Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2008

rul Programului pentru Învăţământul Rural, program co-finanţat de Banca Mondială şi Guvernul României. SNIE este compatibil cu sistemele internaţionale de indicatori, în primul rând cu Sistemul Statistic European (SSE), construit de Eurostat (Oficiul de Statistică al Comunităţilor Europene), precum şi cu alte sisteme internaţionale şi europene (OECD, UNESCO, Banca Mondială). De asemenea, SNIE include şi o parte dintre indicatorii care urmăresc îndeplinirea obiectivelor comune europene, definite prin Procesul Lisabona. Acest sistem de indicatori a fost introdus în 2005 şi a fost utilizat în rapoartele prezentate de MEC în anii 2005, 2006 şi 2007 în faţa Parlamentului României. Pentru continuitate şi comparabilitate, vom folosi acelaşi sistem de indicatori care include următoarele dimensiuni: - cheltuielile pentru educaţie; - resursele umane ale sistemului de educaţie; - participarea la educaţie; - eficienţa internă a sistemului de învăţământ; - rezultatele elevilor; - rezultatele educaţiei pe piaţa muncii. Prezentul raport analizează domeniile menţionate pe baza indicatorilor specifici. La începutul raportului este prezentată lista completă a celor 32 de indicatori de bază cuprinşi în SNIE. În continuare, se analizează în detaliu situaţia fiecărui indicator, se realizează comparaţii şi se prezintă tendinţele şi problemele specifice. Evaluarea diferitelor dimensiuni ale sistemului de educaţie a permis identificarea unor tendinţe pozitive, dintre care menţionăm: - creşterea ponderii cheltuielilor pentru educaţie ca % din PIB; - ameliorarea, în continuare, a calităţii resurselor umane ale educaţiei prin reducerea deficitului de personal didactic calificat, în special în cazul învăţământului profesional şi, în mod deosebit, în mediul rural; - creşterea ratei de participare la toate nivelurile de educaţie şi, în special, în învăţământul liceal şi superior; - creşterea speranţei de viaţă şcolară care ajunge la nivelul anului 2007 la 14 ani. Concomitent cu tendinţele pozitive menţionate, se menţin însă o serie de aspecte negative, atât cu referire la eficienţa internă a sistemului de educaţie (creşterea ratei de abandon şcolar la toate nivelurile învăţământului preuniversitar), cât mai ales cu privire la rezultatele obţinute de elevi la evaluările naţionale (testări şi examene finale) şi internaţionale. O altă tendinţă negativă vizează menţinerea (în unele cazuri chiar accentuarea) discrepanţelor dintre mediul urban şi rural, în defavoarea zonelor rurale, atât în ceea ce priveşte participarea la educaţie (la toate nivelurile de învăţământ, cu excepţia învăţământului profesional), cât şi rezultatele elevilor la evaluările naţionale (de la sfârşitul claselor a IV-a şi a VIII-a) şi internaţionale. În acest fel, datele prezentate sunt în acelaşi timp descriptive şi analitice: ele prezintă starea de fapt a sistemului de învăţământ din România şi susţin interpretări şi analize din perspectiva politicilor educaţionale la nivelul UE. 1 40Vezi Sistemul naţional de indicatori pentru educaţie. Manual de utilizare. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru învăţământul rural, Bucureşti, 2005.  Setul de indicatori de bază, pe niveluri de învăţământ C. Învăţământul primar A. Ansamblul sistemului de învăţământ B. Învăţământul preşcolar şi gimnazial I. Costurile 1. Cheltuielile publice pentru educaţie, ca % din PIB educaţiei 2. Cheltuielile publice pentru educaţie, ca % din totalul cheltuielilor publice II. Resursele 1. Ponderea personalului didactic calificat umane ale 2. Ponderea personalului didactic cu normă întreagă sistemului de 3. Proporţia personalului didactic feminin 4. Numărul de copii ce revine la un cadru didactic învăţământ III. Participarea la 1. Rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de învăţământ 1. Rata brută de cuprindere în învăţământul 1. Rata brută de cuprindere şcolară în educaţie şi preşcolar învăţământul primar şi gimnazial 2. Durata medie de frecventare a învăţământului 2. Durata medie de frecventare a Durata medie de frecventare a eficienţa internă a 2. 3. Speranţa de viaţă şcolară învăţământului preşcolar învăţământului primar şi gimnazial sistemului 3. Rata specifică de cuprindere şcolară pe 3. Rata specifică de cuprindere şcolară de învăţământ 4. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste şi sexe vârste în învăţământul preşcolar pe vârste 4. Ponderea elevilor intraţi pentru prima dată 4. Rata abandonului şcolar în clasa I care au frecventat învăţământul 5. Rata de părăsire timpurie a preşcolar sistemului de educaţie IV. Rezultate a. Rezultatele elevilor la evaluări internaţionale 1. Rata de absolvire b. Rezultatele educaţiei pe piaţa muncii 2. Rezultatele elevilor la evaluările 1. Ponderea populaţiei active (15-64 ani), pe niveluri de educaţie naţionale (evaluarea la clasa a IV-a) 2. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 15-64 ani, pe niveluri 3. Rezultatele elevilor la evaluările de educaţie naţionale (examenul de 3. Rata de ocupare a tinerilor în vârstă de 15-24 ani, pe niveluri capacitate/evaluarea la clasa a VIII- de educaţie a) 4. Rata şomajului la tinerii în vârstă de 15-24 ani, pe niveluri de educaţie 5. Rata de inserţie a absolvenţilor diferitelor niveluri de educaţie şi formare profesională pe piaţa muncii 41  D. Învăţământul liceal şi profesional (SAM) F. Formarea profesională E. Învăţământul post-secundar continuă non – terţiar/ terţiar 1. Costul mediu per elev /student 1. Ponderea cheltuielilor pentru FPC din totalul cheltuielilor pentru educaţie 1. Rata brută de cuprindere şcolară în învăţământul liceal /profesional 1. Rata brută de cuprindere şcolară în învăţământul 1. Rata de participare a adulţilor (25-64 ani) la 2. Durata medie de frecventare a învăţământului liceal /profesional postliceal /superior educaţie şi formare profesională 3. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste 2. Ponderea studenţilor înscrişi la matematică, ştiinţe şi 4. Rata de tranziţie în învăţământul liceal /profesional tehnologie 5. Rata abandonului şcolar 3. Durata medie de frecventare a învăţământului postliceal /superior 4. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste 5. Rata de tranziţie în învăţământul superior 6. Rata de acces la învăţământul superior 7. Rata abandonului şcolar în învăţământul postliceal 1. Rata de absolvire 1. Rata de absolvire 2. Rezultatele elevilor la examenul de bacalaureat /examenele finale 2. Ponderea absolvenţilor în domeniul matematicii, ştiinţei şi tehnologiei 42 A. Ansamblul sistemului de învăţământ I. Costurile educaţiei 1. Cheltuielile publice pentru educaţie, ca % din PIB Definirea indicatorului/ Note metodologice Decalajul dintre media statelor membre ale UE si România s-a diminuat semnificativ în ceea ce priveşte cheltuielile publice pentru educaţie, ca % din PIB. După ce în anul 2006 a fost respectat Indicatorul cheltuielile publice pentru prima dată procentul minim legal Deşi cel mai ridicat în pentru educaţie, ca % din PIB Repere europene din PIB ce trebuie alocat educaţiei, anul perioada de după 1989, evidenţiază proporţia din 2007 a înregistrat o altă premieră. Astfel, procentul din PIB alocat în realizarea financiară naţională conform datelor oficiale, în urma 2007 educaţiei este încă anuală alocată de guvern România a continuat tendinţa de serviciilor de educaţie într-un rectificărilor bugetare învăţământul a atins inferior celui prevăzut de creştere a fondurilor alocate 5,5% din PIB, în creştere cu peste un noul pachet legislativ cu an financiar. educaţiei, reuşind să se apropie semnificativ de media ţărilor membre punct procentual în comparaţie cu anul jumătate de p.p. ale UE în ceea ce priveşte cheltuielile anterior. Acest indicator reflectă publice pentru educaţie, ca % din PIB. Rapoarte recente atrag importanţa acordată educaţiei Alături de Bulgaria şi Republica Creşterea valorii PIB în comparaţie cu atenţia asupra legăturii în comparaţie cu celelalte Cehă, ţara noastră înregistrează o anul precedent a avut, de asemenea, un servicii publice furnizate de directe între nivelul investiţiei creştere sensibilă a investiţiei publice stat. De asemenea, alocările în educaţie, în timp ce state precum efect pozitiv asupra bugetului pentru publice în educaţie şi nivelul Estonia, Lituania, Italia, Slovacia sau educaţie. de participare la educaţie şi specifice nivelurilor de Spania înregistrează o tendinţă opusă. formare a populaţiei, educaţie reflectă prioritatea A fost astfel posibilă iniţierea sau România continuând să fie acordată unui anumit nivel. Pe baza bugetului pentru anul extinderea unor programe şi proiecte din acest punct de vedere în 2008 pentru educaţie, % din PIB are valoarea de aproximativ 6%, importante coordonate de Ministerul urma majorităţii ţărilor ceea ce reprezintă un nivel Educaţiei şi Cercetării, inclusiv membre ale UE (vezi Tabel apropiat de media europeană. suplimentarea unor fonduri pentru 2). infrastructura învăţământului. 43  A. Ansamblul sistemului de învăţământ I. Costurile educaţiei 1. Cheltuielile publice pentru educaţie, ca % din PIB 1. Cheltuielile publice pentru educaţie ca % din PIB 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 3,4 3,6 3,6 3,5 3,3 3,5 4,3 5,5 6 Sursa: Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Direcţia Generală Buget, Finanţe, Patrimoniu şi Investiţii 2. Cheltuielile publice pentru educaţie ca % din PIB, date comparative (2005) Danemarca Medie EU - Norvegia România Bulgaria Lituania Slovenia Slovacia Ungaria Britanie R. Cehă Letonia Polonia Estonia Irlanda Marea Malta Cipru 27 ISCED 1 0,7 : 3,2 : 1,1 0,8 0,7 2,7 0,7 2,7 0,9 1,9 1,6 1,4 1,8 1,2 1,3 ISCED 2 -4 : : 5,3 : 2,4 2,8 2,6 2,0 1,9 1,4 2,1 3,0 2,0 2,5 2,3 2,3 0,8 Sursa: Progress Towards Lisbon Objectives in Education and Training, Commission of the European Communities, 2006. 44 A. Ansamblul sistemului de învăţământ I. Costurile educaţiei Defini