Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2010

rea acesteia ajungând în 2009 la 16,4%. Datele referitoare la România se înscriu în tendinţa pozitivă a statelor membre UE de creştere a nivelului de educaţie pentru populaţia activă (15-64 ani). 2. Rata de ocupare a tinerilor în vârstă de 15-24 ani, pe niveluri de educaţie În anul 2009, rata de ocupare a tinerilor a stagnat comparativ cu anul precedent având, o valoare de 23,5%. Această valoare, mult redusă faţă de începutul anilor 2000, se explică, în principal, prin creşterea constantă în acest interval a numărului tinerilor cuprinşi în sistemul de educaţie. Comparativ cu anul anterior, în 2009 asistăm la o scădere semnificativă a ratei de ocupare în cazul populaţiei cu nivel universitar de învăţământ şi a celei cu studii postliceale, cel mai probabil o consecinţă a crizei economice actuale. 10  3. Rata de inserţie pe piaţa muncii a absolvenţilor diferitelor niveluri de educaţie şi formare profesională Cu excepţia unor studii locale, în perioada de referinţă nu au fost desfăşurate anchete reprezentative la nivel naţional, cu o abordare sectorială şi regională, care să permită o evaluare realistă a eficienţei externe a sistemului de educaţie. Alături de implicarea şi pregătirea insuficientă a partenerilor sociali, lipsa datelor şi a studiilor recente privind inserţia absolvenţilor şi nevoile pe termen lung ale pieţei muncii reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori care afectează calitatea planificării strategice şi capacitatea de adaptare a ofertei sistemului de educaţie şi formare profesională iniţială la cerinţele pieţei muncii. Este de aşteptat ca anumite programe derulate din Fonduri Structurale să permită realizarea unor studii de analiză a sistemului educațional în raport cu nevoile pieței muncii. 11  Capitolul 2 ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ A. Ansamblul sistemului de învăţământ C. Învăţământul primar şi B. Învăţământul preşcolar gimnazial II. Resursele 1. Ponderea personalului didactic calificat umane ale 2. Ponderea personalului didactic cu normă întreagă sistemului de 3. Proporţia personalului didactic feminin învăţământ*) 4. Numărul de copii ce revine la un cadru didactic III. Participarea la 1. Rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de 1. Rata brută de cuprindere în 1. Rata brută de cuprindere şcolară în educaţie şi învăţământ învăţământul preşcolar învăţământul primar şi gimnazial eficienţa internă a 2. Durata medie de frecventare a învăţământului 2. Durata medie de frecventare a 2. Durata medie de frecventare a sistemului 3. Speranţa de viaţă şcolară învăţământului preşcolar învăţământului primar şi gimnazial de învăţământ 4. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste şi sexe 3. Rata specifică de cuprindere şcolară 3. Rata specifică de cuprindere pe vârste în învăţământul preşcolar şcolară pe vârste 4. Ponderea elevilor intraţi pentru 4. Rata abandonului şcolar prima dată în clasa I care au 5. Rata de părăsire timpurie a frecventat învăţământul preşcolar sistemului de educaţie IV. Rezultate a. Rezultatele elevilor la evaluări internaţionale 1. Rata de absolvire b. Rezultatele educaţiei pe piaţa muncii 2. Rezultatele elevilor la evaluările 1. Ponderea populaţiei active (15-64 ani), pe niveluri de educaţie naţionale (evaluarea la clasa a 2. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 15-64 ani, pe IV-a) niveluri de educaţie 3. Rezultatele elevilor la evaluările 3. Rata de ocupare a tinerilor în vârstă de 15-24 ani, pe niveluri naţionale (examenul de de educaţie capacitate/evaluarea la clasa a 4. Rata şomajului la tinerii în vârstă de 15-24 ani, pe niveluri de VIII-a) educaţie 5. Rata de inserţie a absolvenţilor diferitelor niveluri de educaţie şi formare profesională pe piaţa muncii *) Pentru compatibilitatea cu rapoartele anterioare s-a păstrat structura documentului cu aceleași numerotări. 12  E. Învăţământul post-secundar F. Formarea profesională D. Învăţământul liceal şi profesional (SAM) non – terţiar/ terţiar continuă 1. Ponderea cheltuielilor pentru învăţământul liceal /profesional din 1. Ponderea cheltuielilor pentru învăţământul 1. Ponderea cheltuielilor pentru FPC din totalul cheltuielilor pentru educaţie postliceal /superior din totalul cheltuielilor pentru totalul cheltuielilor pentru educaţie 2. Cheltuielile de personal educaţie 3. Costul mediu per elev 2. Cheltuielile de personal în învăţământul postliceal /superior 3. Costul mediu per elev /student 1. Rata brută de cuprindere şcolară în învăţământul liceal 1. Rata brută de cuprindere şcolară în 1. Rata de participare a adulţilor (25-64 ani) /profesional învăţământul postliceal /superior la educaţie şi formare profesională 2. Durata medie de frecventare a învăţământului liceal /profesional 2. Ponderea studenţilor înscrişi la matematică, 3. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste ştiinţe şi tehnologie 4. Rata de tranziţie în învăţământul liceal /profesional 3. Durata medie de frecventare a învăţământului 5. Rata abandonului şcolar postliceal /superior 4. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste 5. Rata de tranziţie în învăţământul superior 6. Rata de acces în învăţământul superior 7. Rata abandonului şcolar în învăţământul post- liceal 1. Rata de absolvire 1. Rata de absolvire 2. Rezultatele elevilor la examenul de bacalaureat /examenele finale 2. Ponderea absolvenţilor în domeniul matematicii, ştiinţei şi tehnologiei 13 A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane - Evoluţia efectivelor de personal din învăţământ Definirea indicatorului/ Note Pe ansamblul sistemului de educaţie, în perioada de referinţă, numărul personalului angajat în învăţământ metodologice a continuat să scadă. Aceeaşi tendinţă se observă şi în cazul personalului didactic, situaţie convergentă, în general, cu evoluţia efectivelor de elevi/studenţi. Repere europene Numărul personalului angajat în învăţământ a În anul de referinţă, efectivele de personal didactic Informaţiile privind scăzut faţă de anul precedent cu 2,3 p.p. La din învăţământul preşcolar înregistrează o uşoară efectivele Sistemele de educație nivelul fiecărei categorii de personal din creştere. Cea mai ridicată pondere a acestuia personalului didactic din țările Uniunii învăţământ se înregistrează scăderi ale continuă să se înregistreze în învăţământul primar şi provin din sursă INS. Europene păstrează efectivelor de angajaţi, personalul gimnazial (76,8%), iar cea mai redusă în tendinţe relativ administrativ înregistrând cea mai mare învăţământul superior (54,7%). Conform metodo- constante în ceea ce scădere. Această categorie urmează tendinţa logiei actuale de priveşte efectivele de descendentă din ultimii ani, în special la Pe medii de rezidenţă observăm faptul că numărul culegere a datelor personal didactic. Astfel, nivelul învăţământului superior. cadrelor didactice atât din mediul rural, cât şi din este dificilă o la nivelul anului 2008, urban este în scădere în comparaţie cu anul şcolar defalcare strictă a Suedia, Austria, personalului didactic Şi în cazul categoriilor de personal didactic şi precedent. În mediul rural, scăderea este de 2,8 Germania, Belgia din învăţământul didactic auxiliar se înregistrează scăderi, cele p.p., iar în urban de 2,3 p.p. În învăţământul înregistrează creşteri ale liceal, profesional şi mai importante fiind în învăţământul preşcolar, numărul cadrelor didactice a crescut uşor acestor efective, în timp postliceal. ce Slovacia, Ungaria, profesional şi cel superior. De asemenea, se în mediul urban în timp ce a scăzut în mediul rural. Letonia, Bulgaria poate remarca o scădere a personalului În învăţământul primar şi gimnazial de masă se didactic în învăţământul liceal. înregistrează reduceri în ambele medii de rezidenţă. Această situaţie înregistrează o tendinţă generează o serie de descendentă. România se înscrie în categoria Astfel, faţă de anul şcolar anterior, per total, Şi în învăţământul profesional/SAM se înregistrează dificultăţi în ţărilor în care efectivele personalul didactic a scăzut cu aproximativ scăderi semnificative faţă de anul precedent atât în calcularea unor de cadre didactice sunt 2,5 p.p. Variaţii semnificative ale ponderii mediul rural (cu 48%), cât şi în urban (cu 42%), indicatori referitori la în scădere, fenomen personalului didactic în totalul personalului situaţie datorată, în principal, reorganizării acestei resursele umane (de însă mai puțin accentuat din învăţământ se înregistrează în cazul forme de învăţământ. Ca şi în anul precedent, se exemplu, numărul de față de alte ţări din învăţământului profesional, unde observăm o observă faptul că numărul cadrelor didactice din elevi/studenţi per Europa Centrală şi de creştere cu aproximativ două procente şi în mediul rural care predau în învăţământul liceal a cadru didactic pe Est: Slovacia (4,7 p.p. cazul învăţământului postliceal şi de maiştri, crescut, concomitent cu scăderea numărului cadrelor nivele de educaţie). reducere în 2008 în care înregistrează o scădere cu aproximativ didactice din mediul urban. Această situaţie este comparație cu anul 3,7 p.p. La nivel general, ponderea influenţată, de asemenea, de procesul de 2007), Ungaria (4,4 personalului didactic a rămas relativ reorganizare a învăţământului profesional p.p.), Letonia (3,8 p.p.) (desfiinţarea Şcolilor de Arte şi Meserii şi înfiinţarea constantă, reprezentând aproximativ 70% din – Eurostat, 2009. totalul angajaţilor din învăţământ (0,1 p.p. în locul acestora, în unele cazuri, a unor unităţi de mai puţin în comparaţie cu anul precedent). învăţământ liceal tehnic). . 14 A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Resurse umane - Evoluţia efectivelor de personal din învăţământ 1. Structura efectivelor personalului din învăţământ, anul şcolar 2009/2010 Nivel Personal Personal Personal administrativ Personal Total % învăţământ didactic didactic auxiliar întreţinere şi operaţ. personal personal didactic Preşcolar 38322 1547 1931 15388 57188 67,01 Primar şi gimnazial 135231 9268 4186 27419 176104 76,79 Liceal 60255 9076 3753 17971 91055 66,17 Profesional 2803 287 193 598 3881 72,22 Postliceal şi de maiştri 965 153 279 145 1542 62,58 Superior 31103 10004 6074 9706 56887 54,68 Total 268679 30335 16416 71227 386657 69,49 Sursa: Date INS, 2010 2. Numărul de cadre didactice pe niveluri de învăţământ şi medii de rezidenţă în perioada 2001-2010 Preşcolar dePrimar 2. Numărul cadre de didactice masă Special peprimar niveluri Gimnazial de de învăţământ Special şi Liceu