Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice privind educația

Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2010

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice privind educația
Data preluării
26.09.2026 17:55
Dimensiunea materialului
3.425,6 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

să se înregistreze cel mai redus La nivel european, în medie raport elevi/profesor din întreg didactice din sistem şi, în general Tendinţa de creştere înregistrată în există 14 elevi/profesor în oferă o imagine asupra resurselor ultimii ani în cazul învăţământului sistemul de învăţământ, în special în învăţământul primar şi 10 alocate educaţiei, cât şi a superior nu a mai continuat. Astfel, mediul rural, unde raportul este de elevi/profesor în învăţământul politicilor privind asigurarea scăderea populaţiei de studenţi, numai 10 elevi la 1 profesor. Este calităţii. gimnazial. Grecia, Lituania şi secondată de o diminuare mai puțin de aşteptat ca măsurile recente de Portugalia continuă să aibă rate mai mici de 10 elevi/cadru accentuată a personalului didactic din raţionalizare a reţelei şcolare prin didactic în cazul ambelor învăţământul superior a condus la desfiinţarea/comasarea unităţilor de niveluri. reducerea semnificativă a raportului învăţământ care funcţionează cu o studenţi/ cadru didactic (de la 28 populaţie şcolară redusă să schimbe România înregistrează un înregistrat în anii 2007 şi 2008 la 25 în valorile acestui indicator. Deşi astfel raport apropiat mediei europene în cazul învăţământului anul 2009). de iniţiative au fost realizate şi în gimnazial şi unul mai ridicat în Mediul de rezidenţă continuă să fie un anii precedenţi, valoarea acestui cazul învăţământului primar şi important factor de diferenţiere al indicator nu s-a schimbat, ceea ce secundar superior (Key data on acestui indicator, cu excepţia demonstrează că există o problemă Education in Europe, 2009). învăţământului liceal şi profesional. sistemică. 22 A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane 4. Numărul de elevi ce revine unui cadru didactic Preşcolar Primar Gimnazial Liceal şi profesional Superior 2001/2002 Total 18 17 12 14 20 Urban 15 19 14 14 - Rural 21 16 11 16 - 2002/2003 Total 18 17 12 15 20 Urban 16 19 14 15 - Rural 21 16 11 17 - 2003/2004 Total 18 17 12 16 21 Urban 16 19 13 16 - Rural 21 16 11 19 - 2004/2005 Total 18 17 11 16 21 Urban 16 18 12 15 - Rural 21 16 10 19 - 2005/2006 Total 18 17 11 15 23 Urban 16 18 12 15 - Rural 21 16 10 18 - 2006/2007 Total 18 17 11 16 26 Urban 16 19 12 15 - Rural 20 16 10 18 - 2007/2008 Total 17 16 11 15 28 Urban 16 18 12 15 - Rural 20 15 10 15 - 2008/2009 Total 17 16 11 15 28 Urban 16 18 12 15 - Rural 19 15 10 15 - Total 17 17 11 16 25 2009/2010 Urban 16 19 12 16 - Rural 19 15 10 15 - Observaţie: Indicatorul s-a calculat prin raportarea numărului de elevi la numărul de cadre didactice (persoane fizice).Pentru învăţământul secundar superior datele sunt estimate, indicatorul fiind calculat prin raportarea numărului de elevi din învăţământul liceal si profesional (cumulat) la numărul personalului didactic din învăţământul profesional şi liceal (cumulat). În acest caz pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date INS (2001-2010). 2. Raportul elevi per cadru didactic, date comparative, 2006 România Portugalia Germania Slovenia Slovacia Bulgaria R. Cehă Lituania Ungaria Estonia Letonia Polonia Irlanda Malta Cipru Italia ISCED 1-3 13,4 13,3 14,0 10,6 10,9 11,2 9,0 12,1 14,9 12,9 12,9 17,2 7,0 10,7 16,9 14,7 ISCED 1 17,3 14,1 16,8 12,1 10,4 11,8 10,7 11,4 18,6 14,9 15,8 18,7 10,8 10,7 19,4 17,1 ISCED 2 12,3 12,3 11,6 8,4 10,2 10,5 8,5 12,6 13,7 10,2 12,3 15,5 8,2 10,3 : 12,2 ISCED 3 11,9 13,3 12,7 17,4 12,3 11,7 : 12,7 14,2 14 11,7 19,5 : 11 14,6 15,7 23 Sursa: Progress Towards Lisbon Objectives in Education and Training, Commission of the European Communities, 2008. A. Ansamblul sistemului de învăţământ III. Participarea la educaţie Evoluţia efectivelor de elevi şi studenţi În perioada 2001-2008, populaţia şcolară s-a redus la nivel general cu 307,8 mii persoane. Reducerea cea mai drastică s-a înregistrat la nivelul învăţământului gimnazial. Anul şcolar 2009/2010 se înscrie în aceeaşi tendinţă descendentă, reducerea fiind de 148,2 mii elevi şi studenţi, comparativ cu anul 2008/2009. Fenomenele demografice din România se caracterizează, începând din primii ani În 2009/2010 s-a păstrat tendinţa descendentă a populaţiei şcolare de gimnaziu, care se 90, printr-un trend descendent: se reduce rata natalităţii, creşte rata mortalităţii şi, reduce cu 19,2 mii faţă de anul precedent. Reducerea pe ansamblu a efectivelor şcolare implicit, se diminuează sporul natural şi rata medie anuală de creştere a populaţiei. corespunzătoare învăţământului primar şi gimnazial – care va mai continua şi în următorii Această tendinţă continuă şi după anul 2000, mai exact până în anul 2006 când ani, conform prognozelor demografice – a antrenat deja şi, posibil, va mai antrena asistăm, pentru prima dată după 1990 la o creştere a populaţiei din grupa de consecinţe la nivelul resurselor umane (cadre didactice) sub aspect cantitativ, precum şi vârstă 0-4 ani, comparativ cu anul anterior – de la 1053,9 mii la 1057,8 mii. în ceea ce priveşte structura reţelei şcolare, în special în mediul rural. Creşterea continuă şi în anii următori, astfel încât în 2008 populaţia de 0-4 ani a reprezentat 1070,6 mii, iar în 2009, 1079 mii. La nivelul învăţământului liceal şi profesional – ca urmare a creşterii cererii de educaţie pentru aceste rute de formare, precum şi ca efect al măsurii de prelungire a Cu toate aceste semnale pozitive înregistrate în ultimii ani, populaţia în vârstă de duratei învăţământului obligatoriu la 10 ani – efectivele de elevi au înregistrat în general şcolarizare (3-23 ani) s-a redus în perioada 2001-2009 cu 1.142 mii persoane (de la o tendinţă ascendentă, manifestată atât în mediul urban, cât şi în rural. La nivelul liceului 6450,1 mii la 5.308,1 mii). Concomitent s-a produs şi reducerea cu 364,3 mii creşterea este de 128,7 mii elevi în perioada 2001-2010 şi de 53,3 mii în 2009/2010 faţă persoane a populaţiei cuprinse în sistemul de educaţie: de la 4.538,7 mii în de anul anterior. Anumite diferenţe se manifestă în funcţie de mediul de rezidenţă. Astfel, 2001/2002 la 4.174,4 mii în 2009/2010. Este de menţionat, totodată, continuarea în mediul rural, tendinţa ascendentă este constantă de-a lungul întregului interval tendinţei descendente a populaţiei şcolare şi la nivelul anului şcolar 2009/2010 (cu analizat, creşterea fiind de 159,6 mii elevi. În mediul urban, creşterea menţionată se 148,2 mii faţă de anul anterior). manifestă până în anul şcolar 2006/2007, urmată de o reducere în următorii doi ani cu Deşi tendinţa generală este de reducere a populaţiei, evoluţiile demografice se peste 43 mii elevi; anul şcolar 2009/2010 înregistrează o uşoară creştere (cu 1,7 mii) a reflectă în mod diferit la diferite niveluri de învăţământ, date fiind şi ratele specifice efectivelor de elevi de liceu din zonele urbane. Diferenţele pe medii de rezidenţă în ceea diferite de cuprindere pe vârste sau pe ansamblul grupelor de vârstă ce priveşte evoluţia efectivelor de elevi din liceu este generată de creşterea semnificativă corespunzătoare nivelurilor de educaţie. Astfel, în învăţământul preşcolar, se a cererii de educaţie pentru acest nivel de învăţământ manifestată de elevii din rural, constată o creştere a efectivelor de copii, atât pe ansamblul populaţiei şcolare (cu determinată, la rândul ei, de desfiinţarea SAM pentru care optau o bună parte dintre 50,0 mii, în perioada 2001-2008 şi cu 13,2 mii în anul şcolar 2009/2010 faţă de tinerii din aceste arii. În învăţământul profesional creşterea efectivelor de elevi se 2008/2009), cât şi la nivelul mediului urban (în rural evoluţia este oscilantă), înregistrează până la nivelul anului şcolar 2004/2005, de la această dată constatându-se consecinţă a creşterii ratei de participare la acest nivel de educaţie. o tendinţă descendentă în ambele medii de rezidenţă. Această tendinţă este atât consecinţa evoluţiei demografice, cât şi a sporirii cererii de educaţie pentru nivelul de Cele mai afectate de tendinţele demografice negative sunt efectivele de elevi din învăţământ liceal în defavoarea învăţământului profesional. Pe fondul desfiinţării şcolilor învăţământul primar şi gimnazial. În învăţământul primar, reducerea populaţiei de arte şi meserii (SAM), populaţia şcolară din învăţământul profesional s-a redus cu 40% şcolare a fost în perioada 2001-2010 de 182,6 mii pe ansamblul efectivelor de elevi faţă de anul şcolar anterior. respectiv cu 87,1 mii în mediul urban şi cu 95,5 mii în rural (în 2009/2010 reducerea a fost de 13,5 mii, comparativ cu 2008/2009). Acelaşi trend, dar şi mai În perioada 2001-2010, creşterea cea mai spectaculoasă a populaţiei şcolare se accentuat, se constată şi în învăţământul gimnazial, numărul de elevi înregistrează în în
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

98076cedb50f3e0f946e7caa8fae63b2cdeb2df731abc5a344dc34e2639fae22