Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2008

purile sanitare, instalaţiile electrice şi termice pentru un număr de 121 unităţi şcolare, valoarea fondurilor cheltuite fiind de 4,6 milioane USD;  Reabilitarea şcolilor din mediul rural a avut în vedere şi modernizarea învăţământului profesional şi tehnic. Prin implementarea programelor Phare 2004, respectiv prin bugetul MECT, au fost continuate lucrările de reabilitare / construire ateliere şcolare pentru 50 de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic (din care 43 unităţi de învăţământ prin programul Phare şi 7 unităţi de învăţământ din bugetul MECT). De asemenea, s-a urmărit continuarea proiectării şi execuţiei pentru cele 22 şcoli de arte şi meserii – program naţional SAM. 25  Obiectivul 5: Creşterea cantitativă şi calitativă a investiţiei în educaţia şi instruirea capitalului uman Obiectivul a vizat cu predilecţie creşterea calităţii şi a eficienţei sistemului educaţional prin construirea unei oferte în concordanţă cu nevoile profesionale ale cadrelor didactice la nivel naţional, regional şi local. În acest sens, s-a avut în vedere acreditarea şi implementarea programelor de formare continuă, destinate dezvoltării competenţelor personalului didactic din acest sistem, acţionându-se în următoarele direcții majore:  Restabilirea sistemului de formare continuă a personalului didactic şi a managerilor şcolari prin: - elaborarea de acte normative care reglementează formarea şi dezvoltarea resurselor umane din domeniul educaţiei - actualizarea conținuturilor programelor pentru obținerea definitivatului în învățământ și a gradelor didactice - elaborarea de standarde profesionale pentru formatori şi pentru funcţiile didactice auxiliare din învăţământul preuniversitar; - revizuirea standardelor de formare continuă pentru personalul didactic din învăţământul preuniversitar; - se află în proiect standardele de formare continuă pentru funcţiile didactice de formator în educaţie şi mentor şi standardele pentru funcţiile didactice auxiliare; - finanțarea de la bugetul MECT a participării cadrelor didactice la programe de formare și, în consecință, stimularea furnizorilor de formare continuă în vederea construirii unei oferte în concordanţă cu nevoile profesionale ale cadrelor didactice la nivel naţional, regional şi local; - susținerea financiară a CCD-urilor pentru a deveni furnizori de formare acreditați - acreditarea a 342 programe de formare continuă - acreditarea programelor de formare continuă, eliberarea atestatelor şi certificatelor de competenţe profesionale dobândite la sfârșitul cursurilor; - acreditarea în domeniul formării continue a 22 de universităţi, 9 ONG-uri, 24 de CCD-uri, 2 organizaţii / organisme internaţionale şi a altor 4 categorii de furnizori; - acordarea de atribuţii de perfecţionare prin definitivarea în învăţământ şi grade didactice pentru 22 de centre de perfecţionare a cadrelor didactice; - aprobarea Programului de studii psihopedagogice în vederea certificării prin DPPD pentru profesia didactică; - creşterea capacităţii instituţionale a CNFP prin asigurarea calităţii formării continue a personalului din CNFP / 16 CRFP, a inspectorilor cu dezvoltarea profesională şi a metodiştilor CCD în vederea eficientizării activităţilor de promovare a programelor de formare continuă acreditate; - elaborarea, tipărirea, difuzarea cataloagelor programelor de formare continuă: 10000 exemplare ediţia I/2005 şi a II-a /2005, 7000 26  ediţia a III-a/2006 distribuite în reţeaua bibliotecilor şcolare ale unităţilor din învăţământul preuniversitar (aproximativ 8000 de biblioteci), a bibliotecilor CCD-urilor din ţară (42 biblioteci), a Centrelor de Informare şi Documentare din cadrul ISJ-urilor, a tuturor direcţiilor generale din MECT precum şi a furnizorilor acreditaţi; - realizarea de ghiduri, broşuri, metodologii, documente de analiză în cadrul programului Phare: 400 broşuri, 1600 ghiduri.  Sprijinirea formării / dezvoltării competenţelor profesionale pentru personalul didactic, de conducere, îndrumare şi control, în domeniul didacticilor de specialitate, al managementului educaţional şi al administrării unităţilor şcolare s-a realizat prin participarea acestora la următoarele tipuri de programe: - de obținere a definitivatului în învățământ și a gradelor didactice (18.306 grade didactice au fost validate prin ordin de ministru în anul școlar 2007/2008 și 97 de grade didactice I au fost acordate pe baza titlului științific de doctor); - de perfecționare periodică, cu obligativitatea acumulării a 90 de credite o dată la 5 ani (programe parcurse de 19 884 cadre didactice în anul școlar trecut); - ofertele CCD-urilor, avizate de MECT (s-au derulat 1798 de programe de formare continuă, în care au fost cuprinși 188.236 cursanți din învățământul preuniversitar); 49,06% din totalul personalului de conducere, îndrumare și control din învățământul preuniversitar a fost format prin programele din domeniul managementului educațional lansate de CCD-uri (6089 cadre didactice); - au fost echivalate 14 stagii de formare derulate în cadrul Proiectului Phare Acces la educaţie al grupurilor dezavantajate; - au fost eliberate 72.665 atestate de formare continuă şi 10.241 certificate de competenţe profesionale. Bugetul alocat pentru formarea şi dezvoltarea resursei umane din învăţământul preuniversitar a crescut în ultimii ani ajungând la o valoare de 10 ori mai mare decât în anul 2005. Astfel, în anul 2008 pentru finanţarea activităţilor de perfecţionare/ formare continuă a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, a fost alocată de la bugetul de stat suma de 40.000 mii lei față de 4 580 mii lei în 2005.  Formarea şi dezvoltarea resurselor umane din învățământul preuniversitar în cadrul programelor PHARE coordonate de MECT, s-a realizat prin: - desfăşurarea de stagii de formare pentru 6.800 de persoane din unităţile de învăţământ profesional şi tehnic asistate prin proiectele Phare 2002, Phare 2003, Phare 2004, Phare 2005. Programele s-au desfăşurat pe tematici referitoare la învăţare centrată pe elev, planificarea ofertei educaţionale, parteneriat şcoală-întreprindere, elaborarea de materiale didactice, elaborarea de curriculum, management participativ, asigurarea calităţii, elaborarea planului de acţiune al şcolii, elaborarea modulelor pentru calificările nucleu pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale, dezvoltarea şi utilizarea materialelor auxiliare de învăţare, metode alternative de educaţie; - utilizarea şi aplicarea materialelor de învăţare în educaţia la distanţă, management participativ pentru personalul de conducere din 150 de şcoli din învăţământul profesional şi tehnic; 27  - desfăşurarea de către CNDIPT a stagiilor de formare pentru consolidarea capacităţii instituţionale a personalului din 8 centre universitare / consorţii prin programul Phare 2005 ; - formarea unui număr de 1408 profesori şi 241 manageri şcolari pentru învăţământul liceal din mediul rural, prin acordarea şi implementarea celor 18 granturi prin programele Phare 2005 şi Phare 2006; - formarea unui număr de 1700 cadre didactice rome şi nerome care lucrează cu elevi şi copii romi prin programele de formare şi perfecţionare a personalului didactic referitoare la istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale; - stimularea calificării în meserii şi meşteşuguri noi şi creşterea gradului de inserţie al absolvenţilor pe piaţa locală a muncii prin monitorizare şi prin inspecţie şcolară. Au fost astfel acreditate noi ocupaţii şi au fost promovate rute flexibile de dezvoltare profesională. - Proiectul strategic Metode inovative în formarea cadrelor didactice pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă ale elevilor a fost acceptat pentru finanţare, în cadrul Programului de Fonduri Structurale Europene. 28  Obiectivul 6: Creşterea responsabilităţii educaţionale la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale şi consolidarea parteneriatului unităţilor de învăţământ cu mediul social şi economic Obiectivul s-a dezvoltat în principal pe două mari dimensiuni: dezvoltarea cadrului normativ şi instituţional privind reorganizarea rolurilor şi a competenţelor decizionale şi dezvoltarea parteneriatului educaţional şcoală-instituţii guvernamentale/non-guvernamentale, economice, administraţie locală, comunitate în vederea susţinerii procesului educaţional şi a integrării sociale a copiilor şi tinerilor.  Pentru dezvoltarea cadrului normativ şi instituţional s-au luat următoarele măsuri: - reorganizarea şi stabilirea clară a rolurilor, competenţelor şi responsabilităţilor autorităţilor publice, centrale şi locale, în luarea deciziilor şi alocarea resurselor necesare desfăşurării procesului de învăţământ. Unele competenţe de decizie profesională ale ministerului au fost delegate unor agenţii şi centre specializate de la nivel naţional, înzestrate cu autonomie funcţională, conform practicilor europene; - încurajarea alternativelor educaţionale, stabilizarea legislaţiei învăţământului prin sincronizarea cu reperele europene, includerea sistemului internaţional al drepturilor şi obligaţiilor elevilor şi studenţilor în regulamentele şcolare şi universitare în scopul asigurării autonomiei personale, răspunderii de sine şi satisfacerii condiţiilor de competitivitate a performanţelor; - introducerea formelor contemporane de cooperare internaţională: extinderea activităţilor în comun (joint activities), curriculum asociat, unităţi de cercetare ştiinţifică în comun (joint research units), calificări academice în comun (double degrees), student în două universităţi europene; - formarea de către CNC / CNCEIP a autorilor de curriculum la decizia şcolii, dezbaterea în comisiile naţionale pe discipline a propunerilor de programe şcolare alternative şi opţionale; - elaborarea standardelor necesare pentru finanţarea de bază a procesului instructiv-educativ; - elaborarea standardelor pentru finanţarea multianuală (pe ciclu educaţional) care să dezvolte dimensiunea strategică a managementului universitar; - proiect de Hotărâre de Guvern privind specializările universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu din instituţiile de învăţământ superior conform prevederilor Legii nr. 288 / 2004; - elaborarea cadrului normativ privind practica elevilor şi studenţilor prin Legea nr. 258 / 2007 şi Ordinul nr. 3955 din 9 mai 2008 privind aprobarea cadrului general de organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi masterat şi a Convenţiei - cadru privind efectuarea stagiului de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă sau masterat; - crearea cadrului naţional al calificărilor - organizarea cadrului normativ şi instituţional pentru implementarea NQF compatibil cu EQF; 29  - crearea ACPART ca structură pentru adoptarea NQF. ACPART colaborează cu 10 universităţi din domenii diferite în vederea stabilirii cadrului naţional al calificărilor; - fundamentarea ştiinţifică a necesarului de forţă de muncă pe cicluri academice şi specializări prin punerea în practică a unor studii de piaţă privind necesarul de forţă de muncă înalt calificată.  Consolidarea parteneriatului unităţilor de învăţământ cu mediul social şi economic s-a concretizat prin: - sporirea responsabilităţii şi a răspunderii publice la toate nivelurile prin asigurarea participării, consultării şi implicării tuturor partenerilor şi factorilor interesaţi în educaţie, a elevilor, a părinţilor şi a comunităţilor locale în actul decizional; - organizarea de întâlniri periodice şi focus-grupuri cu mediul de afaceri local / regional în vederea adaptării ofertei educaţionale la cerinţele comunităţii locale şi la nevoile de formare ale elevilor şi adoptării de politici coerente de administrare a şcolilor din unitatea administrativ teritorială; - acreditarea şi implementarea a 2 programe de formare continuă axate pe educaţie antreprenorială şi a unui program pe tematica educaţiei economice în vederea implicării unităţilor şcolare în activităţile socio-economice locale şi adaptării ofertei educaţionale la piaţa muncii; - extinderea reţelei firmelor de exerciţiu, ca metodă de organizare şi desfăşurare a pregătirii practice a elevilor din profilul Servicii; - continuarea acţiunilor prevăzute în protocolul de colaborare a MECT cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului; - continuarea Programului naţional Educaţie şi formare profesională pentru dezvoltarea zonei montane având ca obiectiv principal adoptarea unei viziuni comune cu privire la dezvoltarea zonei montane, dezvoltarea fermelor didactice pilot, formarea managerilor în vederea elaborării proiectelor necesare accesării fondului european de dezvoltare regională (FEDR); - extinderea programului METRO Education având drept scop pregătirea tinerilor pentru a lucra în centre comerciale moderne şi acordarea unei ample asistenţe şcolilor profesionale şi tehnice din România; - realizarea parteneriatului dintre învăţământul preuniversitar şi cel superior în vederea creşterii / îmbunătăţirii performanţei didactice a absolvenţilor de universităţi care optează pentru cariera didactică: iniţierea proiectului Strategii educaţionale centrate pe elev; - elaborarea capitolului privind educaţia în cadrul Strategiei României pentru Dezvoltare Durabilă, în parteneriat cu Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.  În vederea dezvoltării parteneriatului educaţional şcoală-instituţii guvernamentale / non-guvernamentale, administraţie locală, comunitate în vederea susţinerii procesului educaţional şi a integrării sociale a copiilor şi tinerilor, s-au derulat ca principale activităţi: - proiectul educaţional Educaţia părinţilor (componentele: multiculturalitate, eliminarea discriminărilor şi promovarea valorilor); - extinderea la nivel naţional a proiectului educaţional Educăm aşa – educaţia părinţilor în beneficul copilului (pentru părinţii copiilor cu vârste între 3 şi 9 ani); 30  - pilotarea în 8 judeţe a proiectului educaţional Educaţia viitorilor părinţi ; - continuarea proiectelor internaţionale Model European Parliament (participarea elevilor la sesiunile internaţionale de la Maastricht şi Madrid); - continuarea programului Educaţie pentru cetăţenie democratică - componentele: interculturalitate, multiculturalism (formarea nucleelor de formatori la nivel judeţean – 330 cadre didactice); - proiect educaţional cu Fundaţia CODECS Liderii mileniului III; - proiect educaţional cu Fundaţia Concept şi Compania Holcim Creează-ţi mediul; - continuarea proiectelor internaţionale Model European Parliament (participarea elevilor la sesiunea internaţională din Slovenia); - proiectul educaţional Europa în şcoală (participarea elevilor la sesiunile internaţionale din Cehia şi Slovacia); Obiectivul a fost susţinut şi prin acţiunile desfăşurate prin Proiectul pentru Învăţământul Rural dintre care menţionăm: - parteneriatul social Mişcarea pentru educaţie – educatori, elevi, părinţi; - îmbunătăţirea accesului elevilor din şcolile din mediul rural la un învăţământ de calitate prin stimularea parteneriatului dintre şcoală şi comunitatea locală prin realizarea unui program de granturi pentru şcolile şi comunităţile rurale care dezvoltă împreună proiecte educaţionale (761 granturi acordate prin 2 runde de competiţie); - 606 granturi acordate şcolilor din mediul rural în runda a III-a de competiţie şi implementate în cursul anului 2007; - organizarea rundei a IV- a de competiţie şi acordarea a 170 de granturi în cadrul Programului Îmbunătăţirea Parteneriatului Şcoală Comunitate: 3.076 de consilii de administraţie au beneficiat de facilitare pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare educaţională la nivel local; 6402 de unităţi şcolare au beneficiat de pregătire în elaborarea şi implementarea de proiecte; finanţarea unui număr de 1.537 de granturi prin Programul de Granturi Îmbunătăţirea Parteneriatului Şcoală Comunitate şi implementarea acestora de către şcolile beneficiare. 31 Obiectivul 7: Compatibilizarea sistemului educaţional românesc cu sistemele europene Măsurile luate în vederea realizării acestui obiectiv au vizat două mari dimensiuni : reconstrucţia sistemului educativ în concordanţă cu evoluţiile europene, cu nevoile cetăţenilor, ale comunităţilor locale, ale societăţii româneşti în ansamblu şi dezvoltarea cadrului de cooperare internaţională dintre instituţiile de învăţământ superior din România şi instituţiile partenere din UE.  Reconstrucţia sistemului educativ în concordanţă cu evoluţiile europene, cu nevoile cetăţenilor, ale comunităţilor locale, ale societăţii româneşti în ansamblu a urmărit: - realizarea analizei de