Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2010

Letonia Lituania Polonia Slovacia Slovenia Bulgaria România Media UE Ştiinţe 16,2 23,5 : : 5,1 16,5 14,7 2.0 8,0 0,3 1,3 2,2 14,9 Matematică 10,1 27,1 : : 4,2 11,8 14,2 2,1 7,6 1,0 2,3 0,6 12,8 Limbă maternă 6,1 19,4 : : 1,7 4,1 6,2 0,0 22,8 0,8 1,9 4,1 8,5 Altă disciplină 34,6 39,9 : : 9,4 17,1 27,2 11,5 28,5 2,9 22,6 12,1 23,7 Sursa: Raport PISA, 2006, 17 A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane Definirea 2. Ponderea personalului didactic cu timp integral de lucru (normă întreagă) indicatorului/ Note Ca în anii precedenţi, nu s-au înregistrat schimbări semnificative în ceea ce priveşte ponderea metodologice cadrelor didactice cu normă întreagă, cu excepţia învăţământului profesional şi postliceal. Învăţământul preşcolar, primar și superior continuă să înregistreze cele mai ridicate valori ale acestui indicator. Indicatorul pondere personal cu normă întreagă reflectă Repere europene În anul şcolar 2009/2010, ponderea În cazul tuturor acestor niveluri se numărul cadrelor cadrelor didactice cu normă întreagă în observă o evoluţie negativă în didactice cu timp Ponderea cadrelor didactice cu învăţământul preşcolar a continuat să aibă comparaţie cu anul anterior, cea mai integral de lucru, ca timp integral de lucru variază, în cea mai ridicată valoare, comparativ cu importantă scădere fiind înregistrată la expresie procentuală Europa, de la 32% (Elvetia) celelalte niveluri de învăţământ (99,1%), în nivelul învăţământului profesional. din numărul total al până la aproape 100% (Turcia). uşoară scădere, totuşi, faţă de anul şcolar cadrelor didactice. Ţările în care acest indicator precedent. La nivel general, aparent, cel mai Indicatorul se scade sub 60% sunt relativ însemnat decalaj dintre mediul rural şi utilizează pentru a puţine (Elvetia, Liechtenstein, Ponderi ridicate de personal cu timp cel urban privind ponderea personalului evidenţia nivelul de Germania), după cum redus este integral de lucru se înregistrează şi în cu normă întreagă se înregistrează la ocupare al cadrelor şi numărul celor care au peste didactice din sistem şi învăţământul superior (98,3%), în acest nivelul învăţământului postliceal. În acest 90% (Turcia, Italia, Portugalia, este foarte important caz continuându-se tendinţa ascendentă caz, însă, situaţia se explică prin faptul Malta). România se situează în pentru analiza din anul anterior. Acest indicator are, de că în mediul rural funcţionează numai un jumătatea superioară a oportunităţii clasamentului ţărilor în funcţie asemenea, o valoare ridicată în număr redus de secţii de învăţământ învăţământul primar de masă (93,7%) şi postliceal (13 secţii) în cadrul grupurilor introducerii unor de ponderea cadrelor didactice restructurări de cu timp integral de lucru, primar special (96,3%). Evoluţia faţă de şcolare, personalul încadrat cu norma de personal la nivel de înregistrând pentru acest anul precedent este uşor negativă în bază în aceste secţii fiind reprezentat de sistem sau pentru indicator valori comparabile cu învăţământul primar de masă (-0,1 p.p.) şi numai 5 cadre didactice. Învăţământul anumite niveluri de cele ale Spaniei (86,1%), Franţei pozitivă în cel primar special (0,4 p.p.). gimnazial de masă şi cel liceal învăţământ. (88,6%) sau Ungariei (86,7%). La polul opus se situează învăţământul înregistrează, de asemenea, diferenţe Belgia (comunitatea franceză) şi postliceal, unde se înregistrează cea mai între rural şi urban în defavoarea Suedia au înregistrat cele mai scăzută pondere a cadrelor didactice cu ruralului, în creştere faţă de anul şcolar importante creşteri ale ponderii timp integral de lucru (61,7%), în scădere anterior. cadrelor didactice cu normă faţă de anul precedent (-3,9 p.p.). întreagă, iar Liechtenstein si Este de remarcat şi faptul că ponderea Slovacia se afla la polul opus. O pondere mai scăzută a personalului cu cadrelor didactice cu normă întreagă în normă întreagă se constată în învăţământul învăţământul profesional continuă să fie gimnazial (70,2%), profesional (70,3%) şi mai ridicată în mediul rural în comparaţie liceal (84,4%). cu cel urban (71,5% faţă de 69,6%). 18 A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane 2. Ponderea personalului didactic cu timp integral de lucru (normă întreagă) 1. Ponderea cadrelor didactice cu timp integral de lucru (normă întreagă) pe niveluri de învăţământ în perioada 2001-2010 Preşcolar Primar de masă Special primar Gimnazial de Special Liceu Profesional Postliceal Superior masă gimnazial (SAM) 2001/2002 Total 99,7 ... ... ... ... 88,9 85,9 48,4 99,4 Urban 99,8 ... ... ... ... 89,0 85,1 48,7 - Rural 99,4 ... ... ... ... 87,9 88,9 15,4 - 2002/2003 Total 99,5 96,7 98,4 80,1 94,3 88,6 82,8 50,0 99,7 Urban 99,7 96,7 98,2 81,9 94,1 88,7 83,6 50,5 - Rural 99,3 96,7 99,3 78,4 95,7 86,8 80,2 11,1 - 2003/2004 Total 99,6 96,6 96,1 78,5 92,2 88,5 80,7 55,7 99,9 Urban 99,8 97,0 96,3 80,1 92,0 88,7 80,3 55,7 - Rural 99,4 96,4 95,3 77,1 93,2 86,3 82,0 44,4 - 2004/2005 Total 99,5 95,7 96,8 75,5 93,0 87,9 79,9 58,1 98,4 Urban 99,5 96,1 96,6 77,6 92,8 88,1 80,1 58,3 - Rural 99,4 95,5 98,3 73,7 94,2 85,4 79,3 16,7 - 2005/2006 Total 99,5 96,3 96,4 76,1 92,6 88.3 79,0 48,3 97,0 Urban 99,7 97,0 96,1 77,7 92,7 88.5 78,1 48,5 - Rural 99,3 95,8 99,5 74,7 91,4 86.5 81,5 16,7 - 2006/2007 Total 99,3 95,7 96,3 74,0 91,6 87,6 80,9 54,8 98,8 Urban 99,2 96,6 96,1 76,0 91,5 87,7 82,3 55,1 - Rural 99,5 95,1 99,0 72,1 91,8 85,0 77,9 0 - 2007/2008 Total 99,3 94,5 95,0 73,1 90,4 87,7 78,3 50,6 95,8 Urban 99,3 95,6 94,9 76,9 90,6 87,8 76,8 50,7 - Rural 99,4 93,7 96,9 69,7 88,1 85,2 81,0 33,3 - 2008/2009 Total 99,4 93,8 96,0 71,7 91,6 85,6 77,9 65,6 96,7 Urban 99,5 95,0 95,7 76,0 91,6 85,8 76,7 65,9 - Rural 99,4 92,8 100,0 68,0 91,5 81,6 79,6 37,5 - 2009/2010 Total 99,1 93,7 96,3 70,2 91,3 84,4 70,3 61,7 98,3 Urban 98,9 94,7 96,4 75,0 91,2 84,8 69,6 62,0 - Rural 99,4 92,9 95,7 66,1 93,4 79,7 71,5 0,0 - Obs.: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Pentru anii 2000 şi 2001 nu au fost colectate date referitoare la învăţământul primar şi gimnazial. Sursa: Date INS (2001-2010). 2. Ponderea personalului didactic cu normă parţială de lucru, date comparative, 2007/2008 Germania Marea Cipru Malta Ungaria Letonia Lituania Polonia Slovacia Slovenia Bulgaria Portugalia Italia Turcia România Britanie 51,4 33,0 11,3 6,9 13,3 29,0 32,6 28,6 15,9 20,3 11,6 6,2 6,1 0,1 12,9 Sursa: EUROSTAT, 2010 19 A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane 3. Ponderea personalului didactic de sex feminin Definirea indicatorului/ Note Cadrele didactice de sex feminin sunt majoritare la toate nivelurile de învăţământ, cu metodologice excepţia învăţământului superior. Şi în cazul acestui nivel se observă o continuare a tendinţei de creştere a ponderii personalului didactic feminin, înregistrată în ultimii ani. Repere europene Personalul didactic de sex feminin În cazul acestui indicator există, în continuă să aibă cea mai importantă continuare, diferenţe pe medii de Indicatorul ponderea Conform raportului Diferenţe între cadrelor didactice genuri în reuşita şcolară (Eurydice, pondere, reprezentând aproape trei rezidenţă. Astfel, cadrele didactice de sex femei reflectă 2010), fenomenul de feminizare a pătrimi din totalul personalului didactic feminin sunt cu 6-8% mai numeroase în numărul cadrelor personalului didactic se accentuează, (73,4%). mediul urban, în comparaţie cu mediul didactice femei în special la nivelul învăţământului rural, în învăţământul primar, gimnazial şi exprimat ca raport primar şi secundar inferior. Astfel, Cele mai multe cadre didactice femei liceal. În cazul învăţământului preşcolar, a procentual din Grecia are cea mai mică proporţie a profesează în învăţământul preşcolar celui special şi a celui profesional, a