Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2009

21  A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane 1. Ponderea personalului didactic calificat 1. Ponderea cadrelor didactice calificate pe niveluri de învăţământ, în perioada 2000-2009 Preşcolar Primar de Gimnazial de Liceu Profesional Postliceal Superior masă masă (SAM) 2001/2002 Total 88,6 ... ... 92,5 79,7 88,1 92,7 Urban 92,8 ... ... 93,0 82,1 88,2 - Rural 83,6 ... ... 86,3 71,4 84,6 - 2002/2003 Total 86,4 92,7 85,7 93,2 86,4 87,0 86,7 Urban 88,7 95,4 93,0 93,4 88,5 86,9 - Rural 83,6 90,8 78,5 90,9 79,3 88,9 - 2003/2004 Total 93,9 96,0 90,8 97,9 88,7 95,9 92,9 Urban 97,4 98,3 96,7 98,1 90,2 96,0 - Rural 89,7 94,3 85,4 95,1 83,9 77,8 - 2004/2005 Total 94,7 96,2 91,4 97,8 91,7 97,7 100 Urban 97,3 98,4 96,8 98,0 94,6 97,6 - Rural 91,5 94,7 86,6 95,5 82,8 100,0 - 2005/2006 Total 94,0 96,2 92,2 98.2 91,1 96,9 100 Urban 96,6 98,3 96,8 98.4 93,3 96,9 - Rural 90,7 94,7 88,1 95.6 84,6 100 - 2006/2007 Total 93,7 96,6 92,9 98,0 90,8 98,1 100 Urban 96,2 98,0 97,1 98,1 93,5 98,1 - Rural 90,6 95,5 89,2 95,3 84,8 100 - 2007/2008 Total 93,5 97,1 94,2 98,4 92,6 97,9 100 Urban 96,0 98,8 97,7 98,5 93,7 97,9 - Rural 90,2 95,9 91,0 96,4 90,6 100 - 2008/2009 Total 94,6 97,7 96,3 99,1 92,5 99,0 100 Urban 96,8 98,8 98,3 99,1 93,8 99,0 - Rural 91,7 96,9 93,5 97,8 90,5 100,00 - Observaţie: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date INS (2001 – 2009). 2. Procentul elevilor care studiază în şcoli ce se confruntă cu probleme de calificare a personalului (opinii directori), date comparative, 2006 Disciplina Cehia Estonia Cipru Malta Ungaria Letonia Lituania Polonia Slovacia Slovenia Bulgaria România Media UE Ştiinţe 16,2 23,5 : : 5,1 16,5 14,7 2.0 8,0 0,3 1,3 2,2 14,9 Matematică 10,1 27,1 : : 4,2 11,8 14,2 2,1 7,6 1,0 2,3 0,6 12,8 Limbă maternă 6,1 19,4 : : 1,7 4,1 6,2 0,0 22,8 0,8 1,9 4,1 8,5 Altă disciplină 34,6 39,9 : : 9,4 17,1 27,2 11,5 28,5 2,9 22,6 12,1 23,7 Sursa: Raport PISA, 2006, 22 A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane Definirea indicatorului/ 2. Ponderea personalului didactic cu timp integral de lucru (normă întreagă) Note metodologice La fel ca în anii precedenţi, nu s-au înregistrat schimbări semnificative în ceea ce priveşte ponderea cadrelor didactice cu normă întreagă, cu excepţia învăţământului postliceal. Învăţământul preşcolar, Indicatorul ponderea primar şi superior continuă să înregistreze cele mai ridicate valori ale acestui indicator. personalului cu normă întreagă reflectă numărul cadrelor didactice cu timp integral de lucru, ca expresie procentuală din numărul total Repere europene În perioada de referinţă, ponderea profesional (77,9%) şi liceal (85,6%). În al cadrelor didactice. cadrelor didactice cu normă întreagă în cazul tuturor acestor niveluri se observă Indicatorul se utilizează Olanda, Belgia si Germania învăţământul preşcolar a continuat să o uşoară scădere în comparaţie cu anul pentru a evidenţia nivelul de înregistrează cele mai ridicate ponderi aibă cea mai ridicată valoare dintre toate anterior. ocupare al cadrelor didactice ale personalului cu normă parţială de nivelurile de învăţământ (99,4%). lucru, alături de ţările baltice şi ţările din sistem şi este foarte La nivel general, decalajele dintre mediul important pentru analiza nordice. La polul opus se situează ţări Ponderi ridicate de personal cu timp rural şi cel urban privind ponderea oportunităţii introducerii unor precum Grecia, Italia şi Cipru unde peste 95% din personalul didactic integral de lucru se înregistrează şi personalului cu normă întreagă nu sunt restructurări de personal la lucrează cu normă întreagă. învăţământul superior (96,7%), în acest semnificative. Diferenţe mai importante nivel de sistem sau pentru caz observându-se o creştere de aproape în defavoarea mediului rural se anumite niveluri de În majoritatea ţărilor europene un punct procentual în comparaţie cu înregistrează numai în cazul învăţământ. numărul profesorilor cu normă anul precedent. De asemenea, acest învăţământului gimnazial, liceal şi parţială creşte odată cu nivelul de indicator are o valoare ridicată în postliceal. învăţământ. Excepţiile sunt Germania, învăţământul primar (93,8%), evoluţia unde ponderea cea mai ridicată se faţă de anul precedent fiind însă uşor Este de remarcat şi faptul că ponderea înregistrează la nivelul ISCED 1, şi negativă (-0,7 p.p.). cadrelor didactice cu normă întreagă în Estonia, România, Franţa şi Spania – unde ponderea cea mai ridicată se învăţământul profesional continuă să fie înregistrează la nivelul ISCED 2. La polul opus se situează învăţământul mai ridicată în mediul rural în comparaţie (Raportul de Progres privind postliceal, unde se înregistrează cea mai cu cel urban (79,6% în faţă de 76,7%). atingerea obiectivelor Lisabona scăzută pondere a cadrelor didactice cu din domeniul educaţiei şi formării timp integral de lucru (65,6%). În acest profesionale, 2008) caz observăm însă o creştere cu peste 15 p.p. în comparaţie cu anul precedent. O pondere mai scăzută a personalului cu normă întreagă există şi în cazul învăţământului gimnazial (71,7%), 23  A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane 2. Ponderea personalului didactic cu timp integral de lucru (normă întreagă) 1. Ponderea cadrelor didactice cu timp integral de lucru (normă întreagă) pe niveluri de învăţământ în perioada 2000-2009 Preşcolar Primar de masă Special primar Gimnazial de Special Liceu Profesional Postliceal Superior masă gimnazial (SAM) 2001/2002 Total 99,7 ... ... ... ... 88,9 85,9 48,4 99,4 Urban 99,8 ... ... ... ... 89,0 85,1 48,7 - Rural 99,4 ... ... ... ... 87,9 88,9 15,4 - 2002/2003 Total 99,5 96,7 98,4 80,1 94,3 88,6 82,8 50,0 99,7 Urban 99,7 96,7 98,2 81,9 94,1 88,7 83,6 50,5 - Rural 99,3 96,7 99,3 78,4 95,7 86,8 80,2 11,1 - 2003/2004 Total 99,6 96,6 96,1 78,5 92,2 88,5 80,7 55,7 99,9 Urban 99,8 97,0 96,3 80,1 92,0 88,7 80,3 55,7 - Rural 99,4 96,4 95,3 77,1 93,2 86,3 82,0 44,4 - 2004/2005 Total 99,5 95,7 96,8 75,5 93,0 87,9 79,9 58,1 98,4 Urban 99,5 96,1 96,6 77,6 92,8 88,1 80,1 58,3 - Rural 99,4 95,5 98,3 73,7 94,2 85,4 79,3 16,7 - 2005/2006 Total 99,5 96,3 96,4 76,1 92,6 88.3 79,0 48,3 97,0 Urban 99,7 97,0 96,1 77,7 92,7 88.5 78,1 48,5 - Rural 99,3 95,8 99,5 74,7 91,4 86.5 81,5 16,7 - 2006/2007 Total 99,3 95,7 96,3 74,0 91,6 87,6 80,9 54,8 98,8 Urban 99,2 96,6 96,1 76,0 91,5 87,7 82,3 55,1 - Rural 99,5 95,1 99,0 72,1 91,8 85,0 77,9 0 - 2007/2008 Total 99,3 94,5 95,0 73,1 90,4 87,7 78,3 50,6 95,8 Urban 99,3 95,6 94,9 76,9 90,6 87,8 76,8 50,7 - Rural 99,4 93,7 96,9 69,7 88,1 85,2 81,0 33,3 - 2008/2009 Total Tabel 99,4 2. Ponderea cadrelor didactice 93,8 96,0 femei pe niveluri71,7 de învăţământ 91,6 în perioada 2000-2004 77,9 85,6 65,6 96,7 Urban 99,5 95,0 95,7 76,0 91,6 85,8 76,7 65,9 Rural