Prognoza principalilor indicatori macroeconomici-2020- var. preliminara (NOTA)

exporturile de bunuri, dar cu un decalaj diminuat, respectiv 2,9% comparativ cu 2,0%, menţinându-se ritmul moderat specific ultimei perioade. Grupa de maşini şi echipamente pentru transport, care deţine de altfel şi cea mai mare pondere (48,6%), a avut o creştere cu 1,1 puncte procentuale peste media exporturilor (+3,1%). Cele mai mari dinamici au fost înregistrate însă, în grupa de băuturi şi tutun (+45,8%) şi cea a alimentelor şi animalelor vii (+20,9%). În același timp, s-a remarcat o reducere a exportului de combustibili minerali (-1,0%), în timp ce la produsele chimice şi produsele derivate a fost consemnată o scădere cu 7,1%. 8  Evoluţia economică pozitivă pe ansamblu din anul 2019 s-a reflectat şi în evoluţia indicatorilor ce caracterizează piaţa muncii şi câştigul salarial. Rata şomajului s-a situat la minime istorice, însă tensiunile pe piaţa muncii au continuat, fiind determinate de oferta insuficientă de forţă de muncă. Câştigul salarial mediu net pe total economie, estimat pentru anul 2019, a ajuns la 3.036 lei (la un câştig brut de 4.923 lei), cu 14,9% peste nivelul anului precedent. În termeni reali, pe total economie, creşterea câştigului salarial a fost de 10,7%, iar în structură, puterea de cumpărare în sectoarele bugetar (+10,8%) şi concurenţial (+10,7%) a avansat similar, peste nivelul creşterii economice. O atenuare a ritmului anual de creştere s-a observat în primele 2 luni ale anului 2020, câştigul brut fiind în medie de 5.234 lei, cu 8,4% mai mare decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare a anului 2019. Efectivul salariaților estimat de INS în ancheta lunară restrânsă (exceptând unitățile din sectorul economic cu mai puțin de 4 salariați și serviciile speciale) a atins nivelul de 5,0 milioane persoane în februarie 2020, cu circa 30 mii de salariați peste nivelul din februarie 2019. Acest flux net anual al locurilor de muncă s-a micşorat progresiv în ultimii ani şi s-a apropiat ca dimensiune de cel observat în primul trimestru din 2014, maximul fiind atins la finalul anului-2016 (+161 mii). Unul din factorii care atenuează în continuare expansiunea locurilor de muncă noi este limitarea ofertei de personal, acest deficit al forţei de muncă fiind întreţinut de fenomene precum migrația românilor, oferta de muncă redusă pentru unele meserii, adaptarea limitată a absolvenților de învățământ, cu o rată a șomajului în rândul tinerilor de 17,7%. Limitarea ofertei pe piaţa muncii s-a regăsit şi într-un minim al ratei şomajului înregistrat la 2,95% în luna februarie 2020, corespunzătoare unui număr de 256,7 mii şomeri. 9 Impactul probabil al Coronavirusului în cazul României – scenariul echilibrat În contextul izbucnirii epidemiei Sars-2-COVID 19 în China la sfârşitul anului 2019, perspectivele de creştere economică la nivel mondial din prognoza de primăvară au un grad ridicat de incertitudine. Propagarea cu rapiditate a pandemiei în Europa şi pe continentul american a afectat până în prezent aproape 2 milioane de cetăţeni din peste 180 de state. Astfel, pandemia Sars-2-COVID 19 s-a transformat în cel mai important şoc negativ la adresa economiei mondiale, după criza economico-financiară din anul 2009. Pandemia a determinat multe guverne să introducă politici de gestionare a sănătăţii publice şi de prevenire a unui colaps în sistemul sanitar. Acestea sunt măsuri prioritare care se impun din cauza situației din sectorul sanitar, care lasă puțin loc altor opțiuni, prioritatea fiind reprezentată de sănătatea cetăţenilor. Aceste măsuri au avut ca efect închiderea temporară a multor afaceri, restricții majore cu privire la călătorii și mobilitate, turbulenţe pe piețele financiare şi o eroziune a încrederii. Într-un context în continuă schimbare, este foarte dificil de cuantificat magnitudinea impactului măsurilor asupra creșterii PIB, dar este evident că implică reduceri la nivelul producției, cheltuielilor gospodăriilor, investițiilor și comerțului internațional. Impactul Sars-2- COVID 19 la nivelul economiilor va fi diferit de la ţară la ţară şi va depinde de gradul de severitate cu care a fost afectată economia, de capacitatea sistemului sanitar şi de pachetul de măsuri adoptate la nivelul statelor pentru a limita efectele în economie. Contextul internaţional este afectat, de asemenea, şi de reducerea preţului petrolului. În vederea stabilizării pieţei, după mai multe serii de negocieri, recent, reprezentaţii OPEC+ au ajuns la un acord de reducere a producţiei de petrol în lunile mai şi iunie 2020. 10  Conform celor mai recente estimări ale Băncii Mondiale, publicate la începutul lunii aprilie, în cele două scenarii se estimează o contracţie a economiei regiunii Europa şi Asia centrală situată între -2,8% şi -4,4%. Acest interval reflectă un grad ridicat de incertitudine, dat de durata pandemiei şi de magnitudinea impactului asupra fiecărei economii în parte. Dacă initial perspectivele de creştere au fost afectate prin prisma lanţului de producţiei şi comerţului internaţional, în prezent impactul negativ este amplificat şi prin consumul intern şi lipsa investiţiilor. Pentru România, conform estimărilor Băncii Mondiale se aşteaptă un impact substanțial al pandemiei de COVID 19 asupra economiei, cel puțin în prima jumătate a anului 2020. În acest context, estimarea de creştere economică pentru acest an este de +0,3%. Proiecția pornește de la ipoteza de redresare a creșterii în a doua jumătate a anului 2020 și se va accelera la 4,4% în 2021. În orice caz, există un risc substanțial de recesiune în anul 2020, multe segmente ale economiei europene fiind blocate din cauza COVID-19 și lanțurile de aprovizionare și schimburile comerciale globale fiind profund afectate. Privitor la estimările recente (14 aprilie 2020) ale FMI, se subliniază, de asemenea, gradul extrem de ridicat de incertitudine al prognozelor la nivel global. În acest context şi sub ipoteza că revenirea economiilor va începe în a doua parte a acestui an, contracţia economiei globale se aşteaptă fie de 3% în 2020, cu o scădere mai pronunţată a economiilor avansate (-6,1%), iar pentru economia europeană contracţia economică se estimează la 7,5% (Germania -7%, Franţa -7,2%, Italia -9,1%). Estimările FMI pentru România indică o contracţie economică de 5% pentru acest an, urmată de o creştere de 3,9% în 2021. Impactul economic depinde de factori ce interacţionează într-un mod greu de estimat, ce includ traiectoria pandemiei, intensitatea şi eficienţa măsurilor de protecţie, perturbările care apar pe lanţurile de aprovizionare, repercusiunile înăspririi condiţiilor 11 pe pieţele financiare globale, modificări ale comportamentelor consumatorilor, efecte asupra încrederii şi evoluţia preţurilor mărfurilor. Întrucât redresarea economică va depinde de o serie de factori anterior menţionaţi precum şi de posibilitatea ca epidemia să producă modificări structurale, s-au considerat două scenarii de evoluţie, respectiv în formă de "V" şi în formă de "L". Scenariul de revenire în formă de "V" este cel care descrie impactul clasic al unui şoc, cu o scădere pronunţată, urmat de o redresare aproape integrală. Acest scenariu s-a considerat a fi cel mai plauzibil pe baza literaturii de specialitate (HBR) în evaluarea unor şocuri similare (SARS, H3N2, H2N2, gripa spaniolă), evoluţiile economice ulterioare conducând la o revenire în formă de "V". De aceea, în varianta de prognoză prezentată s-a optat pentru o revenire a economiei în formă intermediară, între variantele "V" (mai apropiat) și "L", cu o recuperare propriu-zisă în trimestrul IV. Estimarea impactului macroeconomic asupra creşterii economice, ca urmare a pandemiei Sars-2-COVID 19 impune în model un set de de constrângeri. Acestea se referă în scenariul actual la: - situaţia actuală caracterizată de o incertitudine ridicată atât din punct de vedere statistic (lipsa informaţiilor, abia au apărut datele pentru luna februarie, premergătoare crizei), cât şi din punct de vedere economic (situaţie nouă la nivel european, zona euro şi statele vecine neavând încă o evaluare clară privind impactul economic); - informaţiile existente până în prezent referitoare la stadiul infectărilor, precum şi la rata posibilă de extindere în timp şi spaţiu la nivelul României; - un impact economic negativ , dar limitat în timp, în jur de 4 luni (martie-iunie), urmând o extindere parţială în iulie-august, plecând de la experienţa Chinei care dă semne de revenire după 4 luni; 12 - condiţiile restrictive legate de izolare şi starea de urgenţă se vor relaxa total începând din iunie; orice întârziere în deblocarea socială şi economică va avea probabil consecinţe ireversibile asupra gradului de recuperare; - impactul determinat este un rezultat predominant al şocurilor externe, în special în turism, transporturi şi industrie, iar pe piaţa internă efectele pandemiei fiind mai vizibile asupra unor categorii de servicii pentru populaţie în perioada de vârf aprilie-mai; - zonele afectate pe relaţiile comerciale externe luate în calcul în scenariul actual sunt China - parţial pentru martie-mai (30%-40% - impactul fiind indirect, pe relaţia cu Germania), Italia, cu un vârf în aprilie (65%), Germania (cu un impact mai puternic asupra industriei auto şi a celei de echipamente electrice), Franţa şi Spania, toate cele trei zone cu un impact echilibrat în aprilie-mai (în medie circa 55%); - impactul pentru toate zonele se va extinde şi în afara perioadei maxim afectate, respectiv în martie şi iunie-iulie cu circa 20%, până spre finalul anului când se reduce treptat sub 5% faţă de scenariul din iarnă (fără pandemie); - condiţiile macroeconomice favorabile vor acţiona în continuare, în special din trimestrul al III-lea, luând în considerare faptul că pieţele externe nu se vor pierde, iar economia are capacitatea potenţială de revenire prin măsurile guvernamentale de conservare a veniturilor şi măsurile de repornire (creditarea avantajoasă a IMM- urilor), astfel încât factorii reversibili vor prevala celor ireversibili; - măsurile adoptate de Guvern în vederea sprijinirii firmelor şi angajaţilor afectaţi vor avea un efect de atenuare a impactului negativ, atât asupra numărului de salariaţi cât şi asupra câştigului mediu brut pe economie; - situaţia economică îşi va reveni moderat începând din trimestrul III, urmând o creştere accelerată în ultima parte a anului 2020, dar sub nivelul scenariului din iarnă – ipoteză macroeconomică; 13  - comerţul şi turismul vor reacţiona cu o întârziere, comparativ cu industria şi transporturile (ambele cu o creştere anuală moderată de circa 1% în trimestrul III), exporturile şi importurile (ambele revenind pe creştere în trimestrul IV); - disponibilitatea populaţiei pentru activităţile recreative, turism, servicii, va reveni la normal, însă dominată de o atitudine prudentă. Pentru a surprinde cât mai fidel efectele propagării coronavirusului asupra indicatorilor macroeconomici, s-a utilizat prognoza pe termen scurt, respectiv la nivel lunar, din prognoza de iarnă a CNSP, care reprezintă scenariul de referinţă. Impactul fenomenului Sars-2-COVID 19 asupra dinamicii economiei rezultă din evaluările la nivel sectorial (sectorul SQS - companiile) pentru anumiţi indicatori, respectiv: • Producţia industrială, fiind afectate în special ramurile cu o pondere ridicată la export. Reduceri ale volumului producţiei industriale pentru activităţile relevante, determinate în ipotezele menţionate anterior, în perioada martie-mai 2020 faţă de perioada similară din 2019, sunt prezentate în tabelul alăturat. Impactul probabil pe total industrie asupra creşterii în cele 3 luni maxim afectate este de circa 19% faţă de 2019 precum şi faţă de prognoza de iarnă. Impactul anual faţă de prognoza de iarnă pentru industrie este de 6,9 puncte procentuale asupra creşterii. Tabelul 3. Impactul pandemiei Sars-2-COVID 19 asupra producţiei industriale mar-mai Str baza 2020 faţă 2015 de 2019 TOTAL 100,0 -19,4 INDUSTRIA PRELUCRATOARE 79,5 -17,7 Fabricarea produselor textile 1,6 -43,0 Fabricarea articolelor de imbracaminte 5,1 -43,2 Tabacirea si finisarea pieilor 2,0 -37,2 Prelucrarea lemnului 3,1 -31,2 Fabricarea produselor chimice 3,1 -14,6 14  Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice 5,5 -27,3 Industria metalurgică 3,2 -28,2 Industria constructiilor metalice 6,1 -15,5 Fabricarea echipamentelor electrice 3,9 -18,4 Fabricarea de masini , utilaje 4,3 -24,4 Fabricarea autovehiculelor 13,3 -34,9 Fabricarea de mobila 2,6 -25,4 Sursa: Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză Evoluția producției industriale este prezentată în figura alăturată, unde scenariul în formă de L este unul ipotetic. Figura 2. Evolutia trimestriala a productiei industriale în cele 3 scenarii modif proc trim/trim coresp an anterior 10,0 5,0 0,0 -5,0 -10,0 -15,0 -20,0 -25,0 Trim I 2019 Trim II Trim III Trim IV Trim I 2020 Trim II Trim III Trim IV Prognoza de iarna Scenariul de revenire in forma L Prognoza cu impact Coronavirus Sursa: CNSP, prelucrări pe baza datelor INS Trendul prezentat este similar și în cazul altor indicatori macroeconomici, fiind diferită amplitudinea contracției. • Exportul de bunuri, influenţele datorându-se reducerii cererii externe, dar şi limitării transportului în zonele roşii. Se estimează un impact negativ la nivelul anului 2020 de 11,3 pp faţă de prognoza de iarnă şi o reducere cu 7,3% faţă de anul 2019. 15  • Importul de bunuri este afectat atât la nivelul importurilor intermediare cât şi a bunurilor de consum. Efectele pandemiei Sars-2-COVID 19 conduc la o diminuare a importurilor de bunuri la nivelul anului curent de 10,9 pp, iar faţă de anul 2019 avem o reducere cu 6,1%. • Serviciile de transport au fost estimate în scădere la categoria transporturilor rutiere cât şi aeriene. Impactul negativ a fost estimat la 11,2 pp faţă de estimarea din iarnă şi 32,3% pentru perioada martie-mai 2020. • Turismul, hotelurile şi restaurantele. Sectorul turistic va cunoaşte o contracţie a activităţii agenţiilor de turism prin reducerea plecărilor turiştilor români în străinătate, dar şi o cerere în scădere a serviciilor din hoteluri şi restaurante. Acest sector pare a fi cel mai afectat de pandemia Sars-2-COVID 19, pentru lunile aprilie şi mai fiind presupuse reduceri ale cifrei de afaceri de 60%-70%. La nivelul anului 2020 se aşteaptă să se înregistreze o diminuare de 17,8 pp faţă de prognoza de iarnă. Tabelul 4. Impactul coronavirus asupra serviciilor mar-mai 2020 fata de 2019 TRANSPORTURI -32,3 Hoteluri si restaurante -45,8 Comerţ cu amănuntul -7,7 Sursa: Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză • Comerţul cu amănuntul, pentru care se estimează că va avea o scădere redusă de circa 4,9 puncte procentuale la nivel anual faţă de varianta de iarnă în condiţiile în care sectorul de comerţ va înregistra modificări structurale. • Numărul mediu de salariaţi va urma o traiectorie intermediară în formă de "V" spre "L" similară celei aşteptate pentru activitatea economică, însă cu o amplitudine semnificativ mai redusă. Salariaţii intraţi în şomaj tehnic sunt totodată consideraţi 16 metodologic ca făcând parte din categoria salariaţilor activi, ceea ce vine în acord cu un nivel al ratei şomajului „mascată”, puţin modificat faţă de scenariul din iarnă; • În aceste condiţii numărul mediu de salariaţi din economie este prognozat la 5087 mii persoane, în scădere cu 1,6% faţă de anul 2019, având în vedere impactul scăderii de 3 puncte procentuale faţă de scenariul din iarnă; trebuie preci