Raport asupra stării sistemului naţional de învățământ preuniversitar din România - 2011

R DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ Prezentul raport analizează situaŃia înregistrată în sistemul de învăŃământ preuniversitar în anul şcolar 2010/2011 şi evoluŃia în perioada 2003/2004 – 2010/2011. Analiza de tip statistic utilizează indicatorii de bază incluşi în SNIE - Sistemul NaŃional de Indicatori pentru EducaŃie. SNIE este compatibil cu sistemele internaŃionale de indicatori (Sistemul Statistic European Eurostat, sistemul OECD, sistemul UNESCO, sistemul Banca Mondială) şi include o parte a indicatorilor-Ńintă specifici obiectivelor europene comune în domeniul educaŃiei şi formării profesoinale. Setul de indicatori a fost calculat atât pe ansamblul sistemului, cât şi pentru fiecare nivel de educaŃie în parte (preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional şi postliceal). Raportul de faŃă prezintă situaŃia înregistrată în cazul învăŃământului preuniversitar şi are în vedere următoarele dimensiuni: resursele umane; participarea la educaŃie; rezultatele elevilor şi rezultatele educaŃiei pe piaŃa muncii. La calcularea indicatorilor au fost utilizate datele primare oficiale referitoare la educaŃie, oferite de Institutul NaŃional de Statistică. În cazul indicatorilor care utilizează informaŃii culese la începutul anului şcolar (indicatori de intrare), analiza a fost realizată având ca reper anul şcolar 2010/2011. Pentru indicatorii care utilizează informaŃii culese la final de an şcolar (indicatori de ieşire), analiza a fost realizată având ca reper anul şcolar 2009/2010, datele pentru 2010/2011 nefiind disponibile la momentul realizării analizei. 15  ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ E. ÎnvăŃământul A. Ansamblul sistemului de C. ÎnvăŃământul primar şi D. ÎnvăŃământul liceal şi B. ÎnvăŃământul preşcolar post-liceal şi de învăŃământ gimnazial profesional (SAM) maiştri I. Resursele 1. Ponderea personalului didactic umane ale calificat sistemului de 2. Ponderea personalului didactic cu învăŃământ normă întreagă 3. Ponderea personalului didactic feminin 4. Numărul de copii ce revine la un cadru didactic II. Participarea 1. Rata brută de cuprindere şcolară 1. Rata brută de cuprindere în 1. Rata brută de cuprindere 1. Rata brută de cuprindere 1. Rata brută de la educaŃie şi în toate nivelurile de învăŃământ învăŃământul preşcolar şcolară în învăŃământul primar şcolară în învăŃământul liceal cuprindere şcolară în eficienŃa 2. Durata medie de frecventare a 2. Durata medie de şi gimnazial /profesional învăŃământul internă a învăŃământului frecventare a 2. Durata medie de frecventare a 2. Durata medie de frecventare a postliceal şi de maiştri sistemului 3. SperanŃa de viaŃă şcolară învăŃământului preşcolar învăŃământului primar şi învăŃământului liceal 2. Durata medie de de învăŃământ 4. Rata specifică de cuprindere 3. Rata specifică de gimnazial /profesional frecventare şcolară pe vârste şi sexe cuprindere şcolară pe 3. Rata specifică de cuprindere 3. Rata specifică de cuprindere 3. Rata specifică de vârste în învăŃământul şcolară pe vârste şcolară pe vârste cuprindere pe vârste preşcolar 4. Rata abandonului şcolar în 4. Rata de tranziŃie în 4. Rata abandonului 4. Ponderea elevilor intraŃi învăŃământul primar şi învăŃământul liceal /profesional şcolar în învăŃământul pentru prima dată în clasa I gimnazial 5. Rata abandonului şcolar în postliceal şi de maiştri care au frecventat învăŃământul liceal /profesional învăŃământul preşcolar III. Rezultate Rezultatele educaŃiei şi formării Rezultatele elevilor la evaluări şi Rezultatele elevilor la evaluări şi Rezultatele elevilor profesionale pe piaŃa muncii testări naŃionale şi testări naŃionale şi la evaluări şi internaŃionale internaŃionale testări naŃionale şi 1. Ponderea populaŃiei active (15-64 internaŃionale ani), pe niveluri de educaŃie 1. Rata de absolvire în 1. Rata de absolvire în 2. Rata de ocupare a populaŃiei în învăŃământul primar şi învăŃământul liceal /profesional 1. Rata de absolvire vârstă de 15-64 ani, pe niveluri de gimnazial 2. Rezultatele elevilor la examenul în învăŃământul educaŃie 2. Rezultatele elevilor la evaluarea de bacalaureat postliceal şi de maiştri 3. Rata de ocupare a tinerilor în la clasa a IV-a vârstă de 15-24 ani, pe niveluri de 3. Rezultatele elevilor la evaluarea educaŃie la clasa a VIII-a 4. Rata şomajului la tinerii în vârstă de 15-24 ani, pe niveluri de educaŃie 5. Rata de inserŃie a absolvenŃilor diferitelor niveluri de educaŃie şi formare profesională pe piaŃa muncii Ținte europene 2020 în domeniul educaŃiei şi formării profesionale 16  Ansamblul sistemului de învăŃământ Definirea indicatorului/ I. Resurse umane - EvoluŃia efectivelor de personal din învăŃământ Note metodologice În perioada de referinŃă continuă să scadă atât numărul personalului angajat în învăŃământ, cât şi cel al personalului didactic. SituaŃia este convergentă cu evoluŃia efectivelor de elevi. Repere europene În anul şcolar 2010/2011, numărul angajaŃilor din Cu toate acestea, efectivele de personal didactic au InformaŃiile privind învăŃământul preuniversitar a scăzut faŃă de anul înregistrat o scădere importantă de peste 5 puncte efectivele personalului În anul 2009, la nivelul precedent cu peste 20.500 de persoane. Această procentuale, ceea ce în cifre absolute înseamnă că în anul didactic învăŃământului preşcolar, evoluŃie negativă s-a înregistrat la nivelul tuturor şcolar 2010/2011 există cu peste 14.000 de cadre didactice provin din sursă INS. Marea Britanie, Spania, categoriilor de personal, însă este vizibilă în special în mai puŃin, în comparaŃie cu anul precedent. Italia şi Polonia cazul personalului didactic (-14369 persoane) şi a Conform metodologiei înregistrează cele mai personalului de întreŃinere şi operaŃional (-4048 EvoluŃia negativă cea mai importantă o observăm în cazul actuale de culegere a importante creşteri ale persoane). învăŃământului primar şi gimnazial (cu 10.226 mai puŃine datelor este dificilă o personalului didactic la cadre didactice). De asemenea, desfiinŃarea SAM se defalcare strictă a nivel european în timp în Pe niveluri de educaŃie, învăŃământul primar şi reflectă şi în numărul foarte redus de cadre didactice care personalului didactic din sistemul educaŃional din gimnazial a avut cea mai importantă evoluŃie sunt înregistrate în învăŃământul profesional, scăderea faŃă învăŃământul liceal, FranŃa se înregistrează negativă. De asemenea, învăŃământul profesional de anul anterior fiind de 2687 cadre didactice. Scădere se profesional şi postliceal. cea mai mare scădere a pierde majoritatea personalului în comparaŃie cu anii înregistrează şi în cazul învăŃământului preşcolar (-969 valorii acestui indicator. precedenŃi, prin desfiinŃarea Școlilor de Arte şi cadre didactice) şi al celui liceal (-649 cadre didactice). Această situaŃie La nivel secundar există Meserii. ÎnvăŃământul post-liceal este singurul care generează o serie de cele mai importante are o creştere de aproximativ 10 % în comparaŃie cu Se poate observa o corelaŃie a acestui indicator cu evoluŃia dificultăŃi în calcularea scăderi ale personalului anul precedent, această tendinŃă fiind în mod direct numărului de elevi înscrişi în sistemul de învăŃământ ,după unor indicatori referitori didactic în sistemele de corelată cu evoluŃia elevilor înscrişi în acest nivel de cum va fi indicat în capitolul următor. ExcepŃiile sunt la resursele umane (de educaŃie din Europa. învăŃământ. înregistrate în învăŃământul preşcolar şi liceal, unde exemplu, numărul de numărul copiilor/ elevilor înscrişi a crescut, chiar dacă elevi per cadru didactic Sursa: Eurostat, 2011. La nivel general, ponderea personalului didactic în numărul personalului didactic a fost în scădere uşoară. pe nivele de educaŃie). total personal din învăŃământ a crescut uşor, reprezentând aproximativ 72% din totalul angajaŃilor Analiza pe medii de rezidenŃă a evoluŃiei numărului cadrelor din învăŃământ. De asemenea se menŃin diferenŃele didactice indică faptul că tendinŃa de scădere este uşor mai pe niveluri de educaŃie: cadrele didactice din accentuată în mediul rural (-7,1 p.p.) în comparaŃie cu învăŃământul primar şi gimnazial au o pondere de mediul urban (-5.3 p.p.). În anul de referinŃă, cu excepŃia peste 77% în total personal din învăŃământ, în timp învăŃământului liceal, personalul didactic din mediul rural s- ce în cazul celorlalte niveluri valoarea indicatorului nu a redus în cazul tuturor nivelurilor de învăŃământ depăşeşte 67%. preuniversitar. 17 A. Ansamblul sistemului de învăŃământ I. Resurse umane - EvoluŃia efectivelor de personal din învăŃământ 1. Structura efectivelor personalului din învăŃământ, anul şcolar 2010/2011 Nivel Personal Personal Personal Personal Total % învăŃământ Didactic didactic auxiliar administrativ întreŃinere şi personal personal didactic operaŃional Preşcolar 37353 1538 1651 15350 55892 66,08 Primar şi gimnazial 125005 8585 3801 24890 162281 77,01 Liceal 59609 8829 3577 17086 89101 66,09 Profesional 116 36 8 29 189 61,03 Postliceal şi de maiştri 1124 169 317 118 1728 65,04 Total 223207 19157 9354 57473 309191 72,19 Sursa: Date calculate pe baza informaŃiilor INS, 2011. 2. Numărul de cadre didactice pe niveluri de învăŃământ şi medii de rezidenŃă în perioada 2003-2011 Preşcolar Primar de Special Gimnazial de Special Liceu Profesional Postliceal masă primar masă gimnazial (SAM) 2003/2004 Total 34585 55415 2121 88750 4224 58925 5782 1333 Urban 18717 22965 1867 42778 3635 54999 4425 1324 Rural 15868 32450 254 45972 589 3926 1357 9 2004/2005 Total 35288 54932 2167 89119 3950 62192 6290 1066 Urban 19646 22561 1925 41835 3464 57807 4761 1060 Rural 15642 32371 242 47284 486 4385 1529 6 2005/2006 Total 35755 53523 2298 84928 3740 61914 6234 1099 Urban 19977 22898 2098 40167 3413 57410 4662 1093 Rural 15778 30625 200 44761 327 4504 1572 6 2006/2007 Total 36555 52918 2569 82458 3565 62048 5643 888 Urban 20289 22907