Raport asupra stării sistemului naţional de învățământ preuniversitar din România - 2011

MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI Raport privind starea învăŃământului preuniversitar din România 2011 Bucureşti  Cuprins CAP. 1. SINTEZA ANALIZEI ASUPRA STĂRII SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA – 2011 ................. 3 CAP.2. ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂłĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ .................................... 14 CAP. 3. STADIUL APLICĂRII LEGII EDUCAȚIEI NAȚIONALE NR. 1/2011.... 89 CAP. 4. PROIECTE FINANȚATE DIN FONDURI EUROPENE, DERULATE DE CĂTRE MECTS ................................................................... 121 CAP. 5. REZULTATE ȘI ACȚIUNI RELEVANTE DESFĂȘURATE ÎN ANUL ȘCOLAR 2010 – 2011 ............................................................... 146 CAP. 6. PRIORITĂȚI ŞI DIRECłII DE ACłIUNE PENTRU PERIOADA 2011 – 2012 ............................................................................ 166 2  CAP. 1. SINTEZA ANALIZEI ASUPRA STĂRII SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN ROMÂNIA - 2011 ANSAMBLUL SISTEMULUI DE EDUCAłIE Resurse umane • În anul şcolar 2010/2011, ponderea cadrelor didactice calificate a crescut în cazul majorităŃii nivelurilor de învăŃământ La majoritatea nivelurilor de învăŃământ, în anul de referinŃă s-a înregistrat o tendinŃă pozitivă a ponderii personalului didactic calificat. Cea mai importantă creştere s-a înregistrat în învăŃământul gimnazial; învăŃământul preşcolar a rămas cu ponderea cea mai mare a cadrelor didactice necalificate. DiferenŃele pe medii de rezidenŃă a ponderii personalului calificat s-au ameliorat, dar se menŃin încă în defavoarea mediului rural. • Ponderea cadrelor didactice cu normă întreagă şi a personalului didactic feminin nu a înregistrat diferenŃe semnificative faŃă de anul şcolar precedent. În anul şcolar 2010/2011 nu s-au înregistrat schimbări semnificative în ceea ce priveşte ponderea cadrelor didactice cu normă întreagă, cu excepŃia învăŃământului postliceal. ÎnvăŃământul preşcolar şi primar au continuat să înregistreze cele mai ridicate valori ale acestui indicator. Se menŃin diferenŃe pe medii de rezidenŃă, în defavoarea mediului rural. Aproximativ trei pătrimi din personalul didactic angajat în sistemul de învăŃământ este reprezentat de femei, ponderea personalului didactic feminin fiind în creştere cu 0,5 p.p. în comparaŃie cu anul precedent. Există, în continuare, diferenŃe pe medii de rezidenŃă. Astfel, la nivelul învăŃământului primar, gimnazial şi liceal, cadrele didactice de sex feminin sunt cu aproximativ 6% mai numeroase în mediul urban, în comparaŃie cu mediul rural. • Corelarea numărului de elevi cu necesarul de resurse umane s-a realizat şi în acest an şcolar. Astfel, numărul angajaŃilor din învăŃământ a scăzut faŃă de anul precedent cu peste 20.000 de persoane. În anul şcolar 2010/2011, scăderea înregistrată în cazul personalului didactic a fost de aproximativ 14.369 persoane faŃă de anul precedent. Pe niveluri de educaŃie, cele mai ample scăderi de personal didactic s-au înregistrat în învăŃământul primar şi gimnazial. De asemenea, învăŃământul profesional a pierdut majoritatea personalului didactic şi nedidactic, ca urmare a măsurii de preluare la nivelul liceului a locurilor de la Şcolile de Arte şi Meserii (SAM). Scăderea personalului didactic a fost uşor mai accentuată în mediul rural, în comparaŃie cu mediul urban. Cu excepŃia învăŃământului liceal, personalul didactic din mediul rural s-a diminuat la nivelul tuturor celorlalte niveluri de învăŃământ preuniversitar. 3 • În anul 2010/2011, raportul elevi per cadru didactic se înscrie pe traiectoria optimizării, în comparaŃie cu anul şcolar precedent. In perspectiva acestui indicator, România înregistrează un raport apropiat mediei europene. Cu excepŃia învăŃământului liceal şi profesional, unde indicatorul are o valoare relativ constantă, numărul de elevi ce revin la un cadru didactic a înregistrat valori uşor mai ridicate în anul 2010/2011, în comparaŃie cu anul şcolar precedent. În învăŃământul gimnazial din mediul rural continuă să existe cel mai redus raport elevi/profesor: 10 elevi la 1 profesor. Participarea la educaŃie • PopulaŃia în vârstă de şcolarizare (3-23 ani) s-a redus în perioada 2003-2010, concomitent cu numărul de copii/tineri cuprinşi în sistemul de educaŃie. În anul şcolar 2010/2011 s-a accentuat tendinŃa descendentă înregistrată în ultimii ani. PopulaŃia în vârstă de şcolarizare (3-23 ani) s-a redus în perioada 2003-2010 cu peste 800.000 persoane, concomitent cu reducerea semnificativă a numărului de copii/tineri cuprinşi în sistemul de educaŃie: de la 3.847.459 elevi în anul 2003/2004 la 3.353.907 elevi în 2010/2011, accentuându-se tendinŃa descendentă înregistrată în ultimii ani. ÎnvăŃământul preşcolar şi cel liceal au înregistrat o creştere a efectivelor de elevi, în timp ce în cazul tuturor celorlalte niveluri de învăŃământ preşcolar, evoluŃia este una negativă. Cele mai importante scăderi ale efectivelor de elevi au fost înregistrate în învăŃământul primar şi gimnazial. • Rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de învăŃământ are valoarea de 77% După tendinŃa continuu ascendentă înregistrată până în anul şcolar 2007/2008, rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de învăŃământ ISCED 1-6 (raportat la populaŃia de 2-23 ani) şi-a continuat scăderea în anul de referinŃă, atingând valoarea de 77%. Astfel, acest indicator scade pentru al treilea an consecutiv (cu 1,7 p.p. faŃă de anul anterior). • În ultimii ani, durata medie de frecventare a şcolii s-a menŃinut constantă. În medie, o persoană parcurge 16,3 ani în sistemul educaŃional românesc. Durata medie de frecventare a învăŃământului a înregistrat o tendinŃă continuu ascendentă până în anul şcolar 2007/2008; în următoarea perioadă valoarea acestui indicator s-a menŃinut constantă la 16,3 ani. Dacă se exclude învăŃământul preşcolar, durata medie de frecventare a învăŃământului pentru un copil în vârstă de 6 ani este, în perioada de referinŃă, de 14 ani, valoare apropiată de cea înregistrată în anii precedenŃi. Fetele au, în medie, o speranŃă de viaŃă şcolară cu 0,4 ani mai mare, în comparaŃie cu băieŃii. • Rata specifică de cuprindere şcolară pentru tinerii de 18 ani a scăzut semnificativ în comparaŃie cu anul precedent. În anul şcolar 2010/2011 s-a înregistrat o reducere importantă a ratei de cuprindere şcolară a populaŃiei de 18 ani, care a ajuns la valoarea de 71,5%. O tendinŃă descendentă s-a înregistrat şi în cazul grupei de vârstă 23-24 ani, corespunzătoare finalului de învăŃământ superior. În ultimii zece ani, valoarea indicatorului a fost cu 2-10% mai mare în cazul fetelor decât al băieŃilor pentru toate grupele de vârstă luate în considerare. 4  Rezultatele educaŃiei pe piaŃa muncii • La nivelul anului 2010 a continuat tendinŃa de creştere a ponderii populaŃiei care a absolvit o formă de învăŃământ, din totalul populaŃiei active. Datele evidenŃiază că, în totalul populaŃiei active, sunt tot mai puŃine persoane fără studii. Pe medii de rezidenŃă, se remarcă continuarea tendinŃei de diminuare a ponderii populaŃiei active din mediul rural cu nivel scăzut de educaŃie (fără studii sau cu studii primare), în anul 2010 valoarea indicatorului scăzând cu mai mult de jumătate în comparaŃie cu 2003. Cu toate acestea, diferenŃele în favoarea mediului urban continuă să fie importante. Acestea se păstrează şi în cazul populaŃiei cu studii gimnaziale. Începând din 2003, dar în special din 2004, s-a înregistrat o creştere a ponderii persoanelor active din mediul rural cu studii profesionale, situaŃie influenŃată de dezvoltarea reŃelei SAM în mediul rural, după aplicarea măsurii de extindere a duratei învăŃământului obligatoriu. • În anul 2010, rata de ocupare a tinerilor a înregistrat o uşoară creştere comparativ cu anul precedent, atingând valoarea de 24,3%. Această valoare este cu peste 4 puncte procentuale mai scăzută în comparaŃie cu anul 2003, situaŃie ce se explică în principal prin creşterea constantă, în acest interval, a numărului tinerilor cuprinşi în sistemul de educaŃie. Comparativ cu anul anterior, în 2010 s-a înregistrat o scădere accentuată a ratei de ocupare a populaŃiei cu nivel universitar de învăŃământ (cu 9 puncte procentuale), concomitent cu uşoară creştere a ratei de ocupare a populaŃiei cu studii liceale, postliceale sau profesionale. Astfel, valoarea ratei de ocupare a absolvenŃilor învăŃământului superior a fost de 44,6%. S-au menŃinut diferenŃe importante ale ratei de ocupare pe medii de rezidenŃă, aceasta fiind cu peste 14 puncte procentuale mai ridicată în mediul rural, în comparaŃie cu mediul urban. Această diferenŃă este generată atât de specificul pieŃei muncii din mediul rural (rată de ocupare mai ridicată în agricultură, în general, pe terenul propriu), cât şi de proporŃia mai mare a tinerilor din mediul urban cuprinşi în sistemul de educaŃie. Se remarcă, de asemenea, faptul că fetele au o rată de ocupare cu aproape 8 puncte procentuale mai redusă în comparaŃie cu băieŃii. • Tinerii din grupa de vârstă 15-24 ani continuă să se confrunte cu cele mai mari dificultăŃi de inserŃie profesională, comparativ cu celelalte grupe de vârstă. Rata şomajului la tineri a crescut cu peste 2 puncte procentuale în comparaŃie cu anul precedent, atingând 22,1% – valoare uşor mai mare faŃă de media UE (20,4%). Este important de menŃionat că această situaŃie a fost înregistrată în trimestrul al III-lea al anului 2010, când efectele negative ale crizei economice au afectat în mod semnificativ piaŃa muncii şi, implicit, persoanele tinere aflate în căutarea unui loc de muncă. Cea mai ridicată rată a şomajului s-a înregistrat în cazul absolvenŃilor de învăŃământ profesional din mediul urban (32,6%). Un trend accentuat pozitiv înregistrează rata şomajului în cazul persoanelor cu studii primare şi gimnaziale din mediul rural. Acest aspect poate indica, pentru tinerii din zonele rurale, părăsirea timpurie a sistemului educaŃional şi angajarea pe piaŃa muncii. • La un an după finalizarea studiilor, persoanele de 25-34 de ani au o rată de inserŃie pe piaŃa muncii de 33,6%. 5 Conform anchetei Accesul tinerilor pe piaŃa forŃei de muncă – modul complementar la Ancheta forŃei de muncă în gospodării (AMIGO), 2009, INS – rata de inserŃie pe piaŃa muncii a înregistrat cele mai ridicate valori în cazul absolvenŃilor de învăŃământ superior. Dintre aceştia, peste 60% lucrau deja la un an de la încheierea studiilor. Rata de inserŃie a persoanelor de 25-34 de ani care au părăsit sistemul de educaŃie a fost de 33,6% la un an de la încetarea studiilor. Pe locul secund se află absolvenŃii de învăŃământ postliceal şi de maiştri, cu o rată de inserŃie de aproape 50%. AbsolvenŃii de liceu sau cei de învăŃământ profesional ating rate de inserŃie ceva mai scăzute, aproximativ 34% din fiecare categorie având un loc de muncă la 1 an după absolvire. Cele mai scăzute rate de inserŃie se regăsesc la persoanele cu nivel scăzut de educaŃie (absolvenŃi de gimnaziu, de învăŃământ primar sau cei care nu au absolvit nici o formă de învăŃământ). În cazul acestora, şansele de integrare pe piaŃa muncii sunt foarte scăzute, doar 14,6% dintre aceştia având un loc de muncă, la un an după părăsirea sistemului de educaŃie. Pe medii de rezidenŃă, absolvenŃii din mediul urban prezintă un avantaj semnificativ în raport cu cei din mediul rural. Pe sexe, se constată valori ale ratei de inserŃie constant mai ridicate la băieŃi, comparativ cu fetele, indiferent de nivelul de instruire absolvit. • În raport cu Ńintele europene 2020 în domeniul educaŃiei şi formării profesionale, România nu a înregistrat progrese semnificative în acest an. În anul 2010, participarea la educaŃia terŃiară a populaŃiei cu vârste între 30-34 de ani a fost de 18,1%. Cu o rată de participare a adulŃilor la educaŃie şi formare de 1,3%, România se situează pe ultimele locuri între Ńările europene la acest indicator. ÎNVĂłĂMÂNTUL PREŞCOLAR Resurse umane • Efectivele de cadre didactice din învăŃământul preşcolar au scăzut în anul şcolar 2010/2011. În anul şcolar 2010/2011, învăŃământul preşcolar a cuprins aproximativ 37.353 educatoare, ceea ce reprezintă 16,7% din totalul cadrelor didactice din sistemul educaŃional românesc. Efectivele de cadre didactice de la acest nivel de educaŃie au scăzut în ultimii ani; în anul 2010/2011 scăderea a fost de aproape 1.000 de cadre didactice faŃă de anul şcolar anterior. În anul şcolar de referinŃă a crescut foarte puŃin procentul cadrelor didactice calificate, concomitent cu scăderea uşoară a procentului cadrelor didactice cu timp integral de lucru. Raportul copii la un cadru didactic a fost în uşoară creştere faŃă de anii anteriori, ajungându-se la valoarea înregistrată la începutul anilor 2000 (18 copii la un cadru didactic). Această creştere a fost determinată de scăderea efectivelor de personal didactic, concomitent cu creşterea efectivelor de preşcolari. Participarea la educaŃie 6 • În anul şcolar 2010/2011, efectivele de copii preşcolari au crescut în mediul urban şi au scăzut în mediul rural. În anul şcolar 2010/2011, în învăŃământul preşcolar au fost cuprinşi 673.736 copii, efectivele fiind în creştere cu 7.613 copii faŃă de anul anterior. Creşterea a fost relevantă în mediul urban (11.258 copii). La polul opus, în mediul rural s-a înregistrat o scădere cu aproximativ 3.645 copii preşcolari – pe fondul scăderii demografiei la grupa de vârstă 3-6 ani la acest nivel. • Aproape 80% dintre copiii de 3-6 ani au fost cuprinşi în grădiniŃă în anul 2010/2011. Aproximativ 92% dintre copiii înscrişi la şcoală în acest an au fost anterior la grădiniŃă. În anul şcolar 2010/2011 se înregistrează cea mai crescută rată brută de cuprindere în învăŃământul preşcolar: 78,8%. DiferenŃa dintre cele două medii de rezidenŃă privind participarea la educaŃia preşcolară s-a redus treptat în ultimii ani, dar are încă valori de peste 4 puncte procentuale. TendinŃa pozitivă este mai evidentă în mediul rural, unde, pentru anul şcolar de referinŃă, s-a înregistrat cea mai crescută rată de cuprindere. Rata brută de cuprindere are valori uşor mai ridicate pentru populaŃia preşcolară feminină, dar tendinŃa generală este de reducere a diferenŃei dintre cele două sexe. ProporŃia elevilor intraŃi pentru prima oară în clasa I care au frecventat grădiniŃa a continuat să crească în ultimii ani, având valoarea de 92%. TendinŃa ascendentă se înregistrează atât pe cele două medii de rezidenŃă, cât şi pe sexe. • Un copil petrece în medie 3,1 ani în grădiniŃă. În ultimii trei ani şcolari, durata medie de frecventare a învăŃământului preşcolar a avut o valoare constantă (3,1 ani), uşor peste durata oficială de frecventare a învăŃământului preşcolar. Copiii din mediul urban petrec mai mult timp în învăŃământul preşcolar (3,2 ani) decât copiii din mediul rural (3 ani). DiferenŃa pe medii de rezidenŃă este determinată de faptul că, în urban, mai mulŃi copii încep grădiniŃa mai devreme de vârsta de 3 ani şi au debutul şcolar mai târziu de vârsta de 6 ani. • În 2010/2011 a crescut semnificativ participarea la învăŃământul preşcolar a copiilor de 3 ani. O proporŃie semnificativă dintre copiii de 6 ani sunt în grădiniŃă; concomitent, o pondere din ce în ce mai redusă dintre aceştia sunt înscrişi în clasa I. În anul şcolar 2010/2011 rata specifică de cuprindere în învăŃământul preşcolar a crescut semnificativ pentru vârsta de 3 ani, cu peste 3,5 puncte procentuale faŃă de anul şcolar anterior. Astfel, peste două treimi dintre copiii de 3 ani (66,6%) au fost cuprinşi în grădiniŃe. Se remarcă ponderea semnificativă a copiilor de 6 ani care frecventează grădiniŃa. Astfel, în anul şcolar 2010/2011, 78,4% dintre copiii de 6 ani au fost înscrişi în grădiniŃă şi numai 19% în învăŃământul primar – în condiŃiile prevederii legislative a debutului şcolar de la 6 ani (la nivelul anului şcolar de referinŃă). Introducerea clasei pregătitoare de la această vârstă şi, respectiv, implementarea unor redimensionări curriculare corespunzătoare – începând cu anul şcolar 2012/2013 – pot constitui un răspuns pozitiv la tendinŃa părinŃilor de a amâna vârsta debutului şcolar. 7  ÎNVĂłĂMÂNTUL PRIMAR ŞI GIMNAZIAL Resurse umane • În contextul eficientizării corelaŃiei dintre numărul de elevi şi necesarul de personal didactic, în 2010/2011 s-a înregistrat o scădere cu peste 10.000 cadre didactice faŃă de anul şcolar anterior. În anul şcolar 2010/2011, învăŃământul primar a cuprins 47.560 cadre didactice, iar cel gimnazial, 77.445 cadre didactice – ceea ce reprezintă 56% din totalul cadrelor didactice din sistemul educaŃional românesc. Efectivele de cadre didactice din învăŃământul primar şi gimnazial au scăzut în ultimii ani; în anul 2010/2011 scăderea a fost de 10.226 cadre didactice faŃă de anul şcolar anterior. În anul şcolar de referinŃă a continuat tendinŃa de creştere a ponderii cadrelor didactice calificate, care a ajuns la aproximativ 99% în primar şi 98% în gimnazial – cele mai