Raport asupra stării sistemului naţional de învățământ preuniversitar din România - 2011

ului (95,1%), unde se observă o creştere de 1,4 p.p. în cazul învăŃământului liceal, situaŃie apropiată de cea foarte important pentru didactic cu timp parŃial de comparaŃie cu anul precedent. înregistrată în anul şcolar precedent. analiza oportunităŃii lucu. Sistemele educaŃionale introducerii unor din Cipru, Bulgaria şi Malta La polul opus se situează învăŃământul postliceal, La nivelul învăŃământului profesional şi postliceal restructurări de personal au ponderea cea mai unde se înregistrează cea mai scăzută pondere a diferenŃele sunt mai dificil de estimat datorită la nivel de sistem sau scăzută a acestei categorii cadrelor didactice cu timp integral de lucru (66,4%). dezechilibrului între numărul de unităŃi şcolare de acest pentru anumite niveluri de de personal. Cu toate acestea, în cazul acestui nivel exisă o nivel existente în mediul urban în comparaŃie cu mediul învăŃământ. importantă creştere în comparaŃie cu anul precedent, rural. Este de remarcat şi faptul că ponderea cadrelor Sursa: EUROSTAT, 2011. de aproape 5 p.p. didactice cu normă întreagă în învăŃământul profesional continuă să fie mai ridicată în mediul rural în comparaŃie O pondere mai scăzută a personalului cu normă cu cel urban (69,4% faŃă de 100%). întreagă se constată în învăŃământul gimnazial (67,9%) şi liceal (82,4%), în ambele cazuri În condiŃiile reducerilor salariale din sectoul public, este înregistrîndu-se o scădere a valorii acestui indicator cu de aşteptat ca în perioada următoare politicile în aproximativ 2 p.p. în comparaŃie cu anul anterior. domeniul resurselor umane din învăŃământ să stimuleze angajarea personalului cu normă întreagă. Va fi oferit în acest fel, în special cadrelor didactice aflate la început de carieră, un sprijin necesar. 21 A. Ansamblul sistemului de învăŃământ I. Resurse umane 2. Ponderea personalului didactic cu timp integral de lucru (normă întreagă) 1. Ponderea cadrelor didactice cu timp integral de lucru (normă întreagă) pe niveluri de învăŃământ, 2003-2011 Preşcolar Primar de Special Gimnazial de Special Liceu Profesional Postliceal masă primar masă gimnazial (SAM) 2003/2004 Total 99,6 96,6 96,1 78,5 92,2 88,5 80,7 55,7 Urban 99,8 97,0 96,3 80,1 92,0 88,7 80,3 55,7 Rural 99,4 96,4 95,3 77,1 93,2 86,3 82,0 44,4 2004/2005 Total 99,5 95,7 96,8 75,5 93,0 87,9 79,9 58,1 Urban 99,5 96,1 96,6 77,6 92,8 88,1 80,1 58,3 Rural 99,4 95,5 98,3 73,7 94,2 85,4 79,3 16,7 2005/2006 Total 99,5 96,3 96,4 76,1 92,6 88.3 79,0 48,3 Urban 99,7 97,0 96,1 77,7 92,7 88.5 78,1 48,5 Rural 99,3 95,8 99,5 74,7 91,4 86.5 81,5 16,7 2006/2007 Total 99,3 95,7 96,3 74,0 91,6 87,6 80,9 54,8 Urban 99,2 96,6 96,1 76,0 91,5 87,7 82,3 55,1 Rural 99,5 95,1 99,0 72,1 91,8 85,0 77,9 0,0 2007/2008 Total 99,3 94,5 95,0 73,1 90,4 87,7 78,3 50,6 Urban 99,3 95,6 94,9 76,9 90,6 87,8 76,8 50,7 Rural 99,4 93,7 96,9 69,7 88,1 85,2 81,0 33,3 2008/2009 Total 99,4 93,8 96,0 71,7 91,6 85,6 77,9 65,6 Urban 99,5 95,0 95,7 76,0 91,6 85,8 76,7 65,9 Rural 99,4 92,8 100,0 68,0 91,5 81,6 79,6 37,5 2009/2010 Total 99,1 93,7 96,3 70,2 91,3 84,4 70,3 61,7 Urban 98,9 94,7 96,4 75,0 91,2 84,8 69,6 62,0 Rural 99,4 92,9 95,7 66,1 93,4 79,7 71,5 0,0 Total 98,8 95,1 96,6 67,9 92,2 82,4 70,7 66,4 2010/2011 Urban 98,5 96,2 96,5 72,7 92,1 82,9 69,4 66,8 Rural 99,2 94,2 97,6 63,9 93,4 76,5 100,0 25,0 ObservaŃie: Pentru învăŃământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenŃă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăŃământ. Sursa: Date calculate pe baza informaŃiilor INS, 2003-2011. 2. Ponderea personalului didactic cu normă parŃială de lucru în învăŃământul secundar, date comparative – 2009 Germania Marea Ungaria Estonia Olanda Polonia Irlanda Austria Bulgaria FranŃa Italia Spania România Britanie 43,3 40,1 20,2 69,7 48,8 42,7 29,0 26,0 5,9 9,7 9,8 9,6 12,9 Sursa: EUROSTAT, 2011 22 A. Ansamblul sistemului de învăŃământ Definirea I. Resurse umane indicatorului/ 3. Ponderea personalului didactic de sex feminin Note metodologice Cu excepŃia învăŃământului superior, cadrele didactice de sex feminin sunt majoritare în cazul tuturor nivelurilor de Indicatorul ponderea învăŃământ. Și în cazul acestui nivel se observă o apropiere a valorilor indicatorului pe sexe. cadrelor didactice femei reflectă numărul Repere europene În sistemul de educaŃie de nivel preuniversitar, Nivelul preşcolar este singurul în care ponderea cadrelor didactice femei La nivelul învăŃământului primar, cadrele didactice de sex feminin reprezintă femeilor a scăzut uşor în perioada de referinŃă. exprimat ca raport Danemarca, Luxemburg, Spania şi aproape trei pătrimi din totalul personalului procentual din numărul Finlanda au cea mai mică didactic. În comparaŃie cu anul precedent, În cazul acestui indicator există, în continuare, diferenŃe total de cadre didactice proporŃie a femeilor în ponderea personalului feminin a crescut cu pe medii de rezidenŃă. Astfel, cadrele didactice de sex într-un anumit an învăŃământul primar (sub 80%), în aproximativ 0,6 p.p. feminin sunt cu aproximativ 6% mai numeroase în şcolar. Indicatorul se timp ce în state precum Cehia, mediul urban, în comparaŃie cu mediul rural, în utilizează pentru a Ungaria sau Slovenia valoarea Cele mai multe cadre didactice femei profesează învăŃământul primar, gimnazial şi liceal. evidenŃia echilibrul sau acestui indicator depăşeşte 95%. în învăŃământul preşcolar (unde au o pondere de dezechilibrul în 99,6%), primar de masă (86,7%), precum şi în În cazul învăŃământului preşcolar şi a celui special distribuŃia cadrelor În cazul învăŃământului gimnazial învăŃământul special primar şi special gimnazial primar şi gimnazial aceste diferenŃe sunt mai reduse didactice pe sexe, atât proporŃia cadrelor didactice femei (87,9% respectiv 81,6%). (sub 3 p.p.). În comparaŃie cu anii precedenŃi se pentru întregul sistem este în medie în jur de 70%, în observă faptul că aceste diferenŃe pe medii se cât şi la diferite niveluri timp ce la nivelul învăŃământului În învăŃământul gimnazial, liceal şi post-liceal păstrează relativ constante. de învăŃământ. secundar superior distribuŃia pe femeile reprezintă aproximativ două treimi din sexe se echilibrează. totalul personalului didactic, în timp ce ponderile La nivelul anului şcolar 2010/2011, după cum am cele mai scăzute se înregistrează în învăŃământul indicat deja, nu se înregistrează diferenŃe semnificative Sursa: EUROSTAT, 2011. profesional (50,9%). pe sexe în ceea ce priveşte nivelul de calificare sau norma de lucru a personalului didactic. Este totuşi Cele mai importante diferenŃe în comparaŃie cu necesară analiza sistematică a unor indicatori anul precedent pot fi identificate în cazul suplimentari (de exemplu, ponderea femeilor cu funcŃii învăŃământului postliceal, unde se înregistrează o de conducere în învăŃământul preuniversitar), din creştere de 1,4 p.p. şi primar de masă – 0,7 p.p. perspectiva egalităŃii de gen. De asemenea, o evoluŃie a acestui indicator se înregistrează şi în cazul învăŃământului primar special, în timp ce în învăŃământul liceal creşterea este mică – 0,3 p.p. 23 A. Ansamblul sistemului de învăŃământ I. Resurse umane 3. Ponderea personalului didactic de sex feminin 1. Ponderea personalului feminin în total personalului didactic Preşcolar Primar de Special Gimnazial de Special Liceu Profesional Postliceal masă primar masă gimnazial (SAM) 2003-2004 Total 99,8 86,8 89,0 68,0 78,1 64,1 52,1 66,5 Urban 99,8 91,9 89,8 72,3 79,7 64,6 54,5 66,7 Rural 99,8 83,2 83,1 63,9 68,4 56,7 44,2 33,3 2004-2005 Total 99,8 86,4 88,4 67,7 78,5 64,9 52,5 71,1 Urban 99,9 91,7 89,1 72,0 79,3 65,5 54,8 71,2 Rural 99,7 82,7 82,6 63,9 72,6 57,9 45,5 50,0 2005-2006 Total 99,8 86,7 88,3 67,6 78,2 67,6 55,6 72,1 Urban 99,8 91,5 88,5 71,7 78,7 68,2 57,9 72,2 Rural 99,7 83,1 86,5 64,0 73,1 60,4 48,7 50,0 2006/2007 Total 99,7 86,6 89,0 67,7 78,5 66,1 55,0 74,8 Urban 99,8 91,6 89,2 71,4 79,0 66,4 57,0 75,2 Rural 99,7 82,8 86,6 64,3 73,8 60,2 50,7 0,0 2007/2008 Total 99,7 85,9 87,3 68,0 78,4 66,7 57,6 67,6 Urban 99,8 90,4 87,5 71,4 78,6 67,1 58,7 67,9 Rural 99,6 82,4 85,0 65,0 75,8 60,2 55,5 16,7 2008-2009 Total 99,7 85,7 89,3 67,7 80,0