Prognoza principalilor indicatori macroeconomici-2020- var. preliminara (NOTA)

zat că şi în prognoza de iarnă 2020, dinamica numărului de salariaţi, chiar dacă se situa într-un teritoriu pozitiv a fost de 1,7%, corespunzătoare unui număr mediu de salariaţi de 5242 mii persoane, în condiţiile în care se anticipa o continuare a impactului negativ al comerţului mondial asupra industriei româneşti; • Câştigul salarial mediu brut este prognozat la 5212 lei/lună, în scădere cu 4% comparativ cu nivelul estimat în varianta din iarnă, având în componenţă şi efectul provenit de la persoanele aflate în şomaj tehnic. Diminuarea de ritm a indicatorilor sectoriali menţionaţi anterior a condus la revizuirea dinamicii PIB în scenariul coronavirusului cu circa 6 puncte procentuale, respectiv de la +4,1% la -1,9%, Tabelul 5. Impactul coronavirus asupra PIB Prognoza de Prognoza de Influenţe iarnă (%) primăvară(%) (pp) PRODUSUL INTERN BRUT 4,1 -1,9 -6,0 Cheltuielile cu consumul privat 4,8 -0,7 -5,5 Cheltuielile cu consumul guvernamental 2,3 2,4 0,1 Formarea brută de capital fix 6,8 -2,6 -9,4 Export de bunuri şi servicii 4,6 -6,7 -11,3 Import de bunuri şi servicii 5,7 -5,6 -11,2 VAB Industrie 2,9 -4,2 -7,1 VAB Servicii - Total 4,2 -1,4 -5,6 - VAB comerţ, transport şi depozitare, hoteluri şi 5,1 -3,7 -8,8 restaurante - VAB activităţi de spectacole, culturale şi recreative, reparaţii produse de uz casnic şi alte 4,6 -6,7 -11,2 servicii Sursa: Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză 17  Pe partea ofertei sunt estimate reduceri ale activităţii în industrie (-4,2%) şi construcţii (-1,7%) faţă de anul 2019, în primul caz criza COVID-19 conducând la o accentuare a tendinţei descendente care s-a instalat încă din trimestrul al doilea 2019. Impactul COVID-19 asupra industriei şi construcţiilor va fi mai accentuat, o reducere cu peste 7 puncte procentuale, iar în cazul serviciilor cu circa 5,6 puncte procentuale, cele mai expuse fiind activităţile de spectacole, culturale şi recreative (circa 11 puncte procentuale faţă de scenariul de iarnă), tranzacţiile imobiliare (-9 pp), comerţul, transporturile, hotelurile şi restaurantele (-8,8 pp). Pe latura cererii, formarea brută de capital fix se va reduce cu 2,6% faţă de anul precedent, în timp ce impactul COVID-19 va fi unul semnificativ, cu 9,4 puncte procentuale mai mic faţă de volumul estimat în prognoza de iarnă, fiind aşteptat un comportament investiţional restrictiv din partea mediului privat. Într-o măsură mai mică vor fi afectate cheltuielile cu consumul privat care sunt susţinute de creşterea moderată a câştigului salarial net şi de înclinaţia spre consum a populaţiei. Cheltuielile cu consumul guvernamental vor avea un impact pozitiv, ca urmare a măsurilor adoptate de Guvern pentru controlul şi neutralizarea efectelor posibilei epidemii. În condițiile perturbării relațiilor comerciale pe piețele externe, este de așteptat ca deficitul de cont curent să se ajusteze de la 4,6% din PIB în anul 2019 și 4,5% în scenariul de bază, la 4,1% din PIB în estimarea curentă. Reducerea deficitului de cont curent este determinată de estimarea contracției la nivelul deficitului balanței comerciale (de la -18,6 mld.euro prevăzut în prognoza de iarnă, la -16,8 mld.euro). Pe de altă parte, la nivelul serviciilor se preconizează o reducere a excedentului cu 0,7 mld.euro datorită scăderilor așteptate a se înregistra în domeniul transporturilor cât și a serviciilor turistice. Profilul pe termen scurtal creşterii economice din scenariul prezentat relevă o cădere pronunţată a activităţii în trimestrul al doiliea cu peste 14 procente comparativ cu perioada similară din anul anterior, urmând o revenire pe creştere moderată de 1,2% 18 în cel de-al treilea trimestru şi o uşoară accelerare la 2,3% spre final de an. În perioada de impact negativ maxim al coronavirusului, serviciile vor avea o contribuţie negativă de 9,3 puncte procentuale la dinamica PIB-ului, fiind urmate de industrie (-3,9 puncte procentuale). Serviciile vor fi afectate în această perioadă pe segmentele de tranzacţii imobiliare, activităţi recreative, servicii de întreţinere, hoteluri şi restaurante. Figura 3. Evoluţia PIB şi contribuţia ramurilor la creşterea economică 60000,0 10,0 6,0 50000,0 5,0 4,0 2,0 40000,0 0,0 0,0 puncte procentuale 30000,0 -5,0 -2,0 20000,0 -10,0 -4,0 10000,0 -15,0 -6,0 0,0 -20,0 -8,0 -10,0 trim.III trim.IV trim.III trim.IV trim.III trim.IV trim.I trim.I trim.I trim.II trim.II trim.II -12,0 -14,0 2018 2019 2020 -16,0 T1 2020 T2 2020 T3 2020 T 4 2020 - milioane lei, preturi medii 2000 Industrie Agricultura Constructii - modificari procentuale fata de trimestrul Servicii Impozite nete PIB corespunzator, % Sursa: CNSP, prelucrări pe baza datelor INS Creșterea economică va trebui sprijinită substanțial de stimulente fiscale coordonate la nivelul UE și de guvernul României. Sprijinul se axează pe cheltuieli fiscale direcționate spre diminuarea efectelor pandemiei, amânări de plată a impozitelor, sprijin de lichidități pentru companii, IMM-uri și firme din sectoarele sever afectate, cum ar fi transporturile sau turismul și sprijin pentru lucrătorii afectați sau care desfășoară activități independente. În acest sens, UE a lansat o inițiativă de răspuns la COVID-19 în valoare de 37 de miliarde Euro, direcționată spre sistemele de sănătate, IMM-uri, piețele forței de muncă și alte părți vulnerabile ale economiei europene. Per total, se preconizează că 19 stimulentul se va ridica la 1% din PIB-ul UE în 2020. Creșterea va beneficia de efectele de propagare a relaxării fiscale globale în contextul prețurilor mici la carburanți. O criză mai lungă și mai amplă decât se anticipase va afecta perspectivele de creștere și va cauza daune semnificative companiilor și locurilor de muncă. Totodată, o încetinire prelungită a economiei europene, și în particular a economiei Germaniei și Italiei, principalii parteneri comerciali ai României, ar pune presiune suplimentară asupra economiei naționale. Pe de altă parte, un stimulent fiscal rapid și direcționat, coordonat la nivel național și la nivelul Uniunii, ar limita efectele crizei și ar impulsiona revenirea. De altfel, măsurile guvernamentale actuale contribuie cu un efect pozitiv de susţinere a trecerii economiei prin perioade de blocaj salarial, de conservare parţială a veniturilor salariale, de diminuare a presiunii pe costurile întreprinzătorilor, permiţând în perspectivă o repornire a economiei şi plasarea acesteia pe o traiectorie ascendentă în ultimele două trimestre. Scenariul actual va fi revizuit după apariţia datelor statistice aferente perioadei de criză martie-iunie, cel mai probabil cu ocazia următoarei rectificări bugetare din vară. Scenariul pe termen mediu va fi probabil elaborat la începutul lunii mai, deşi nu există încă un acord de principiu la nivel european, anumite state alegând să amâne prognoza de primăvară. 20