Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2010

ceste femeilor în învăţământul primar numărul total de (unde au o pondere de aproape 100% diferenţe sunt mai reduse (sub 3 p.p.). cadre didactice într- (65%) în timp ce în Slovenia aceasta în total) şi primar (86%), precum şi în Diferenţele pe medii în comparaţie cu anii un anumit an şcolar. se apropie de 98%. învăţământul special primar şi special precedenţi sunt relativ reduse. Se observă, Indicatorul se O situaţie relativ apropiată se gimnazial (88,6% respectiv 80,8%). de exemplu, că personalul didactic feminin utilizează pentru a înregistrează şi în cazul din mediul rural a scăzut cu numai 0,2 p.p evidenţia echilibrul învăţământului gimnazial, aici În învăţământul gimnazial, liceal şi post- în intervalul 2001 – 2009 şi a crescut sau dezechilibrul în proporţia cadrelor didactice femei liceal femeile reprezintă aproximativ numai cu 0,7 p.p. în cazul învăţământului distribuţia cadrelor variind de la 52% în Lichtenstein la două treimi din totalul personalului gimnazial. didactice pe sexe, 86% în Letonia. didactic, în timp ce ponderile cele mai atât pentru întregul La nivelul învăţământului secundar scăzute se înregistrează în învăţământul După cum am văzut, la nivelul anului de sistem cât şi la superior situaţia se echilibrează, profesional (58,3%) şi în învăţământul referinţă nu se înregistrează diferenţe diferite niveluri de Cehia, Grecia sau Austria prezentând superior (45,9%). semnificative pe sexe în ceea ce priveşte învăţământ. un nivel sensibil mai redus de cadre didactice femei în comparaţie cu nivelul de calificare sau programul de lucru nivelurile inferioare de învăţământ. În cazul majorităţii acestor niveluri nu al cadrelor didactice. Trebuie însă există diferenţe importante în remarcat faptul că ponderea femeilor cu În continuare, în învăţământul comparaţie cu anul precedent, cu funcţii de conducere continuă să fie mai superior personalul didactic masculin excepţia învăţământului superior. Aici se redusă în comparaţie cu ponderea este majoritar în toate ţările remarcă o continuare şi chiar o personalului didactic feminin. Această europene, cu excepţia ţărilor baltice (Letonia, Lituania). În Malta, femeile accentuare a tendinţei de creştere a situaţie o întâlnim atât în învăţământul reprezintă numai 28,4% din ponderii personalului didactic feminin în pre-universitar cât şi în cel universitar, personalul didactic universitar. totalul personalului didactic din indiferent de mediul de rezidenţă al învăţământul superior (cu 2,6 p.p.) unităţilor de învăţământ. 20  A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane 3. Ponderea personalului didactic de sex feminin 1. Ponderea personalului feminin în total personalului didactic Preşcolar Primar de masă Special primar Gimnazial de Special gimnazial Liceu Profesional (SAM) Postliceal Superior masă 2001-2002 Total 99,8 86,7 89,5 68,3 77,9 63,3 51,4 65,9 39,0 Urban 99,8 91,5 91,1 72,2 79,5 63,8 54,7 66,0 - Rural 99,8 83,0 81,8 64,3 70,4 55,7 40,3 53,8 - 2002-2003 Total 99,8 87,0 90,3 68,0 77,1 64,0 51,3 64,4 40,2 Urban 99,9 92,2 91,2 72,1 79,0 64,4 54,3 64,7 - Rural 99,8 83,2 84,8 64,0 66,0 57,0 40,9 38,9 - 2003-2004 Total 99,8 86,8 89,0 68,0 78,1 64,1 52,1 66,5 41,4 Urban 1. Ponderea 99,8 personalului 91,9didactic de 89,8 sex feminin pe 72,3niveluri de învăţământ 79,7 în64,6 perioada 2000-2009 54,5 66,7 - Rural 99,8 83,2 83,1 63,9 68,4 56,7 44,2 33,3 - 2004-2005 Total 99,8 86,4 88,4 67,7 78,5 64,9 52,5 71,1 42,5 Urban 99,9 91,7 89,1 72,0 79,3 65,5 54,8 71,2 - Rural 99,7 82,7 82,6 63,9 72,6 57,9 45,5 50,0 - 2005-2006 Total 99.8 86.7 88.3 67.6 78.2 67.6 55,6 72,1 42,9 Urban 99.8 91.5 88.5 71.7 78.7 68.2 57,9 72,2 - Rural 99.7 83.1 86.5 64.0 73.1 60.4 48,7 50,0 - 2006/2007 Total 99.7 86,6 89,0 67,7 78,5 66,1 55,0 74,8 42,8 Urban 99,8 91,6 89,2 71,4 79,0 66,4 57,0 75,2 - Rural 99,7 82,8 86,6 64,3 73,8 60,2 50,7 0 - 2007/2008 Total 99,7 85,9 87,3 68,0 78,4 66,7 57,6 67,6 43,9 Urban 99,8 90,4 87,5 71,4 78,6 67,1 58,7 67,9 - Rural 99,6 82,4 85,0 65,0 75,8 60,2 55,5 16,7 - 2008-2009 Total 99,7 85,7 89,3 67,7 80,0 67,3 57,3 69,9 43,3 Urban 99,8 90,2 89,4 70,9 80,1 67,8 57,8 70,2 - Rural 99,6 82,2 86,3 64,9 78,4 60,1 56,4 37,5 - Total 99.7 86.0 88.6 67.7 80.8 67.8 58.3 68.4 45,9 2009-2010 Urban 99.8 90.1 88.6 70.7 80.9 68.3 59.2 68.5 - Rural 99.6 82.8 88.8 65.0 78.3 60.5 56.8 40.0 - Observaţie: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date INS (2001-2010). 2. Ponderea personalului didactic feminin în învăţământul primar şi secundar, date comparative, 2007/2008 România Slovenia Slovacia Bulgaria R. Cehă Lituania Ungaria Britanie Estonia Letonia Polonia Franta Grecia Marea Cipru Italia ISCED 1 94,2 93,6 82,1 81,3 96,0 97,2 77,1 84,3 84,6 97,6 93,3 65,3 95,3 82,1 86,7 ISCED 2 78,1 80,4 68,0 61,6 78,3 85,5 51,9 74,1 77,6 78,8 80,4 67,4 75,8 63,8 68,1 ISCED 3 59,0 75,9 56,3 62,8 64,5 79,1 35,6 66,5 70,3 65,2 75,9 48,2 61,2 53,9 65,2 ISCED 5-6 37,6 : 39,9 41,4 37,1 56,7 54,5 42,0 43,3 35,4 45,4 35,2 35,0 36,7 43,9 Sursa: EUROSTAT, 2009 21 A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane Definirea indicatorului/ 4. Numărul de elevi ce revine unui cadru didactic Note metodologice Indicatorul numărul de elevi ce Numărul elevilor/studenţilor ce revine la un cadru didactic a avut în perioada de revine la un cadru didactic reflectă raportul referinţă o evoluţie constantă în cazul majorităţii nivelurilor de şcolarizare. Cele mai elevilor/studenţilor per cadru importante schimbări în comparaţie cu anii anteriori apar în cazul învăţământului didactic într-un anumit an şcolar. superior, unde valoarea acestui indicator scade semnificativ. Indicatorul se utilizează pentru a măsura nivelul resurselor umane alocat în raport cu numărul Repere europene Raportul elevi/studenţi per cadru Cele mai mari discrepanţe se elevilor. Valoarea raportului este didactic a înregistrat în anul 2009/2010 constată în învăţământul preşcolar, evaluată în funcţie de normele Numărul preşcolarilor/elevilor valori relativ constante în comparaţie cu unde media este sensibil mai oficiale stabilite la nivel de sistem care revin la un cadru didactic a anul şcolar precedent. La nivel pre- ridicată în mediul rural (19 pentru fiecare nivel de avut o tendinţă descendentă în universitar, cel mai scăzut raport (11 copii/cadru didactic, faţă de 16) şi învăţământ. În România nu este cazul majorităţii statelor elevi/cadru didactic) continuă să existe în învăţământul primar, unde stipulată în mod oficial valoarea europene în ultimii ani, situaţie în cazul învăţământului gimnazial, în raportul se inversează în favoarea medie a acestui indicator pentru determinată în primul rând de timp ce în învăţământul preşcolar şi mediului urban (19 elevi/cadru diferite niveluri de învăţământ. evoluţiile demografice şi de primar acesta înregistrează cea mai didactic faţă de 15). creştere a numărului ridicată valoare (17 elevi/cadru Acest indicator este deosebit de personalului didactic specializat În învăţământul gimnazial continuă important pentru politicile de didactic). /de sprijin. salarizare şi de formare a cadrelor