Raport asupra stării sistemului național de învățământ 2010

l postliceal, după o perioadă de reducere considerabilă, şi-a reluat sensul crescător în ultimii 3 ani. În anul şcolar 2009-2010 a atins nivelul de 6,1%.  În ultimii ani a scăzut rata de participare la învăţământul superior. Diferenţele participării pe medii de rezidenţă rămân semnificative. După o creştere spectaculoasă (în special la nivelul învăţământului particular), rata brută de participare la învăţământul superior a scăzut în ultimii doi ani, ajungând la valoarea de 45% în 2009-2010 (faţă de 51,7% în anul anterior). Diferenţa pe medii de rezidenţă a ratei brute de cuprindere în învăţământul superior s-a diminuat, dar rămâne totuşi la valori foarte ridicate: 56,3% dintre tinerii de 19-23 ani din mediul urban sunt în învăţământul superior, comparativ cu 27,2% în rural.  Rata de participare a adulţilor (25-64 ani) la educaţie şi formare continuă este în scădere. 5  Rata de participare a adulţilor (25-64 de ani) la formare profesională continuă se menţine la un nivel redus, la nivelul anului 2008 aceasta fiind de 1,6% – de peste patru ori mai redusă faţă de media UE. Numai aproximativ 15% dintre participanţii adulţi la aceste cursuri sunt din mediul rural. În acest context, devine o necesitate implementarea prevederilor specifice acestui domeniu, din proiectul Legii Educaţiei Naţionale. 3. Durata medie de frecventare a învăţământului (2009-2010)  Copiii din România stau în şcoală, în medie, 16,3 ani. În anul şcolar 2009-2010, durata medie de frecventarea a învăţământului (de la învăţământul preşcolar la cel superior) a fost de 16,3 ani. În ultimii 3 ani şcolari, valoarea indicatorului se menţine constantă. Dacă se exclude învăţământul preşcolar, durata medie de frecventare a învăţământului pentru un copil în vârstă de 6 ani (sau speranţa de viaţă şcolară) este de 14 ani. Fetele stau mai mult în şcoală decât băieţii cu aproximativ jumătate de an.  În 2009-2010, un copil a stat în medie 3 ani în grădiniţă. Durata medie de frecventare a învăţământului preşcolar a înregistrat o creştere continuă în ultimii 10 ani, ajungând la valoarea de 3,1 ani în 2009-2010 (durata oficială de frecventare a acestui nivel de educaţie). Copiii din urban stau în grădiniţă cu o medie de 0,2 ani mai mult decât cei din rural, diferenţa pe medii de rezidenţă fiind în scădere faţă de anii anteriori. În context, se consideră justificată intenția de implementare a Educației timpurii.  Se menţin diferenţe importante între mediul urban şi rural (de peste 1 an) privind durata de frecventare a învăţământului primar şi gimnazial. În 2009-2010, durata medie de frecventare a învăţământului primar a fost de 3,6 ani, iar cea corespunzătoare învăţământului gimnazial – de 3,5 ani. Un decalaj important se înregistrează între cele două medii de rezidenţă. Pentru anul şcolar 2009-2010 se poate afirma că, în medie, un elev din mediul urban urmează învăţământul primar cu 0,4 ani mai mult şi învăţământul gimnazial cu 0,7 ani mai mult decât un elev din mediul rural. Datele evidenţiază nevoia continuării şi diversificării măsurilor de promovare a accesului egal la educaţie.  Durata medie de frecventare a învăţământului liceal creşte semnificativ în 2009-2010, iar cea corespunzătoare învăţământului profesional se reduce. Durata medie de frecventare a învăţământului liceal a crescut treptat, ajungând în 2009-2010 la 2,5 ani. Durata de frecventare a învăţământului profesional a scăzut semnificativ în anul şcolar 2009-2010, până la valoarea de 0,3 ani – ca efect al măsurilor de restructurare a acestei rute de formare (desfiinţarea SAM- urilor).  Durata medie de frecventare a învăţământului postliceal şi de maiştri este în uşoară creştere. Având în vedere rata brută de participare foarte redusă la acest nivel de studiu, durata medie de frecventare a învăţământului postliceal înregistrează valori scăzute. În anul 2009-2010 se înregistrează o uşoară creştere faţă de anul anterior, de 0,2 ani.  A scăzut durata medie de frecventare a învăţământului superior. În ultimii doi ani s-a înregistrat tendinţa de scădere a duratei medii de frecventare a învăţământului superior (generată de reducerea ratei de participare, în special la nivelul învăţământului particular), valoarea indicatorului ajungând în 2009-2010 la 1,3 ani. 6  4. Rata abandonului şi rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (2008-2009)  Pentru prima dată în ultimul deceniu, a scăzut rata abandonului în învăţământul primar şi gimnazial. După 10 ani de creştere, în ultimii doi ani şcolari s-a înregistrat pentru prima dată o scădere a ratei abandonului şcolar – fapt care poate fi considerat un efect cumulat al programelor educaţionale implementate la nivelul sistemului educaţional în ultima perioadă. La finalul anului 2008-2009, rata abandonului în învăţământul primar şi gimnazial a fost de 1,7% (1,4% în primar şi, respectiv 1,9% în gimnaziu), în uşoară scădere faţă de anul anterior. Se păstrează o valoare mai ridicată a abandonului şcolar în rural, faţă de urban (în special la nivelul învăţământului gimnazial). La nivel național sunt în derulare mai multe programe suport pentru asigurarea accesului egal la educație.  A scăzut semnificativ abandonul la nivelul liceului, dar se păstrează valori ridicate în învăţământul profesional. În ultimii ani şcolari a scăzut rata abandonului în învăţământul liceal până la valoarea de 2,4% înregistrată la nivelul anului 2008-2009 – aproape cea mai redusă valoare de pe parcursul ultimilor 10 ani. Rata abandonului în învăţământul profesional a înregistrat în 2009-2010 valoarea de 8,3%, în uşoară scădere faţă de anul anterior; pe ansamblu, valoarea rămâne însă foarte ridicată.  În ultimii doi ani, rata abandonului şcolar în învăţământul postliceal a înregistrat valorile cele mai reduse din ultimul deceniu. La nivelul anului şcolar 2008-2009, rata abandonului în învăţământul postliceal a fost de 5,9%, în creştere uşoară faţă de anul anterior, dar rămâne totuşi la valorile cele mai mici din ultimii 10 ani.  În 2009 a crescut rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie a tinerilor în vârstă de 18-24 ani. Acest indicator a înregistrat o scădere progresivă până în anul 2008, pe fondul dezvoltării economice şi al măsurilor educaţionale care au încurajat participarea şcolară a tinerilor dincolo de nivelul secundar inferior. Anul 2009 marchează o inversare a trendului, rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional înregistrând o creştere până la 16,6% (media UE-27 este 14,4%). Această creştere, ce poate fi explicată prin efectele cumulate ale unor factori precum criza economică, evidenţiază necesitatea continuării programelor suport, a unor măsuri de flexibilizare a ofertei educaţionale ș.a. 5. Rate de tranziţie şi rate de acces de la un nivel de învăţământ la altul  Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la învăţământul liceal a crescut, concomitent cu scăderea ratei de trecere către învăţământul profesional. Peste 90% dintre elevii de clasa a VIII-a intră la liceu. Pe fondul prelungirii învăţământului obligatoriu la 10 ani, rata de trecere de la învăţământul gimnazial la cel liceal a înregistrat valori mai ridicate de la un an la altul, în special în ultimii trei ani şcolari. În 2009-2010 s-a înregistrat o creştere spectaculoasă: 92,8% (comparativ cu 67,8% în anul anterior). Această creştere bruscă este o consecinţă directă a măsurii de creştere a cifrei de şcolarizare la învăţământul liceal, ca urmare a preluării locurilor din cadrul SAM-urilor, precum şi efect al creşterii cererii de educaţie pentru această rută de formare. 7  Rata de trecere de la învăţământul gimnazial la cel profesional a scăzut uşor de la un an la altul, iar în 2009-2010 a ajuns la valoarea de 2,2% (faţă de 26,1% în anul anterior), tot ca efect al măsurii educaţionale anterior menţionate.  Scade rata de tranziţie de la liceu la învăţământul superior: numai aproape 60% dintre elevii de clasa a XII-a intră la facultate în următorul an. Diferenţele pe gen sunt majore. În ultimii doi ani, rata de tranziţie de la liceu la învăţământul superior a înregistrat valori mai scăzute, ajungând în 2009-2010 la 58,9%. Aproape două treimi dintre fetele înscrise în clasa a XII-a îşi continuă studiile în învăţământul superior, în cazul băieţilor ponderea corespunzătoare fiind de aproximativ jumătate dintre aceştia. Aceste diferenţe de gen reflectă un volum mai redus al cererii de educaţie în cazul băieţilor – aspect care ar putea fi urmărit şi eventual corectat în anii următori, prin dezvoltarea unei oferte educaţionale diversificate la nivelul învăţământului superior.  80% dintre absolvenţii de bacalaureat îşi continuă studiile în învăţământul superior, valoare în creştere în ultimii doi ani. În ceea ce priveşte rata de acces în învăţământul superior (a absolvenţilor cu examen de bacalaureat din seria curentă), se constată o creştere constantă în intervalul 2008-2010, valoarea maximă atinsă în anul 2009-2010 fiind de 80,1%. Se păstrează diferenţe mari pe genuri ale ratei de acces: 86% dintre fetele care iau bacalaureatul în seria curentă intră în învăţământul superior şi numai 74% dintre băieţii cu bacalaureat urmează facultatea. III. REZULTATE ELEVILOR 1. Rezultatele elevilor la evaluări internaţionale Programul pentru evaluarea internaţională a elevilor PISA se realizează la intervale de trei ani, ultimul moment de evaluare fiind cel din anul 2009 pentru care rezultatele vor fi disponibile abia în decembrie 2010. Ultima evaluare pentru care există date în acest moment este cea din anul 2006. Rezultatele pentru evaluarea din 2006 se găsesc în raportul statistic anexat. Evaluarea internaţională PIRLS privind achiziţiile elevilor de clasa a IV-a în domeniul citirii şi evaluarea TIMSS referitoare la achiziţiile elevilor de clasa a VIII-a la matematică şi ştiinţe se realizează la intervale de trei ani, ultima participare a României fiind cea din anul 2006. La evaluările field test (pre- testare) din anul 2009-2010, România nu a participat din cauza fondurilor insuficiente, dar există premise pentru participarea la studiul din 2010-2011, în contextul demarării unui proiect de tip structural. Rezultatele pentru evaluarea din 2006 se găsesc în raportul statistic din Cap. 2. 2. Rezultatele elevilor la evaluările naţionale: evaluarea la clasa a IV-a Ultima evaluare naţională la finalul clasei a IV-a a fost realizată în anul 2009, dar în acest moment rezultatele nu sunt încă date publicităţii. Ultima evaluare naţională la finalul clasei a IV-a pentru care există date în prezent este cea din anul 2007 (vezi anexa statistică – Cap. 2). 3. Rezultatele elevilor la evaluările naţionale: evaluarea la clasa a VIII-a  Rezultatele la evaluarea naţională din anul 2009-2010 evidenţiază o uşoară creştere a ratelor de promovare la limba şi literatura română, concomitent cu o scădere semnificativă a ratelor de 8  promovare la proba de matematică. Discrepanţele pe medii de rezidenţă se păstrează în continuare relativ ridicate în defavoarea mediului rural. La nivelul anului şcolar 2009-2010, rata de promovare la evaluarea naţională la clasa a VIII-a, disciplina limba şi literatura română se situează la 83,3%, prin raportare la numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar în clasa a VIII-a. Această rată de promovare este uşor mai ridicată faţă de cea obţinută în anul şcolar precedent la tezele cu subiect unic. Diferenţele pe medii de rezidenţă la limba şi literatura română se păstrează în continuare ridicate, rata de promovare din mediul rural fiind cu aproximativ 8 p.p. mai scăzută decât cea din mediul urban. La matematică, rata de promovabilitate înregistrată în anul şcolar 2009-2010 este mult mai scăzută decât cea obţinută la tezele cu subiect unic din anul precedent, aceasta ajung la un procent de 76,4% (faţă de 87,4% la teza cu subiect unic din semestrul I al anului trecut). Pe medii de rezidenţă, ecartul dintre ratele de promovare este ceva mai scăzut decât în cazul limbii şi literaturii române, aceste înregistrând aproximativ 5 p.p. în favoarea mediului urban. În cazul limbii materne, 88,5% dintre elevii înscrişi au promovat evaluarea naţională. 4. Rate de absolvire a diferitelor niveluri de învăţământ (2008-2009)  Rata de absolvire a învăţământului primar şi gimnazial este în creştere, dar se menţin încă discrepanţe mari pe medii de rezidenţă. Rata de absolvire a învăţământului primar şi gimnazial înregistrează în anul şcolar 2008-2009 o uşoară creştere cu 4 p.p. faţă de anul şcolar anterior. Diferenţele dintre mediul urban şi cel rural se menţin, însă ratele de absolvire au o tendinţă ascendentă în ambele arii. Pe sexe, rata de absolvire a învăţământului gimnazial se menţine constant mai ridicată în cazul fetelor decât cea corespunzătoare băieţilor. În anul şcolar 2008-2009, diferenţa respectivă se diminuează, ajungând la numai 1,6 p.p. în favoarea fetelor. Clivajul rural- urban în ceea ce priveşte rata de absolvire în 2008-2009 se înscrie în tendinţa perioadei anterioare. În acest an diferenţa este de 26 p.p. în favoarea mediului urban, remarcându-se o tendinţă îngrijorătoare de accentuare, comparativ cu anii anteriori. Diferenţele semnificative pe medii de rezidenţă atrag atenţia asupra necesităţii continuării măsurilor de susţinere a participării la educaţie iniţiate prin Programul de Învăţământ Rural, cel mai probabil prin finanţări din fondurile structurale.  Tot mai mulţi tineri finalizează studiile liceale. La nivelul anului şcolar 2008-2009, ponderea tinerilor care finalizează liceul a atins cele mai înalte valori de pe parcursul ultimilor 10 ani, ajungând la valoarea de 72,8% (cu 16,3 p.p. mai ridicată decât în anul anterior). Analiza pe genuri relevă diferenţe în favoarea fetelor, cu tendinţe de reducere a acestora spre sfârşitul perioadei de referinţă a raportului.  Rata de absolvire a învăţământului profesional este în scădere. Rata de absolvire a învăţământului profesional a scăzut, ajungând în anul şcolar 2008-2009 la 39,4%. Scăderea ratei de absolvire a învăţământului profesional este contrabalansată de creşterea spectaculoasă a ratei de absolvire din învăţământul liceal. Astfel, treptat, devine evident faptul că există o diferenţă accentuată între filiera liceală şi cea profesională, atât în ceea ce priveşte ratele de abandon, cât şi ratele de absolvire. Diferenţele constatate indică o evoluţie net superioară a învăţământului liceal, comparativ cu cel profesional. 5. Rezultatele elevilor la examenul de bacalaureat/examenele finale 9  În mod constant, absolvenţii de liceu s-au înscris şi au promovat examenul de bacalaureat în ponderi constant ridicate, anul şcolar 2008-2009 fiind caracterizat de ratele cele mai înalte ale indicatorilor respectivi. Pentru anul şcolar 2009-2010, rezultatele oficiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică vor fi disponibile abia la finalul acestui an. Conform datele oferite de CNEE, în anul şcolar 2009-2010 se înregistrează pentru prima dată o scădere dramatică a ratei de succes la bacalaureat, aceasta ajungând la un procent de 34,9% (cu diferenţe de aproape 4 p.p. pe medii de rezidenţă, în defavoarea mediului rural). Această scădere semnificativă a ratei de succes la examenul de bacalaureat se datorează, cel mai probabil, măsurilor de control şi de evitare a fraudelor, implementate cu fermitate la nivelul acestui acest an şcolar. 6. Rata de absolvire a învăţământului superior După o perioadă de creştere continuă, rata de absolvire a învăţământului superior cu şi fără diplomă de licenţă înregistrează o scădere, ajungând la 65,4% în anul universitar 2008-2009. De asemenea este interesant de remarcat scăderea accentuată a ratei de absolvire în cazul fetelor şi menţinerea tendinţei ascendente a ratei de absolvire în rândul băieţilor. Scăderea ratei de absolvire la nivel general se explică, pe de o parte, prin reducerea cererii de educaţie pentru acest nivel de învăţământ, iar pe de altă parte prin scăderea numărului de absolvenţi ai învăţământului particular. IV. REZULTATELE EDUCAŢIEI PE PIAŢA MUNCII Indicatorii referitori la rezultatele educaţiei pe piaţa muncii reprezintă repere importante pentru măsurarea eficienţei externe a sistemului educaţional şi evidenţiază măsura în care şcoala se corelează cu cerinţele sociale. Desigur, în contextul crizei economice, unii dintre indicatori pot fi în bună măsură influenţaţi şi de arhitectura şi dinamica pieţei muncii. Cele mai multe dintre datele disponibile în acest moment se referă însă la anul 2009, considerat probabil un moment de început al crizei. 1. Ponderea populaţiei active (15-64 ani), pe niveluri de educaţie  Nivelul general de educaţie a populaţiei din România este în creştere. Ponderea persoanelor care au absolvit cel mult studii primare este din ce în ce mai scăzută, ajungând în anul 2009 la valoarea de 3,3% din totalul populaţiei active. Se menţin diferenţe importante pe medii de rezidenţă în defavoarea celui rural, în special la nivelurile superioare de educaţie. De asemenea, tendinţa pozitivă înregistrată în cazul populaţiei care a absolvit o formă de învăţământ superior a continuat, ponde