Prognoza principalilor indicatori macroeconomici-2020- var. preliminara (NOTA)

Contextul actual al economiei româneşti şi impactul coronavirusului asupra principalilor indicatori macroeconomici Situaţia macroeconomică înainte de apariţia COVID marcată de resurse potenţiale sustenabile pentru o creştere de peste 4%. În primele două luni ale anului 2020 economia românească se afla într-o stare relativ bună, cu o evoluţie relativ diferenţiată la nivel sectorial, dar într-un context de înrăutăţire a deficitului contului curent. Datele aferente perioadei ianuarie-februarie 2020, care redau activitatea economică ce precede pandemiei Sars-2-COVID 19 în Europa, arătau semne de stabilizare macroeconomică în jurul trendului de 4%. În anul 2019 dinamica PIB-ului a fost de 4,1%, una dintre cele mai ridicate din rândul statelor membre UE (la nivel agregat, PIB a avansat cu 1,4% în UE şi cu 1,2% în zona euro). Totuşi, încetinirea creşterii din zona euro şi în special a cererii externe din partea Germaniei, a avut un impact semnificativ asupra exporturilor româneşti şi industriei prelucrătoare. Profilul trimestrial relevă o revenire a creşterii economice în trimestrul IV 2019 (+4,3% comparativ cu trimestrul corespunzător din 2018), după încetinirea înregistrată în trimestrul III (+3% faţă de trimestrul III 2018). Pe latura ofertei, avansul economiei a fost susţinut în anul 2019 de majorarea valorii adăugate brute în construcţii (+17,3%) şi servicii (+4,8%), în timp ce agricultura şi industria au înregistrat scăderi cu 3,2% şi respectiv 1,5%. Serviciile s-au caracterizat prin menţinerea ritmului de creştere sustenabil pentru unele categorii, precum informațiile și comunicațiile (+8,1%), activitățile culturale și recreative (+7,3%), activitățile suport și administrative (+5,7%), în timp ce comerţul şi transporturile (+5,1%) s-au resimţit parţial ca urmare a reducerii activităţii transporturilor către finalul anului. 1  Tabelul 1 Dinamica PIB pe componente principale (serii brute) - modificări procentuale - Indicator 2018 T1_19 T2_19 T3_19 T4_19 2019 Produsul intern brut 4,4 5,0 4,4 3,0 4,3 4,1 Resurse Agricultură 10,8 3,0 -1,7 -5,5 3,0 -3,2 Industrie 4,4 0,9 -0,6 -2,7 -2,4 -1,5 Construcţii -1,0 6,6 20,5 18,7 18,2 17,3 Servicii 3,6 5,7 5,2 4,3 4,4 4,8 Comerț; transporturi, hoteluri 4,2 6,8 4,8 3,3 5,7 5,1 Servicii suport și administrative 4,9 9,5 6,4 7,3 1,9 5,7 Utilizări Consumul privat 7,3 7,4 5,1 4,3 7,2 5,9 Formarea brută de capital fix -1,2 3,2 20,5 25,6 15,7 18,2 Exporturi 6,2 4,3 3,2 4,3 6,4 4,6 Importuri 9,1 10,3 5,7 9,0 7,3 8,0 Sursa: Institutul Național de Statistică, serii brute, dinamici trimestriale şi anuale Pe partea cererii, consumul privat, principalul determinant al avansului economiei din ultimii ani, s-a poziţionat pe o tendinţă de decelerare uşoară (+5,9% în 2019 comparativ cu +7,3% în 2018), indicând şi începerea unei perioade de temperare a apetitului consumatorilor pentru unele categorii de bunuri. Pe de altă parte, investițiile (formarea brută de capital fix) și-au inversat tendința descendentă și au înregistrat un avans important la nivelul anului 2019 (+18,2%), în condițiile expansiunii lucrărilor de construcții. Investițiile directe ale nerezidenților în România (ISD) au însumat 5,33 mld. euro în 2019, regăsindu-se preponderent în participațiile la capital (5,22 mld. euro, inclusiv profitul reinvestit net estimat). Deși nivelul acestora a fost uşor superior celui din anul precedent (+1,3%), gradul de acoperire a deficitului contului curent prin ISD- uri s-a restrâns la 52,4%, de la 58,8% în 2018. Evoluția pozitivă a cererii interne a contrabalansat însă efectul nefavorabil al exportului net care și-a majorat contribuția la frânarea creșterii (-1,7pp în 2019 de la -1,4pp în2018), pe fondul încetinirii mai pronunțate a exporturilor de bunuri și servicii. În acelaşi sens, schimburile comerciale externe, în special cele cu partenerii din afara UE, 2 au favorizat expansiunea deficitului de cont curent până la 4,6% din PIB în 2019 (de la 4,4% în anul precedent). Acesta a fost urmat de evoluţia cu peste 3,0% din PIB a deficitului ESA al administrației publice, sub presiunea unor cheltuieli permanente (salarii, asistenţă socială). De menționat faptul că România are printre cele mai reduse grade de îndatorare din Uniunea Europeană, atât în ceea ce privește datoria privată (a gospodăriilor și companiilor nefinanciare) ca pondere în PIB, în jur de 50% (semnificativ sub nivelul zonei euro, de circa 160%), cât și datoria guvernamentală (35,4% față de media UE de 80,1% în septembrie 2019). Datoria externă (48,1% din PIB) s-a majorat cu 6,2 mld. euro la finalul anului 2019 față de decembrie 2018, remarcându-se aspectul pozitiv al reducerii ponderii în PIB pe interval de un an (48,9% din PIB în 2018). Rata anuală a inflației a evoluat în 2019 pe o traiectorie aproximativ curbată, cu un maxim atins în iulie la 4,12%, existând și un efect statistic, pentru grupa de combustibili precum şi unele şocuri pe latura ofertei pentru unele produse agroalimentare (carnea de porc, fructe şi legume). O influenţă s-a resimţit şi în evoluţia cursului de schimb leu- euro care s-a depreciat în termeni nominali cu 1,8%. Figura 1 Evoluția ratei anuale a inflației 8 7 6 5 4 3 2 1 mar.18 mai.18 iul.18 sep.18 nov.18 ian.19 mar.19 mai.19 iul.19 sep.19 nov.19 ian.20 mar.20 IPC Mărfuri alimentare Mărfuri nealimentare Servicii Sursa: CNSP, prelucrări pe baza datelor INS 3  În luna martie a anului curent, în debutul crizei pandemice Sars-2-COVID 19, inflaţia anuală s-a menţinut la nivelul din februarie, respectiv 3,05%. Creşteri de preţuri mai accentuate s-au observat la grupa produselor alimentare, fiind determinate de un efect sezonier la legume (+5,43%) şi fructe (+4,04%), dar şi de o cerere suplimentară (+1,79% la făină, +1,26% la conservele de carne). Grupa mărfurilor nealimentare, articolele de igienă, cosmetică şi medicamente, a înregistrat o creştere marginală a preţurilor de numai 0,16%, în timp ce preţurile combustibililor s-au redus cu 2,64%. Evoluţia indicatorilor sectoriali lunari în 2019 - februarie 2020 certifică activitatea economică susținută pe termen scurt, o dinamizare a construcţiilor şi serviciilor, compensând însă o tendinţă descendentă în industrie. Producţia industrială, în scădere medie anuală cu 2,3%, a intrat în teritoriul negativ al ritmului de creştere începând din iunie 2019, în corelație cu tendința înregistrată la nivel european, dar și pe fondul unei competitivităţi reduse a unor ramuri destinate consumului bunurilor alimentare şi de uz curent. Cererea internă suplimentară a fost acoperită la rândul ei de un import suplimentar de bunuri de consum (+7,8%). Activitatea a continuat să se restrângă semnificativ în industria bunurilor de consum, în special cel al industriei uşoare: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-11,6% în 2019, fiind al cincilea an de scăderi consecutive), industria textilă (-11,3%), articole de încălţăminte şi pielărie (-15,9%). Aceste ramuri au fost afectate de presiunea costurilor şi de o competitivitate redusă comparativ cu importurile. Fabricarea mijloacelor de transport, principalul motor al activităţii industriale (o pondere de 17,6% în total), care în anii precedenţi cunoştea o expansiune susţinută, a avut o evoluţie modestă în 2019 (+0,6%), ca urmare a pierderilor de ritm încă din luna iunie până la finalul anului. Performanţa redusă s-a datorat scăderii exportului de vehicule rutiere către principalii parteneri externi, şi anume -8,8% în expedierele către Italia, -7% către Franţa şi -1,7% către Germania. Trebuie menţionat faptul că 82,2% din 4 cifra de afaceri a acestei ramuri este realizată pe piaţa externă. O situaţie similară se regăseşte şi în cazul fabricării echipamentelor electrice, a cărei creştere în volum a producţiei a fost de numai 0,7%, având o pondere a cifrei de afaceri destinată exporturilor de 70,3%. Nu în ultimul rând, o continuare a declinului activității s-a observat în metalurgie (-3,8%) şi industria construcţiilor metalice (-12,0%), deşi cererea internă a fost semnificativă în zona construcţiilor, evoluţie care se explică prin slăbirea comenzilor către piaţa auto externă şi internă. Din păcate, vulnerabilităţile acestor sectoare vor persista şi în 2020, fiind estimate spre o revenire începând din a doua jumătate a anului în scenariul prognozei de iarnă (fără ipoteza pandemia Sars-2-COVID 19 ), iar pierderile de competitivitate fiind mai accentuate în noul scenariu. Tabelul 2. Evoluția ritmului anual pentru principalii indicatori economici lunari Indicator 2018 T1_19 T2_19 T3_19 T4_19 Ian.20 Feb.20 2019 Producția industrială 3,5 0,6 -1,5 -3,6 -4,4 -2,1 -3,2 -2,3 Lucrările de construcții -4,1 11,7 30,8 36,1 26,4 49,8 23,5 27,6 Servicii pentru întreprinderi* 10,3 15,6 11,9 9,4 6,9 13,8 16,6 10,6 Transporturi* 6,6 12,9 7,5 5,2 0,1 11,0 12,0 6,1 Comerț cu amănuntul 5,5 8,5 5,4 7,4 7,6 11,1 13,8 7,2 Servicii pentru populație 5,9 17,3 14,5 9,7 15,2 17,4 10,1 13,9 Exporturi FOB ** 8,1 3,2 2,2 0,5 1,7 3,3 0,8 1,9 Importuri CIF ** 9,6 7,9 3,8 3,7 1,6 3,4 2,4 4,2 Sursa: Institutul Național de Statistică, serii brute, dinamici anuale; calcule CNSP pe baza datelor lunare revizuite * dinamici calculate pentru valori nominale ** dinamici calculate pentru valori exprimate în euro Tendinţa de reducere a producţiei industriale a continuat în perioada ianuarie - februarie 2020, scăderea consemnată de datele statistice fiind de 2,6% comparativ cu primele două luni din 2019. Astfel, la debutul anului 2020 se conturau două tendinţe majore, în condiţiile în care nu ar fi fost prezente efectele pandemiei SARS -2-COVID 19: - ramuri care şi-au continuat reducerile de activitate, având o pondere ridicată a cifrei de afaceri destinată pieţei externe, cum ar fi: industria uşoară (-19,1% 5  în confecţii, -17,6% pentru industria încălţămintei şi a produselor din pielărie și -3,4% în industria textilă), fabricarea de maşini, utilaje (-9,5%), industria metalurgică (-9,1%), fabricarea autovehiculelor (-2,6%); - ramuri cu o evoluţie favorabilă, înregistrând creşteri chiar de două cifre, şi anume: fabricarea echipamentelor electrice (+13,4%), fabricarea altor mijloace de transport (+13,1%), fabricarea substanțelor și produselor chimice (+10,9%). Lucrările de construcţii au avansat în anul 2019 înregistrând o creştere cu 27,6%, şi semnificativ mai ridicată pentru construcţiile nerezidenţiale (+49,1% - magazine, birouri, hale industriale, etc.), activitatea fiind stimulată de majorarea salariului minim la 3000 lei lunar şi de facilităţile fiscale acordate. Extinderea sectorului a continuat semnificativ în ianuarie 2020, marcând un record pentru această lună cu o creştere de circa 50% faţă de ianuarie 2019. Ritmul este cel mai ridicat din ultimii 15 ani, fiind favorizat de condiţiile climatice favorabile pentru această perioadă a anului. Serviciile, principalul motor al economiei, şi-au consolidat dinamica ascendentă în anul 2019 şi au continuat în ianuarie 2020 astfel încât, în absenţa coronavirusului, existau premise clare pentru susţinerea creşterii economice în jurul tendinţei de 4%. Serviciile de piaţă prestate populaţiei şi-au majorat cifra de afaceri în 2019 cu 13,9%, fiind susţinute, ca şi sectorul de comerţ, de evoluţia favorabilă a câştigurilor salariale, precum şi de alte facilităţi. Cea mai mare dinamică s-a înregistrat în cazul hotelurilor şi restaurantelor (+20,1%), ca urmare a acordării tichetelor de vacanţă. În acelaşi timp, activitatea agenţiilor de turism a cunoscut o contracţie cu 6,4%, populaţia apelând direct la unităţile de cazare turistică. Trendul pozitiv a continuat şi în primele două luni din anul 2020 (+13,7%), remarcându-se majorarea activităţii de coafură și înfrumusețare cu o creștere de 20,1%, urmată de cea a hotelurilor şi restaurantelor (+13,8%). Comerţul cu amănuntul şi-a menţinut consecvent tendinţa pozitivă în 2019, creşterea anuală situându-se la 7,2%, pe fondul îmbunătăţirii puterii de cumpărare a 6 populaţiei. Cea mai ridicată dinamică s-a realizat în cazul mărfurilor nealimentare (+8,8%), categorie în care sunt de remarcat creşterile vânzărilor de mobilă şi aparate electrice (+14,0%), cât şi a celor produse de industria uşoară (+10,4%). Anul 2020 a început cu un salt notabil al vânzărilor (+12,5%), peste aşteptări, un semnal că cererea are încă potenţial, chiar dacă are de suferit o cădere indusă în perioada martie-mai 2020 (ipotezele scenariului actual). Creşterile din primele două luni au fost semnificative pentru toate categoriile de bunuri, şi anume: mărfuri alimentare (+13,0%), mărfuri nealimentare (+12,7%), carburanţi (+11,0%), acestea din urmă fiind influenţate de preţurile mai reduse. Serviciile prestate întreprinderilor s-au remarcat printr-o dinamică alertă a cifrei de afaceri la nivelul anului 2019 (+10,6%), cea mai importantă majorare remarcându-se în cazul serviciilor informatice (+19,4%). O pondere importantă o deţine activitatea de transport care a avansat cu 6,0%, în urma creşterilor mai temperate a cifrei de afaceri din zona transporturilor terestre (+5,2%) şi celor aeriene (+0,3%). Perioada ianuarie- februarie 2020 a consemnat de asemenea o relansare a serviciilor pentru întreprinderi, acestea majorându-se cu 15,2% comparativ cu perioada similară din 2019. Evoluţia cifrei de afaceri în ianuarie-februarie 2020 s-a datorat creşterilor din domeniul informatic (+34,0%), alte servicii furnizate întreprinderilor (+25,9%), tranzacţii imobiliare (+25,1%) dar şi serviciilor de transport, care şi-au majorat activitatea cu 11,5%. În ceea ce priveşte comerţul exterior, ca şi în industrie, exporturile României au încetinit în dinamică în anul 2019 la 1,9%, însumând 69 mld. euro. Structura exporturilor a fost dominată în proporţie de 47,2% de livrările de bunuri din categoria maşinilor şi echipamentelor pentru transport, care au crescut moderat, cu 1,6%. De asemenea, ponderi importante au înregistrat în continuare şi exporturile de alte produse manufacturate (31,7%), dar care s-au redus cu 0,4 puncte procentuale faţă de nivelul anului precedent, în această grupă fiind cuprinse mărfuri manufacturate, clasificate în principal după materia primă (fier, oţel, cauciuc, metal, articole din lemn 7 etc.) şi articole manufacturate diverse (mobilă, îmbrăcăminte şi accesorii, încălţăminte etc). În mod specific, dinamica exporturilor de băuturi şi tutun s-a îmbunătăţit semnificativ (+31,9%), dar şi cea a produselor agroalimentare (+13,1%). Importurile s-au majorat peste exporturi în anul 2019 cu 4,2%, până la 86,3 mld. euro. Structura acestora a fost dominată, ca şi în cazul exporturilor, de grupele de produse: maşini şi echipamente pentru transport (37,2%) şi alte produse manufacturate (30,4%). Cele mai mari creșteri ale importurilor au fost consemnate la produsele agroalimentare (+11,4%), articolele manufacturate diverse (+10,7%) și produsele chimice (+9,0%). Totodată, importurile de combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate au avansat cu 5,9% faţă de nivelul anului precedent, fiind constituite în proporție de 77,4% din achiziții extra-comunitare. Balanţa comercială a României s-a închis, la finalul anului 2019, cu un deficit FOB- CIF în valoare de 17,3 mld. euro (+17,3%), constituit preponderent pe relaţia intra- comunitară (11,6 mld. euro). Surplusul de deficit de 2,2 mld. euro faţă de anul 2018 a fost acoperit într-un procent redus de excedentul segmentelor articole manufacturate (4%) şi maşini şi echipamente pentru transport (3%), care au consemnat o tendinţă descendentă pe parcursul anului. În perioada ianuarie-februarie 2020, dinamica anuală a importurilor a rămas superioară celei înregistrate de