Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2009

important pentru politicile de superior acesta înregistrează cea mai elevi/profesor din întreg sistemul de personalului didactic salarizare şi de formare a cadrelor ridicată valoare. învăţământ, în special în mediul rural specializat/de sprijin. didactice din sistem şi, în general În medie există 14 unde raportul este 10 elevi la 1 profesor. oferă o imagine asupra resurselor Totuşi, se poate observa că tendinţa Această situaţie este determinată de elevi/profesor în învăţământul alocate educaţiei cât şi a politicilor de creştere înregistrată în ultimii ani în unităţile de învăţământ care încă privind asigurarea calităţii. primar şi 10 elevi/profesor în cazul învăţământului superior nu a mai funcţionează în localităţi cu o populaţie învăţământul gimnazial însă continuat. Astfel, după explozia şcolară redusă, caracteristică puţin cu o mare variaţie între ţări. populaţiei de studenţi, secondată de o afectată de măsurile de raţionalizare a Grecia, Lituania şi Portugalia creştere mai lentă a personalului reţelei şcolare din perioada de referinţă a au rate mai mici de 10 didactic din învăţământul superior, acestui raport. elevi/cadru didactic în cazul raportul s-a stabilizat la un raport de ambelor niveluri. România 28 studenţi/cadru didactic. înregistrează un raport apropiat mediei europene în Mediul de rezidenţă continuă să fie un cazul învăţământului gimnazial important factor de diferenţiere al şi unul mai ridicat în cazul acestui indicator, cu excepţia învăţământului primar şi învăţământului liceal şi profesional. secundar superior (Key data on Education in Europe, 2009). 27  A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane 4. Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic 1. Raportul elevi per cadru didactic Preşcolar Primar Gimnazial Liceal şi profesional Superior 2001/2002 Total 18 17 12 14 20 Urban 15 19 14 14 - Rural 21 16 11 16 - 2002/2003 Total 18 17 12 15 20 Urban 16 19 14 15 - Rural 21 16 11 17 - 2003/2004 Total 18 17 12 16 21 Urban 16 19 13 16 - Rural 21 16 11 19 - 2004/2005 Total 18 17 11 16 21 Urban 16 18 12 15 - Rural 21 16 10 19 - 2005/2006 Total 18 17 11 15 23 Urban 16 18 12 15 - Rural 21 16 10 18 - 2006/2007 Total 18 17 11 16 26 Urban 16 19 12 15 - Rural 20 16 10 18 - 2007/2008 Total 17 16 11 15 28 Urban 16 18 12 15 - Rural 20 15 10 15 - Total 17 16 11 15 28 Urban 16 18 12 15 2008/2009 Rural 19 15 10 15 Observaţie: Indicatorul s-a calculat prin raportarea numărului de elevi la numărul de cadre didactice (persoane fizice). Pentru învăţământul secundar superior datele sunt estimative, indicatorul fiind calculat prin raportarea numărului de elevi din învăţământul liceal si profesional (cumulat) la numărul personalului didactic din învăţământul profesional şi liceal (cumulat). În acest caz pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date INS (2001-2009). 2. Raportul elevi per cadru didactic, date comparative, 2006 România Portugalia Germania Slovenia Bulgaria Slovacia R. Cehă Lituania Ungaria Estonia Letonia Polonia Irlanda Malta Cipru Italia ISCED 1-3 13,4 13,3 14,0 10,6 10,9 11,2 9,0 12,1 14,9 12,9 12,9 17,2 7,0 10,7 16,9 14,7 ISCED 1 17,3 14,1 16,8 12,1 10,4 11,8 10,7 11,4 18,6 14,9 15,8 18,7 10,8 10,7 19,4 17,1 ISCED 2 12,3 12,3 11,6 8,4 10,2 10,5 8,5 12,6 13,7 10,2 12,3 15,5 8,2 10,3 : 12,2 ISCED 3 11,9 13,3 12,7 17,4 12,3 11,7 : 12,7 14,2 14 11,7 19,5 : 11 14,6 15,7 Sursa: Progress Towards Lisbon Objectives in Education and Training, Commission of the European Communities, 2008. 28 A. Ansamblul sistemului de învăţământ III. Participarea la educaţie Evoluţia efectivelor de elevi şi studenţi În perioada 2001-2008, populaţia şcolară s-a redus la nivel general cu 216,1 mii persoane. Reducerea cea mai drastică s-a înregistrat la nivelul învăţământului gimnazial – 398,2 mii elevi. Anul şcolar 2008/2009 se înscrie în aceeaşi tendinţă descendentă, reducerea fiind de 68 mii elevi şi studenţi, comparativ cu anul 2007/2008. Fenomenele demografice din România se caracterizează, începând din primii ani ‘90, respectiv cu 281,2 mii în mediul urban şi cu 117,0 mii în rural. După o creştere uşoară printr-un trend descendent: se reduce rata natalităţii, creşte rata mortalităţii şi, implicit, înregistrată în 2007/2008, în anul şcolar 2008/2009 tendinţa de scădere se reia, populaţia din se diminuează sporul natural şi rata medie anuală de creştere a populaţiei. Această gimnaziu reducându-se cu 31,4 mii, comparativ cu anul şcolar anterior. Reducerea, pe tendinţă continuă şi după anul 2000, mai exact până în anul 2006 când asistăm, pentru ansamblu, a efectivelor şcolare corespunzătoare învăţământului primar şi gimnazial, care va prima dată după 1990 la o creştere a populaţiei din grupa de vârstă 0-4 ani comparativ cu mai continua şi în următorii ani, conform prognozelor demografice, a antrenat şi va mai anul anterior - de la 1.053,9 mii la 1.057,8 mii. Această creştere continuă şi în anii antrena consecinţe la nivelul resurselor umane, sub aspect cantitativ, precum şi în ceea ce următori, astfel încât în 2008 populaţia din grupa de vârstă menţionată a reprezentat priveşte structura reţelei şcolare, în special în mediul rural. 1.070,6 mii. Cu toate aceste semnale pozitive înregistrate în ultimii ani, populaţia în vârstă de şcolarizare (populaţia de 3-23 ani) s-a redus, în perioada 2001-2008 cu 1.017,4 mii La nivelul învăţământului liceal şi profesional, ca urmare a creşterii cererii de educaţie pentru persoane (de la 6.450,1 mii la 5.432,7 mii). Concomitent cu scăderea populaţiei în vârstă aceste filiere de formare, precum şi ca efect al măsurii de prelungire a duratei învăţământului de şcolarizare s-a produs şi reducerea cu 216,1 mii persoane a populaţiei cuprinsă în obligatoriu la 10 ani, efectivele de elevi au înregistrat, în general, o tendinţă ascendentă (mai sistemul de educaţie: de la 4.538,7 mii la 4.322,6 (tabel 1). Este de menţionat, totodată, puţin în ultimii ani), manifestată atât în cazul populaţiei şcolare din mediul urban, cât şi din tendinţa de scădere a populaţiei şcolare manifestată şi la nivelul anului şcolar 2008/2009 rural. La nivelul liceului, în perioada de referinţă, creşterea este de 75,4 mii elevi, cu diferenţe (cu 68,3 mii faţă de anul anterior), deşi în anul şcolar 2007/2008 s-a înregistrat, pentru în ceea ce priveşte evoluţia înregistrată în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, în mediul prima dată la nivelul perioadei analizate, o creştere a acesteia cu aproape 48 mii elevi şi urban, creşterea menţionată se manifestă până în anul şcolar 2006/2007, în următorii doi ani studenţi, comparativ cu anul şcolar 2006/2007. producându-se o reducere cu peste 43 mii elevi. În mediul rural, însă, tendinţa ascendentă este constantă de-a lungul întregului interval analizat, creşterea fiind de 107,3 mii elevi. Deşi tendinţa generală este de reducere a populaţiei, evoluţiile demografice se reflectă în Deosebirea în ceea ce priveşte evoluţia efectivelor de elevi din cele două medii de rezidenţă mod diferit la nivelul segmentelor de populaţie şcolară cuprinse în diferitele niveluri de este generată de creşterea semnificativă a cererii de educaţie pentru acest nivel de învăţământ, date fiind şi ratele diferite de cuprindere specifice, pe vârste, sau pe învăţământ manifestată de elevii din rural. În învăţământul profesional creşterea efectivelor ansamblul grupelor de vârstă corespunzătoare respectivelor niveluri de educaţie. Astfel, în de elevi se înregistrează până la nivelul anului şcolar 2004/2005, de la această dată învăţământul preşcolar, se constată o creştere a efectivelor de copii, atât pe ansamblul constatându-se o tendinţă descendentă atât în mediul urban, cât şi în rural. Această tendinţă populaţiei şcolare (cu 37,0 mii, în perioada 2001-2008 şi cu 2,5 mii în anul şcolar este atât consecinţa evoluţiei demografice, cât şi a sporirii cererii de educaţie pentru nivelul 2008/2009 faţă de 2007/2008), cât şi la nivelul mediului urban (în rural evoluţia este de învăţământ liceal în detrimentul învăţământului profesional. oscilantă), consecinţă a creşterii ratei de participare la acest nivel de educaţie. Creşterea cea mai spectaculoasă a populaţiei şcolare se înregistrează în învăţământul superior Cele mai afectate de tendinţele demografice negative sunt efectivele de elevi din – cu 319,5 mii persoane în perioada analizată, în cazul acestui nivel de învăţământ învăţământul primar şi gimnazial. Astfel, în învăţământul primar, reducerea populaţiei manifestându-se cea mai mare creştere a cererii de educaţie. În anul universitar 2008/2009 şcolare a fost, în perioada de referinţă, de 169,1 mii persoane (6,0 mii în 2008/2009, asistăm, însă, pentru prima oară, la o reducere cu 5,2 mii a efectivelor de studenţi, comparativ cu 2007/2008), pe ansamblul efectivelor de elevi, respectiv cu 82,4 mii în comparativ cu anul anterior. mediul urban şi cu 86,8 mii în rural. Acelaşi trend, dar şi mai accentuat, se constată şi în cazul gimnaziului, numărul de el