Raport asupra stării sistemului naţional de învățământ preuniversitar din România - 2011

mari valori din ultimii zece ani. Ponderea cadrelor didactice cu timp integral de lucru (normă întreagă) este relativ constantă în ciclul primar şi în uşoară scădere la gimnaziu, cu diferenŃe semnificative pe medii de rezidenŃă, în defavoarea mediului rural. Raportul copii la un cadru didactic a înregistrat o creştere faŃă de anii anteriori: 18 elevi la un cadru didactic în ciclul primar şi 12 elevi la un cadru didactic în ciclul gimnazial. S-au păstrat diferenŃele pe medii de rezidenŃă, raportul elevi / profesor fiind mai mare în urban faŃă de rural la ambele niveluri de educaŃie. Participarea la educaŃie • În anul şcolar 2010/2011, efectivele de elevi au scăzut accentuat atât în ciclul primar, cât şi în cel gimnazial, cu aproape 30.000 elevi faŃă de anul anterior. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în învăŃământul primar din mediul rural. Anul şcolar 2010/2011 a cuprins 828.853 elevi în învăŃământul primar şi 862.588 elevi în învăŃământul gimnazial. Pentru ambele niveluri de educaŃie, efectivele de elevi au fost în scădere accentuată faŃă de anul anterior, cu 28.235 elevi: 16.826 elevi în primar şi 11.409 elevi în gimnazial. • Rata de cuprindere în învăŃământul primar şi gimnazial a fost de aproape 98% în anul 2010/2011. S-au păstrat diferenŃele semnificative pe medii de rezidenŃă, în special la nivelul învăŃământului gimnazial, în defavoarea mediului rural. În ultimii ani, rata de participare la educaŃia de nivel primar şi gimnazial s-a apropiat de valoarea de 100%. În anul şcolar 2010/2011, valoarea indicatorului a fost de 97,5%, în uşoară scădere faŃă de anul anterior. 8 Pe medii de rezidenŃă, diferenŃele privind participarea la învăŃământul primar şi gimnazial s-au accentuat, în defavoarea mediului rural. Astfel, în timp ce în mediul urban valoarea indicatorului a crescut uşor în ultimii zece ani, în mediul rural rata a avut o tendinŃă constant descendentă. Rata brută de cuprindere are valori uşor mai ridicate pentru populaŃia feminină, cu aproximativ 1,5 puncte procentuale faŃă de populaŃia masculină. • În perioada 2003-2010, rata brută de cuprindere şcolară în învăŃământul obligatoriu de 10 ani s-a situat în jurul valorii de 96%. Perioada 2003-2010 marchează tendinŃe relativ constante privind participarea la învăŃământul obligatoriu de 10 ani. Rata brută de cuprindere pentru anul şcolar 2010/2011 a fost de 95,8%. În ultimii ani a crescut semnificativ rata brută de cuprindere în învăŃământul secundar superior, de la peste 80% în 2003/2004 la aproape 90% pentru 2010/2011. Măsura de creştere a cifrei de şcolarizare în învăŃământul liceal, ca urmare a preluării locurilor din cadrul SAM-urilor (începând cu anul 2009/2010), nu a produs modificări substanŃiale la nivelul acestui indicator. • La nivelul anului şcolar 2010/2011, un elev a petrecut în medie 7,4 ani în învăŃământul primar şi gimnazial. În medie, elevii din rural petrec cu aproximativ 1 an mai puŃin în învăŃământul primar şi gimnazial, comparativ cu cei din urban. În ultimii trei ani şcolari, durata medie de frecventare a învăŃământului primar şi gimnazial s-a menŃinut constantă, la valoarea de 7,4 ani. S-au păstrat disparităŃi importante între mediile de rezidenŃă, durata fiind de 7,8 ani de învăŃământ în mediul urban şi de 6,7 ani în mediul rural. Astfel, pentru anul şcolar 2010/2011, datele evidenŃiază faptul că, în medie, un elev din mediul urban a urmat învăŃământul primar cu 0,4 ani mai mult, iar învăŃământul gimnazial cu 0,7 ani mai mult decât un elev din mediul rural. • În anul şcolar 2010/2011, ratele specifice de cuprindere pe vârste s-au menŃinut la un nivel apropiat de cele înregistrate în anul şcolar anterior. S-a continuat tendinŃa ultimilor ani de scădere a ponderii elevilor de 6 ani înscrişi în învăŃământul primar. Datele statistice evidenŃiază reducerea continuă a ratei specifice de cuprindere în învăŃământul primar la vârsta de 6 ani (de la aproape 42% în anul 2003/2004 la 19% în 2010/2011). Acest aspect arată că tot mai puŃini părinŃi optează pentru înscrierea copiilor în clasa I la 6 ani. Există o serie de diferenŃe pe medii de rezidenŃă şi pe sexe. Astfel, mai mulŃi părinŃi din rural decât din urban îşi înscriu copiii la şcoală la 6 ani; mai multe fete decât băieŃi îşi fac debutul şcolar la această vârstă. De asemenea, se păstrează ponderea relativ ridicată a elevilor care depăşesc grupele oficiale de vârstă corespunzătoare învăŃământului primar (peste 10 ani), respectiv gimnazial (peste 14 ani). Aceasta se datorează în primul rând debutului şcolar întârziat, dar şi fenomenului repetenŃiei. • În anul şcolar 2010/2011, rata abandonului şcolar la nivelul învăŃământului primar şi gimnazial a fost de 1,5%. Rata abandonului şcolar continuă să fie mai mare în şcolile rurale, în special la nivel gimnazial. Anul 2009/2010 a continuat tendinŃa de reducere a ratei anuale a abandonului şcolar, înregistrată în ultimii trei ani şcolari. Cele mai importante scăderi ale abandonului şcolar s-au înregistrat în mediul 9 rural, respectiv la nivelul ciclului gimnazial. Aceste date sunt, cel mai probabil, efectul de durată al programelor educaŃionale implementate în şcolile rurale, la nivel naŃional sau prin intervenŃii punctuale, locale. Cu toate acestea, valorile cele mai mari ale abandonului şcolar continuă să se înregistreze în şcolile din mediul rural, la nivel gimnazial, respectiv la populaŃia şcolară masculină. • Rata de absolvire a învăŃământului primar şi gimnazial a fost de 89,1% în anul şcolar 2009/2010. DiferenŃele pe medii de rezidenŃă rămân semnificative. Rata de absolvire a învăŃământului primar şi gimnazial a înregistrat în anul şcolar 2009/2010 o uşoară scădere faŃă de anul şcolar anterior. Aproape 11% dintre elevii de 14 ani nu au absolvit gimnaziul, cauzele fiind variate: debut şcolar întârziat, repetenŃie, abandon şcolar, situaŃie şcolară neîncheiată. În ultimii ani, rata de absolvire a învăŃământului gimnazial s-a menŃinut constant mai ridicată în cazul fetelor decât în cazul băieŃilor, dar tinde să se diminueze. Rata de absolvire s-a ameliorat uşor faŃă de anul anterior, dar continuă să înregistreze diferenŃe îngrijorătoare pe medii de rezidenŃă. Astfel, în anul şcolar 2009/2010, această diferenŃă a fost de 24 p.p. în defavoarea mediului rural (101,9% în mediul urban şi 77,9% în mediul rural). Rezultatele elevilor la evaluările naŃionale • Evaluarea NaŃională la sfârşitul clasei a IV-a. Ponderea cea mai importantă a elevilor care au performat peste trei sferturi dintre sarcinile de lucru s-a înregistrat la ştiinŃe (55,04%) şi la matematică (53,25%). La limba maternă cei mai mulŃi dintre elevi (aproape 40%) au performat între jumătate şi trei sferturi dintre sarcinile de lucru. Evaluarea naŃională a elevilor aflaŃi la finalul clasei a IV-a, administrată în mai 2009, a cuprins testare la următoarele discipline: limba maternă (română şi maghiară), matematică şi ştiinŃe ale naturii. Au fost testaŃi 2530 elevi la limba maternă, 2522 elevi la matematică şi 2529 elevi la ştiinŃe ale naturii. Datele evidenŃiază că rezultatele elevilor din mediul urban au fost superioare celor din mediul rural, la toate disciplinele testate. Nu s-au înregistrat diferenŃe semnificative între fete şi băieŃi. La ŞtiinŃe ale naturii rezultatele s-au îmbunătăŃit faŃă de anii trecuŃi: aproape 6% dintre elevii eşantionaŃi au rezolvat mai puŃin de un sfert dintre sarcinile primite; aproape 9% au performat între un sfert şi o jumătate dintre sarcini; 30% au performat între jumătate şi trei sferturi; 55% dintre elevi au rezolvat peste trei sferturi dintre sarcini. La Matematică rezultatele au fost următoarele: 7% dintre elevi au performat mai puŃin de un sfert dintre sarcini, 13% au performat între un sfert şi o jumătate dintre sarcini; 26% au rezolvat între jumătate şi trei sferturi; aproximativ 53% au rezolvat peste trei sferturi dintre sarcini. PerformanŃele superioare au fost mai frecvente la această disciplină de studiu: aproape 22% dintre elevi au performat peste 90% dintre sarcini la matematică – comparativ cu 16,9% la ştiinŃe şi 4,9% la limba maternă. 10 La Limba maternă ponderile elevilor care au performat sub trei sferturi dintre sarcinile de lucru sunt semnificativ mai mari decât la matematică şi ştiinŃe. Astfel, rezultatele au fost următoarele: aproape 14% dintre elevii eşantionaŃi au rezolvat sub un sfert dintre sarcini; 22% au performat între un sfert şi o jumătate dintre sarcini; aproape 40% au rezolvat între jumătate şi trei sferturi; aproape 25% au rezolvat peste 75% dintre sarcini. FaŃă de evaluarea anterioară (anul 2007) se evidenŃiază creşterea ponderii elevilor care au performat peste un sfert dintre sarcini. • Evaluarea NaŃională la clasa a VIII-a. Pe ansamblu, rezultatele la evaluarea naŃională din anul 2010-2011 evidenŃiază discrepanŃe importante pe medii de rezidenŃă, dar şi pe sexe. Aproape un sfert dintre elevii din mediul rural au obŃinut medii sub 5. DiferenŃele pe sexe situează fetele în avantaj cu aproape 10 puncte procentuale faŃă de băieŃi. La evaluarea naŃională de la finalul clasei a VIII-a din anul şcolar 2009/2010, peste 40% dintre elevi au obŃinut medii între 5-7, situând astfel maximul curbei de distribuŃie a notelor la un nivel relativ scăzut. Doar 9,3% dintre elevi au obŃinut medii de 9 şi 10, iar 18,2% dintre elevii testaŃi nu au reuşit să obŃină medii peste 5. Foarte puŃini elevi (0,2%) au obŃinut note de 10, aceştia fiind în mare parte fete, respectiv elevi din mediul urban. De remarcat este faptul că nici un elev din mediul rural nu a obŃinut media 10. ÎNVĂłĂMÂNTUL LICEAL ŞI PROFESIONAL Resurse umane • Efectivele de cadre didactice din învăŃământul liceal s-au menŃinut relativ constante de-a lungul intervalului analizat, în timp ce acelea corespunzătoare celui profesional au înregistrat o reducere accentuată începând cu anul şcolar 2009/2010, anul intrării în lichidare a unităŃilor de tip SAM. Numărul cadrelor didactice din învăŃământul liceal a înregistrat o scădere uşoară în ultimii ani, ajungând la valoarea de 59.725 în 2010/2011. Majoritatea cadrelor didactice sunt cuprinse în liceele din mediul urban. ÎnvăŃământul profesional a înregistrat o reducere continuă şi puternică a efectivelor de personal didactic începând cu anul şcolar 2009/2010, ajungându-se la numai 116 persoane în 2010/2011. Ponderea personalului didactic calificat a crescut de-a lungul ultimilor ani atât la nivelul învăŃământului liceal, cât şi al celui profesional. În anul şcolar 2010/2011, ponderile corespunzătoare au ajuns la 99,4% personal calificat la liceu şi 96,6% la învăŃământul profesional. Ponderea personalului didactic feminin a fost de 68% în învăŃământul liceal şi de peste 50% în cel profesional. Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic pe ansamblul învăŃământului liceal şi profesional s- a menŃinut la valori constante în ultimii ani. În anul şcolar 2010/2011, valoarea acestui indicator a fost de 16 elevi/cadru didactic. Participarea la educaŃie 11 • Rata de cuprindere şcolară în învăŃământul liceal şi profesional a păstrat trendul ascendent înregistrat în anii anteriori, ajungând la 96,5% în 2010/2011; valorile indicatorului sunt mult mai mari la nivelul mediului urban. Analiza ratei brute de cuprindere în învăŃământul secundar superior din ultimii ani evidenŃiază creşterea continuă a participării la nivelul liceului, concomitent cu scăderea continuă a ratei în cazul SAM-urilor. Datele statistice evidenŃiază diferenŃe semnificative pe medii de rezidenŃă: participarea la învăŃământul secundar superior este net mai mare în cazul elevilor din urban, decât a celor din rural. De-a lungul ultimilor ani această diferenŃă a scăzut semnificativ, dar păstrează totuşi proporŃii îngrijorătoare (28,4 p.p. în 2010/2011). La nivelul învăŃământului liceal, evoluŃia ratei de cuprindere s-a înscris într-un trend puternic ascendent, de la aproape 55% în 2003/2004 la peste 90% în 2010/2011. Analiza evoluŃiei valorilor indicatorului relevă un decalaj în favoarea fetelor (care însă s-a redus foarte mult în ultimii ani) şi diferenŃe semnificative în favoarea mediului urban (majoritatea liceelor funcŃionând în oraşe). În ceea ce priveşte cuprinderea în învăŃământul profesional, măsura de preluare a locurilor din cadrul SAM-urilor la liceu, începând cu anul şcolar 2009/2010, a condus la diminuarea ratei de cuprindere în acest nivel de studiu până la 7,8% în anul şcolar 2010/2011. • La nivelul anului şcolar 2010/2011, un elev a petrecut în medie 2,8 ani în învăŃământul liceal. Durata medie de frecventare a învăŃământului liceal a ajuns în 2010/2011 la 2,8 ani, în creştere semnificativă (de 0,8 ani) în ultimii trei ani şcolari. Durata de frecventare a învăŃământului profesional s-a redus la 0,1 ani, ca urmare a măsurilor de restructurare a acestei rute de formare. • TranziŃia de la învăŃământul gimnazial la cel liceal a crescut semnificativ în ultimii doi ani şcolari. Rata de tranziŃie de la învăŃământul gimnazial la învăŃământul liceal a înregistrat, de-a lungul intervalului analizat, o tendinŃă ascendentă, ajungând la valoarea de 93% la nivelul anului şcolar 2010/2011. Analiza valorilor ratei de tranziŃie relevă o situaŃie mai bună în cazul fetelor la nivelul liceului, iar în cazul băieŃilor – la nivelul învăŃământului profesional. • În anul şcolar 2009/2010, rata abandonului şcolar la nivelul învăŃământului liceal a continuat să scadă. În învăŃământul liceal, rata abandonului şcolar a atins cea mai redusă valoare din ultimii ani, ajungând la 2,2% în anul şcolar 2009/2010. La nivelul învăŃământului profesional, indicatorul s-a menŃinut la un nivel ridicat, similar cu cel înregistrat în anii anteriori – peste 8%. Rata de abandon înregistrată la nivelul învăŃământului liceal a fost mai mare în cazul băieŃilor, comparativ cu fetele; în învăŃământul profesional, abandonul este mai ridicat în cazul fetelor. Rezultatele elevilor la evaluările naŃionale • În anul şcolar 2009/2010, rata de promovare a examenului de bacalaureat a elevilor înscrişi în clasa finală de liceu a înregistrat valoarea de 51,9%. Pe genuri, analiza valorilor indicatorilor relevă în continuare o situaŃie mai bună a populaŃiei şcolare feminine. 12 În 2009/2010, rata de absolvire a învăŃământului liceal (cu şi fără examen de bacalaureat) a fost de 79,9%. Datele evidenŃiază diferenŃe pe sexe, în avantajul fetelor. În ceea ce priveşte rata de absolvire a învăŃământului profesional, ecartul dintre fete şi băieŃi a atins în 2009/2010 aproape 20 p.p. în favoarea populaŃiei masculine. Aproximativ trei sferturi (76,5%) dintre elevii care au susŃinut bacalaureatul au promovat acest examen. Rata de promovare a fost semnificativ mai ridicată în cazul fetelor, comparativ cu băieŃii, precum şi în mediul urban, comparativ cu şcolile rurale. Analiza mediilor obŃinute de absolvenŃii declaraŃi admişi la sesiunea I a examenului de bacalaureat 2011 evidenŃiază per total o distribuŃie relativ uniformă. Aproximativ o treime dintre absolvenŃi au obŃinut note în intervalul 6-6,99, iar o pondere relativ asemănătoare s-a poziŃionat în eşalonul de mijloc, cu medii între 7-7,99. O pondere de 13% dintre absolvenŃi au reuşit să obŃină medii peste 9. Mediile obŃinute sunt semnificativ mai ridicate în cazul fetelor, respectiv al elevilor din mediul urban. ÎNVĂłĂMÂNTUL POSTLICEAL ŞI DE MAIŞTRI Participarea la educaŃie • În anul şcolar 2010/2011, efectivele de elevi ai şcolilor postliceale şi de maiştri au fost în creştere. Participarea la învăŃământul post-secundar confirmă în anul de referinŃă tendinŃa anilor anteriori de creştere a participării în învăŃământul postliceal şi de maiştri. Astfel, rata brută de cuprindere în învăŃământul postliceal şi de maiştri continuă tendinŃa ascendentă a ultimilor ani şi a înregistrat o valoare record pentru perioada de referinŃă de 7,1%. Această evoluŃie confirmă faptul că învăŃământul terŃiar non-universitar câştigă din ce în ce mai multă popularitate în rândul absolvenŃilor de liceu, datorită accesului mai facil pe piaŃa forŃei de muncă şi a pregătirii mai specializate pe care o oferă. • Abandonul şcolar a scăzut semnificativ în anul şcolar 2009/2010 în învăŃământul postliceal. În anul şcolar 2009/2010 abandonul şcolar la nivelul învăŃământului postliceal a înregistrat o tendinŃă descendentă, indicând o creştere constantă a participării la acest nivel de educaŃie. ÎnsoŃită de o creştere semnificativă a ratei brute de cuprindere, indicatorul pare să arate o lărgire a relevanŃei acestui nivel de educaŃie pentru beneficiari. Rezultate • Rata de absolvire a învăŃământului postliceal a crescut uşor în anul şcolar 2009/2010. Rata de absolvire a învăŃământului postliceal şi de maiştri a atins valoarea de 5,7%, raportată la populaŃia în vârstă de 21 de ani. Această rată relativ redusă de absolvire se datorează faptului că, potrivit datelor prezentate în raport, majoritatea persoanelor care frecventează această formă de 13 învăŃământ o fac începând cu vârsta de 21 de ani şi absolvă mai târziu decât vârsta teoretică folosită în calcule. 14  CAP.2. ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂłĂMÂNT PREUNIVERSITA