Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2008

ROMÂNIA MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ 2008  CUPRINS Cuvânt înainte.............................................................................................3 Listă de abrevieri.........................................................................................4 Introducere .................................................................................................6 I. Obiectivele majore ale Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, asumate prin Programul de Guvernare...........................................................8 II. Analiza sistemului de învățământ din perspectiva indicatorilor de bază.......39 III. Priorități și direcții de dezvoltare pentru perioada 2008-2013.................136 2  Cuvânt înainte Elaborarea unor politici și strategii coerente de dezvoltare a educației nu se poate face decât pe baza unei analize obiective și transparente a sistemului, care permite formularea de noi politici educaționale bazate pe evidențe statistice. Raportul reflectă gradul în care, prin programele și politicile sale, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a contribuit la îmbunătățirea sistemului educativ din România, evidențiind măsurile, activitățile, intervențiile punctuale, demersurile pe termen lung concretizate în programe clar definite, precum și rezultatele obținute. În procesul de evoluție a sistemului de învățământ am ținut cont de realitățile României, acelea care ne obligă la susținerea programelor sociale adresate elevilor și studenților. Așadar, în acest an școlar, am continuat finanțarea și îmbunătățirea mai multor programe – dacă ar fi să exemplific numai cu “Bani de liceu”, “Euro 200”, decontarea transportului, rechizite școlare sau susținerea integrării romilor în școală prin programul “A doua șansă”. De asemenea, dotarea laboratoarelor din unitățile de învățământ, informatizarea, dotarea cu microbuze, crearea de campusuri școlare sunt tot atâtea obiective îndeplinite care susțin egalitatea de șanse la educație pentru toți copiii și creșterea nivelului calitativ al sistemului. Promovarea limbii și modelului cultural românesc în spațiul comunitar este un alt obiectiv atins în acest an școlar, care s-a concretizat în proiectul privind cursul de limbă, cultură și civilizație românească, pe care l-am implementat în anumite regiuni din Spania și Italia. Rezultatele au fost peste așteptări, având în vedere faptul că abia pilotăm acest proiect. Din acest an am început extinderea cursului și în alte țări din spațiul comunitar. Unul din cele mai importante demersuri ale reformei în educaţie din perioada de referință, este revizuirea legislaţiei specifice şi armonizarea acesteia în raport cu modificările sistemului, precum şi compatibilizarea ei cu legislaţia europeană. În acest sens, Pachetul legislativ, care cuprinde proiecte de legi pentru învățământul superior, pentru învățământul preuniversitar și un nou Statut al personalului didactic, a fost revizuit la nivelul Grupurilor de lucru ale MECT și supus dezbaterii publice, conform procedurilor în uz pentru inițiative legislative. Pe baza acestor realități, putem afirma că, prin politicile sale educaționale, prin alocarea și gestionarea corectă a resurselor financiare necesare și prin crearea unui nou cadru legislativ și instituțional, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului a continuat reconstrucția sistemului de învățământ românesc, conform nevoilor cetățenilor, comunităților și societății românești și în concordanță cu evoluțiile europene. Ministrul educației, cercetării și tineretului, Cristian Mihai Adomniței 3  Listă de abrevieri ACPART – Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social ANOFM – Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ANPCDEFP – Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale ARACIP – Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar CCD – Casa Corpului Didactic CDI – Centrul de Documentare şi Informare CEDEFOP – Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale CES – Cerinţe Educative Speciale CNC - Consiliul Naţional pentru Curriculum CNCEIP – Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar CNDIPT – Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic CNFIPS – Consiliul Naţional al Finanţării Învăţământului Preuniversitar de Stat CNFP – Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar CRFP – Centrul Regional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar DGBFIP – Direcția Buget Finanțe, Investiții și Patrimoniu DGIP – Direcţia Generală pentru Învăţământ Preuniversitar DPPD – Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic ECVET - European Credit (Transfer) System for Vocational Education and Training (Sistemul European pentru Educaţie Vocaţională şi Training) ENIC-NARIC - European Network of International Centers – National Academic Recognition Information Centers in the European Union EQF - European Qualifications Framework (Cadrul European al Calificărilor) EUROSTAT – Oficiul de Statistică al Comunităților Europene FEDR – Fondul European de Dezvoltare Europeană FPC – Formare profesională continuă FSE – Fondul Social European HG – Hotărâre de Guvern IDD – Învăţământ Deschis la Distanţă IMI – Institute for Management and Information 4 INS – Institutul Național de Statistică ISCED – International Standard Classification of Education ISJ – Inspectoratul Şcolar Judeţean LLP – Long Learning Programme MAPDR – Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale MECT – Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului MTS – Ministerul Tineretului și Sportului NQF – National Qualifications Framework OECD – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OG – Ordonanţă de Guvern OIPOSDRU – Organismul Intermediar pentru Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane ONG – Organizaţie non-guvernamentală PE – Parlamentul European PIB – Produsul Intern Brut PIR – Proiect pentru Învăţământul Rural PIRLS – The Progress in International Reading Literacy Study PISA – Programme for International Student Assessment PLAI – Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ PNUD - Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare POSDRU- Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane PP – Puncte procentuale PRAI – Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ PRIS – Proiectul de Reabilitare a Infrastructurii Şcolare SAM – Şcoala de Arte şi Meserii SCAC – Service de Coopération et d`Action Culturelle SNIE – Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie SSE – Sistemul Statistic European TIMSS – Tendințe Internaționale în Studiul Matematicii și al Științelor UE – Uniunea Europeană UNESCO – United Nations Education, Science and Culture Organization UNICEF – Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite VET – Vocational Education and Training (Educaţie Vocaţională şi Training) 5  Introducere Dreptul la învățătură este prevăzut în Constituția României (art. 32), iar importanţa deosebită a educaţiei a fost recunoscută de Guvern în cadrul Programului de Guvernare 2005-2008 printre domeniile prioritare ale politicii sale, fiind materializată în mod constant în măsuri concrete de îmbunătăţire a calităţii actului educaţional. Accelerarea procesului de reformă a sistemului educaţional românesc şi restructurarea acestuia au fost dintotdeauna priorităţi ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. Prezentul Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2008 constituie un document strategic de referinţă, care se fundamentează pe o dublă motivaţie: de a răspunde în mod direct solicitării prevăzute în Legea Învăţământului (Titlul IV, cap IV, art. 150,alin.3, conform căreia Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului are obligaţia de a înainta Parlamentului Raportul anual asupra stării sistemului naţional de învăţământ), dar şi de a evalua modul de aplicare a Programului de Guvernare în domeniul educaţiei, dintr-o perspectivă sistemică obiectivă. Raportul analizează perioada anului școlar 2007-2008, precum şi priorităţile, direcţiile de acţiune pentru perioada 2008 – 2013, fiind structurat în trei capitole distincte:  Obiectivele majore ale Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, asumate prin Programul de Guvernare  Analiza sistemului de învăţământ din perspectiva indicatorilor de bază  Priorităţi şi direcţii de acţiune pentru perioada 2008 - 2013. Primul capitol evidenţiază modul în care au fost realizate obiectivele Guvernului în domeniul educaţiei, expuse și în Strategia Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului 2006 – 2008, respectiv în Strategia Post-aderare a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului 2007 – 2013. Gradul de realizare a obiectivelor Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului este relevant prin analiza modului în care sistemului naţional de învăţământ i s-au asigurat:  o calitate şi o autonomie sporită în vederea compatibilizării acestuia cu exigenţele europene;  egalitatea de şanse şi creşterea participării la educaţie, în special prin modernizarea sistemului din mediul rural;  creşterea cantitativă şi calitativă a investiţiei în educaţia şi instruirea capitalului uman în vederea formării și perfecționării resurselor umane;  promovarea şi valorificarea diversităţii culturale în educaţie şi a relaţiilor cu comunităţile româneşti de pretutindeni. Capitolul al doilea reprezintă o diagnoză asupra situaţiei învăţământului din România pe baza indicatorilor utilizaţi de Uniunea Europeană (sistemul EUROSTAT). Aceiaşi indicatori - care vizează cheltuielile pentru educaţie; resursele umane ale sistemului de educaţie; 6 participarea la educaţie; eficienţa internă a sistemului de învăţământ; rezultatele elevilor; rezultatele educaţiei pe piaţa muncii - au fost folosiţi şi în rapoartele precedente, astfel încât să se poată evidenţia diferenţele din 2008 în raport cu anii anteriori. În acest fel, se păstrează continuitatea şi unitatea metodologică, precum şi posibilitatea de a institui o viziune coerentă, de care să poată beneficia diverşi utilizatori: instituţii şi actori de la nivel decizional, societatea civilă, elevii şi studenţii, experţii în ştiinţele educaţiei, publicul larg. Raportarea la acest sistem de indicatori permite o analiză riguroasă şi obiectivă a stării sistemului de învăţământ din România, cu argumente precise şi date comparabile, evitându-se astfel estimările subiective. Ceea ce interesează, de altfel, din perspectiva deciziei şi nevoii de ameliorare, este identificarea cu precizie a elementelor la nivelul cărora există decalaje faţă de performanţele europene şi posibile priorităţi ale politicilor educaţionale pentru următorii ani. În al treilea capitol, priorităţile şi direcţiile de dezvoltare ale MECT au fost stabilite ținând cont de necesitatea compatibilizării sistemului educațional românesc cu politicile europene în domeniu. În acest sens, reţinem ca principale direcţii strategice pentru perioada următoare:  Promovarea descentralizării învăţământului preuniversitar în scopul îmbunătăţirii managementului administrativ şi financiar al unităţilor de învăţământ;  Asigurarea calităţii şi performanţei în educaţie prin reforme de substanţă la nivel organizaţional, reforme privind conţinutul curriculumului, prin integrarea Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (TIC) în sistemul educaţional, prin optimizarea finanţării învăţământului (atât prin fonduri bugetare cât şi prin absorbţia fondurilor europene), prin dezvoltarea infrastructurii şcolare etc.;  Facilitarea accesului egal şi sporit la educaţie;  Dezvoltarea educaţiei permanente şi a formării profesionale, actualizarea şi aplicarea Cadrului Naţional al Calificărilor în vederea formării unor resurse umane competente şi pragmatice, pregătite pentru a face faţă exigențelor unei societăți bazate pe cunoaștere și ale unei economii competitive;  Promovarea educaţiei pentru dezvoltare durabilă în vederea asigurării unui echilibru între sistemele socio-economice şi elementele capitalului natural. Astfel, Raportul privind Starea Învăţământului 2007 – 2008 îşi propune, prin funcţia de diagnoză pe care o deţine, să prezinte stadiul actual al sistemului naţional de educaţie, în vederea ameliorării sale ulterioare, iar prin funcţia de prognoză, identificând priorităţile şi direcţiile de dezvoltare pentru perioada următoare, pune în evidență politicile MECT privind alinierea sistemului naţional de învăţământ la standardele europene şi îmbunătăţirea performanţelor învăţământului românesc. 7  I. Obiectivele majore ale Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, asumate prin Programul de Guvernare 8  Progresele realizate la nivelul sistemului de educaţie din România, în raport cu obiectivele din Programul de Guvernare, sunt evidențiate în actualul Raport prin prezentarea de acte normative, măsuri şi rezultate, proiecte continuate, finalizate sau în curs de finalizare și proiecte iniţiate în anul şcolar 2007/2008. Acte normative relevante adoptate în anul şcolar 2007 – 2008 pentru îndeplinirea obiectivelor asumate prin Programul de Guvernare 2005 – 2008 în domeniul educaţional :  Legea nr. 253 / 2007 pentru modificarea alin. (2) al art. 158 din Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată, prin care au fost delegate inspectoratelor şcolare judeţene competenţele Ministerului Educaţiei Cercetării şi Tineretului de a aproba, în cazuri excepţionale, bine motivate, funcţionarea formaţiunilor de elevi sau de preşcolari din grupa mare sub efectivul minim sau peste efectivul maxim;  Legea nr. 356 / 2007 pentru aderarea României la Convenţia privind definirea statutului Şcolilor Europene;  Legea nr. 289 / 2007 privind instituirea Zilei învățătorului  O.G. nr. 128 / 2007 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995, în vederea dezvoltării nivelului de învăţământ postliceal, ca urmare a cererii în creştere a angajatorilor pentru calificări de nivel mediu şcolarizate prin învăţământul postliceal şi a angajamentelor Guvernului României care au vizat participarea României în Programul Comisiei Europene "Educaţie şi formare profesională 2010";  H.G. 530 / 2007 pentru modificarea H.G. 844 / 2002 privind aprobarea nomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar;  H.G. nr. 67 /2007 privind participarea României la programele comunitare "Învăţare pe tot parcursul vieţii", "Erasmus Mundus" şi "Tineret în acţiune", în perioada 2007-2013;  H.G. nr. 1316 / 2007 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiții cuprinse în Proiectul pentru reabilitarea infrastructurii școlare: Componenta V.1 (școli în mediul rural), Componenta III R (rest școli în mediul urban), precum și modificarea indicatorilor tehnico-economici ai unor obiective cuprinse în anexele la Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2005 și Hotărârea Guvernului nr. 265/2006  H.G. nr. 1410 /2007 privind aprobarea cuantumului sprijinului financiar ce se acordă elevilor în cadrul Programului național de protecție socială "Bani de liceu" în anul școlar 2007-2008  OMECT nr. 1529 / 2007 privind dezvoltarea problematicii diversităţii în curriculumul naţional. Politicile curriculare specifice învăţământului preuniversitar vor promova, valorifica şi dezvolta, în cadrul curriculumului naţional, aspectele referitoare la diversitatea culturală: etnică, lingvistică, religioasă etc.;  OMECT nr. 1540 / 2007 privind interzicerea segregării şcolare a copiilor romi şi aprobarea Metodologiei pentru prevenirea şi eliminarea segregării şcolare a copiilor romi, în vederea asigurării echităţii în educaţie, accesului egal la toate formele de învăţământ şi calităţii educaţiei pentru toţi copiii, fără discriminare generată de originea etnică sau de limba maternă. În cadrul raportării anuale privind starea învăţământului şi calitatea în educaţie, inspectoratele şcolare judeţene au obligaţia de a prezenta într-o secţiune separată rezultatele obţinute în implementarea planurilor de eliminare a segregării;  OMECT 2640 / 2007 privind acreditarea programelor de formare continuă a personalului didactic şi a personalului de conducere din grupurile şcolare şi liceele din mediul rural în cadrul Programului Phare 2005 / 017-553 şi Phare 2006 / 018-147;  Legea nr. 2 / 2008 privind modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, prin care se conferă învăţământului superior noi competenţe decizionale, în temeiul autonomiei universitare;  Legea nr. 144 / 2008 pentru completarea art. 7 din Legea învăţământului nr. 84/1995. Potrivit acestor noi reglementări, în cazul unui număr mai mare de 10 preşcolari, organizaţi în unităţi de învăţământ f