Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2009

99,4 92,8 100,0 68,0 91,5 81,6 79,6 37,5 Obs.: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Pentru anii 2000 şi 2001 nu au fost colectate date referitoare la învăţământul primar şi gimnazial. Sursa: Date INS (2001-2009). 2. Ponderea personalului didactic cu normă parţială de lucru, date comparative, 2006 Cehia Estonia Cipru Malta Ungaria Letonia Lituania Polonia Slovacia Slovenia Bulgaria Grecia Italia Olanda România ISCED 1 2,3 61,7 3,4 2,6 2,6 27,0 17,5 22,7 10 1,7 1,0 3,0 1,6 55,9 3,5 ISCED 2 : 72,9 5,1 8,3 8,3 26,8 31,6 26,7 6,5 11,2 3,5 3,0 1,9 : 23,2 ISCED 3 : 64,9 6,3 19,7 19,7 27,6 : 38,7 13,9 19,5 4,8 3,1 3,4 47,7 12,5 Sursa: Progress Towards Lisbon Objectives in Education and Training, Commission of the European Communities, 2006. 24 A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane 3. Ponderea personalului didactic de sex feminin Definirea indicatorului/ Note metodologice Cu excepţia învăţământului superior, cadrele didactice de sex feminin sunt majoritare în cazul tuturor nivelurilor de învăţământ. Pe ansamblul sistemului de educaţie, trei persoane din patru din totalul personalului didactic sunt femei. Repere europene Personalul didactic de sex feminin continuă Cu excepţia învăţământului preşcolar şi a Indicatorul ponderea cadrelor să aibă cea mai importantă pondere, celui profesional, în cazul acestui indicator didactice femei reflectă Conform raportului Key Data reprezentând aproape trei pătrimi din există în continuare diferenţe pe medii de numărul cadrelor didactice on Education in Europe 2009, totalul personalului didactic (72,9%). rezidenţă. Astfel, cadrele didactice de sex femei exprimat ca raport în toate ţările europene feminin sunt cu 6-8% mai numeroase în procentual din numărul total femeile sunt majoritare în de cadre didactice într-un Cele mai multe cadre didactice femei mediul urban, în comparaţie cu mediul rural, învăţământul primar, secundar anumit an şcolar. Indicatorul inferior şi secundar superior profesează în învăţământul preşcolar (unde în învăţământul primar, secundar şi liceal. În au o pondere de aproape 100% în total) şi cazul învăţământului special, aceste se utilizează pentru a (ISCED 1-3). evidenţia echilibrul sau primar (peste 85%), precum şi în diferenţe sunt mai reduse, în timp ce în dezechilibrul în distribuţia Situaţia contrastează cu cea învăţământul special primar şi gimnazial învăţământul postliceal rural cadrele cadrelor didactice pe sexe, înregistrată în învăţământul (87,3% respectiv 78,4%). didactice de sex masculin sunt majoritare atât pentru întregul sistem cât superior (ISCED 5-6) unde (62,5%) femeile au o pondere mai şi la diferite niveluri de În învăţământul gimnazial, liceal şi post- învăţământ. redusă de 50% în total, cu liceal femeile reprezintă aproximativ două La nivelul anului de referinţă nu se excepţia Letoniei şi Lituaniei. treimi din totalul personalului didactic, în înregistrează diferenţe semnificative pe sexe Cele mai scăzute ponderi pot fi observate în cazul Maltei timp ce ponderile cele mai scăzute se în ceea ce priveşte nivelul de calificare sau (28%), Sloveniei, Austriei şi înregistrează în învăţământul superior programul de lucru al cadrelor didactice. Italiei (34%). (44%) şi în învăţământul profesional Trebuie însă remarcat faptul că ponderea (57%). femeilor cu funcţii de conducere este mai redusă în comparaţie cu ponderea Se poate remarca totuşi că şi în cazul personalului didactic feminin în cazul acestor niveluri există o tendinţă de învăţământului primar, gimnazial şi liceal creştere a ponderii cadrelor didactice de (conform datelor BDNE). Această situaţie o sex feminin. Astfel, în intervalul 2001-2008 întâlnim atât în cazul şcolilor din mediul această pondere a crescut cu 4 p.p. în urban cât şi a celor din rural. cazul învăţământului superior şi cu 6 p.p. în cazul învăţământului profesional. 25  A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane 3. Ponderea personalului didactic de sex feminin 1. Ponderea personalului didactic de sex feminin pe niveluri de învăţământ în perioada 2000-2009 Preşcolar Primar de masă Special primar Gimnazial de Special Liceu Profesional Postliceal Superior masă gimnazial (SAM) 2001-2002 Total 99,8 86,7 89,5 68,3 77,9 63,3 51,4 65,9 39,0 Urban 99,8 91,5 91,1 72,2 79,5 63,8 54,7 66,0 - Rural 99,8 83,0 81,8 64,3 70,4 55,7 40,3 53,8 - 2002-2003 Total 99,8 87,0 90,3 68,0 77,1 64,0 51,3 64,4 40,2 Urban 99,9 92,2 91,2 72,1 79,0 64,4 54,3 64,7 - Rural 99,8 83,2 84,8 64,0 66,0 57,0 40,9 38,9 - 2003-2004 Total 99,8 86,8 89,0 68,0 78,1 64,1 52,1 66,5 41,4 Urban 99,8 91,9 89,8 72,3 79,7 64,6 54,5 66,7 - Rural 99,8 83,2 83,1 63,9 68,4 56,7 44,2 33,3 - 2004-2005 Total 99,8 86,4 88,4 67,7 78,5 64,9 52,5 71,1 42,5 Urban 99,9 91,7 89,1 72,0 79,3 65,5 54,8 71,2 - Rural 99,7 82,7 82,6 63,9 72,6 57,9 45,5 50,0 - 2005-2006 Total 99.8 86.7 88.3 67.6 78.2 67.6 55,6 72,1 42,9 Urban 99.8 91.5 88.5 71.7 78.7 68.2 57,9 72,2 - Rural 99.7 83.1 86.5 64.0 73.1 60.4 48,7 50,0 - 2006/2007 Total 99.7 86,6 89,0 67,7 78,5 66,1 55,0 74,8 42,8 Urban 99,8 91,6 89,2 71,4 79,0 66,4 57,0 75,2 - Rural 99,7 82,8 86,6 64,3 73,8 60,2 50,7 0 - 2007/2008 Total 99,7 85,9 87,3 68,0 78,4 66,7 57,6 67,6 43,9 Urban 99,8 90,4 87,5 71,4 78,6 67,1 58,7 67,9 - Rural 99,6 82,4 85,0 65,0 75,8 60,2 55,5 16,7 - 2008-2009 Total 99,7 85,7 89,3 67,7 80,0 67,3 57,3 69,9 43,3 Urban 99,8 90,2 89,4 70,9 80,1 67,8 57,8 70,2 - Rural 99,6 82,2 86,3 64,9 78,4 60,1 56,4 37,5 - Observaţie: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date INS (2001-2009). 2. Ponderea personalului didactic feminin, date comparative, 2006 Cehia Estonia Cipru Malta Ungaria Letonia Lituania Polonia Slovacia Slovenia Bulgaria Grecia Italia Olanda România ISCED 1-3 72,2 85,5 69,3 70,2 78,7 84,3 84,3 75,9 76,4 78,4 81,2 59,7 77,8 66,3 71,9 ISCED 5-6 37,6 : 39,8 28,4 39,1 52,8 52,8 41,5 42,0 33,8 45,8 34,8 34,1 36,3 42,8 Sursa: Key Data on Education in Europe 2009. 26 A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane Definirea indicatorului/ 4. Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic Note metodologice Indicatorul numărul de elevi ce revine la un cadru didactic reflectă Numărul elevilor/studenţilor ce revine la un cadru didactic a avut în perioada de raportul elevilor/studenţilor per referinţă o evoluţie constantă în cazul tuturor nivelurilor de şcolarizare. Ca şi în anii cadru didactic într-un anumit an precedenţi, învăţământul gimnazial înregistrează cea mai scăzută valoare a acestui şcolar. Indicatorul se utilizează indicator, în special în cazul mediului rural. pentru a măsura nivelul resurselor umane alocat în raport cu numărul Repere europene Cele mai mari discrepanţe se constată în elevilor. Valoarea raportului este Raportul elevi/studenţi per cadru evaluată în funcţie de normele învăţământul preşcolar, unde media este didactic a înregistrat în anul 2008/2009 oficiale stabilite la nivel de sistem Numărul preşcolarilor/elevilor mai ridicată în mediul rural (19 valori relativ constante în comparaţie pentru fiecare nivel de învăţământ. care revin la un cadru didactic copii/cadru didactic, faţă de 16) şi în cu anul şcolar precedent în cazul În România nu este stipulat în mod a avut o tendinţă descendentă învăţământul primar, unde media este oficial valoarea medie a acestui tuturor nivelurilor de învăţământ. în cazul majorităţii statelor mai ridicată în mediul urban (18 indicator pentru diferite niveluri de europene în ultimii ani, situaţie elevi/cadru didactic faţă de 15). învăţământ. În învăţământul gimnazial continuă să determinată în primul rând de existe cel mai scăzut raport elevi/cadru În învăţământul gimnazial continuă să se evoluţiile demografice cât şi de Acest indicator este deosebit de didactic (11) în timp ce în învăţământul înregistreze cel mai redus raport creşterea numărului