Raport asupra stării sistemului naţional de învățământ preuniversitar din România - 2011

2368 39117 3350 58543 3889 883 Rural 16266 30011 201 43341 306 3505 1754 5 2007/2008 Total 37348 52115 2435 80706 3716 61620 5939 1006 Urban 21119 22637 2275 38327 3423 58287 3838 1000 Rural 16229 29478 160 42379 293 3333 2101 6 2008/2009 Total 38253 51696 2373 80681 3810 60647 5129 864 Urban 21905 22497 2227 37633 3528 57167 3090 856 Rural 16348 29199 146 43048 282 3480 2039 8 2009/2010 Total 38322 49817 2455 79059 3900 60255 2803 965 Urban 22202 22012 2294 36642 3656 56077 1745 960 Rural 16120 27805 161 42417 244 4178 1058 5 2010/2011 Total 37353 45291 2269 73511 3934 59609 116 1124 Urban 22032 20166 2143 33474 3675 55095 111 1112 Rural 15321 25125 126 40037 259 4514 5 12 ObservaŃie: Pentru învăŃământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenŃă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăŃământ. Sursa: Date calculate pe baza informaŃiilor INS, 2003-2011. 18 A. Ansamblul sistemului de învăŃământ Definirea indicatorului/ I. Resurse umane Note metodologice 1. Ponderea personalului didactic calificat În comparaŃie cu anii precedenŃi, continuă tendinŃele pozitive în ceea ce priveşte creşterea ponderii personalului didactic calificat, cu excepŃia învăŃământului liceal şi post-liceal. De asemenea, se reduc uşor diferenŃele pe medii de rezidenŃă, cu excepŃia învăŃământului primar. Acest indicator reprezintă numărul cadrelor didactice calificate, ca expresie Repere europene ÎnvăŃământul preşcolar rămâne nivelul cu ponderea Surprinzător, în cazul învăŃământului postliceal diferenŃa procentuală din numărul cea mai ridicată a personalului didactic necalificat faŃă de anul precedent este înregistrată în cazul total al cadrelor didactice. Deşi nu există date recente (4,6%), chiar dacă în perioada de referinŃă continuă mediului urban, în timp ce în mediul rural nu există privind nivelul de calificare al tendinŃa ascendentă din anii şcolari precedenŃi. Per personal necalificat. personalului didactic în statele ansamblu, creşterea este însă mai redusă, de Indicatorul determină potenŃialul de resurse europene, diferite studii indică aproximativ 0,2 p.p. Din păcate, dacă în anul şcolar Cea mai importantă creştere în perioada de referinŃă, faptul că politicile naŃionale din precedent în cazul mediului rural se înregistra o de 0,7 p.p., se observă în învăŃământul gimnazial de umane din sistemul de educaŃie şi reflectă calitatea majoritatea statelor din Europa creştere cu 1,5 p.p. a personalului didactic calificat, masă. Astfel, în cazul acestui nivel, sub 1% din au ca prioritate sprijinirea în perioada de referinŃă a acestui raport creşterea personalul didactic din mediului urban este necalificat, procesului instructiv- educativ. cadrelor didactice pentru a este semnificativ mai redusă, de numai 0,1 p.p. în timp ce în mediul rural ponderea acestuia este de răspunde cerinŃelor din ce în ce DiferenŃa faŃă de mediul urban, ca şi în anul 3,2%. Această evoluŃie se explică atât prin participarea În funcŃie de valorile mai variate legate de precedent, este de 3,8 p.p., ceea ce indică cadrelor didactice necalificate la programe de calificare, înregistrate poate fi evaluată cunoaşterea profundă a necesitatea continuării programelor de calificare de cât şi prin schimbările înregistrate în procesul de oportunitatea iniŃierii unor domeniului, pentru a dezvolta tipul celor organizate prin Proiectul pentru selecŃie a cadrelor didactice. noi politici de personal la competenŃe pedagogice ÎnvăŃământ Rural. nivel de sistem sau a unor avansate, pentru utilizarea Cu excepŃia învăŃământului primar, diferenŃele pe medii politici corective. noilor tehnologii ale informaŃiei. Și în cazul învăŃământului primar de masă ponderea de rezidenŃă în învăŃământul preuniversitar se menŃin Există o legătura strânsă între cadrelor didactice calificate a crescut în perioada de sau se reduc uşor. Prin programele specifice de formarea iniŃială de calitate, referinŃă cu 0,3 p.p. Această evoluŃie este datorată calificare pentru personalul din zonele rurale, derulate atractivitatea şi statutul în principal creşterii înregistrate în mediul urban, din Fonduri Structurale, este de aşteptat o diminuare profesiei didactice, pe de o unde numai 0,6% din personalul didactic este mai accentuată a ecartului dintre mediul urban şi rural. parte, şi calitatea serviciilor necalificat. educaŃionale oferite elevilor şi studenŃilor, pe de altă parte, În învăŃământul liceal şi postliceal ponderea astfel încât se aşteaptă ca în personalului didactic calificat înregistrează o evoluŃie viitor toate cadrele didactice să negativă, determinată, în special, de reorganizarea aibă un nivel de studii de nivel învăŃământului profesional şi desfiinŃării SAM. Master. Sursa: ETUCE “Teacher Education in Europe”, 2008. 19 A. Ansamblul sistemului de învăŃământ I. Resurse umane 1. Ponderea personalului didactic calificat 1. Ponderea cadrelor didactice calificate, pe niveluri de învăŃământ, în perioada 2003-2011 Preşcolar Primar de Gimnazial de Liceu Profesional Postliceal masă masă (SAM) 2003/2004 Total 93,9 96,0 90,8 97,9 88,7 95,9 Urban 97,4 98,3 96,7 98,1 90,2 96,0 Rural 89,7 94,3 85,4 95,1 83,9 77,8 2004/2005 Total 94,7 96,2 91,4 97,8 91,7 97,7 Urban 97,3 98,4 96,8 98,0 94,6 97,6 Rural 91,5 94,7 86,6 95,5 82,8 100,0 2005/2006 Total 94,0 96,2 92,2 98,2 91,1 96,9 Urban 96,6 98,3 96,8 98,4 93,3 96,9 Rural 90,7 94,7 88,1 95,6 84,6 100,0 2006/2007 Total 93,7 96,6 92,9 98,0 90,8 98,1 Urban 96,2 98,0 97,1 98,1 93,5 98,1 Rural 90,6 95,5 89,2 95,3 84,8 100,0 2007/2008 Total 93,5 97,1 94,2 98,4 92,6 97,9 Urban 96,0 98,8 97,7 98,5 93,7 97,9 Rural 90,2 95,9 91,0 96,4 90,6 100 2008/2009 Total 94,6 97,7 96,3 99,1 92,5 99,0 Urban 96,8 98,8 98,3 99,1 93,8 99,0 Rural 91,7 96,9 93,5 97,8 90,5 100,0 Total 95,4 98,5 97,1 99,5 96,0 98,9 2009/2010 Urban 97,0 98,9 98,6 99,5 95,5 98,9 Rural 93,2 98,1 95,7 99,1 97,0 100,0 Total 95,6 98,8 97,8 99,4 96,6 96,4 2010/2011 Urban 97,1 99,4 99,1 99,5 99,1 96,3 Rural 93,3 98,3 96,8 98,7 40,0 100,0 ObservaŃie: Pentru învăŃământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenŃă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăŃământ. Sursa: Date calculate pe baza informaŃiilor INS, 2003-2011. 20 A. Ansamblul sistemului de învăŃământ Definirea indicatorului/ I. Resurse umane Note metodologice 2. Ponderea personalului didactic cu timp integral de lucru (normă întreagă) În anul şcolar 2010/2011 nu s-au înregistrat schimbări semnificative în ceea ce priveşte ponderea cadrelor didactice cu normă întreagă, cu excepŃia învăŃământului postliceal. ÎnvăŃământul preşcolar, primar şi superior Indicatorul pondere continuă să înregistreze cele mai ridicate valori ale acestui indicator, menŃinându-se diferenŃele pe medii de personal cu normă rezidenŃă. întreagă reflectă numărul cadrelor didactice cu timp Repere europene În perioada de referinŃă ponderea cadrelor didactice O analiză pe medii de rezidenŃă indică faptul că, integral de lucru, ca cu normă întreagă în învăŃământul preşcolar a exceptând învăŃămîntul preşcolar şi primar, există expresie procentuală din În anul 2009, la nivelul continuat să aibă cea mai ridicată valoare, comparativ diferenŃe semnificative ale valorii acestui indicator pe numărul total al cadrelor învăŃământului secundar, cu celelalte niveluri de învăŃământ (98,8%), în uşoară medii de rezidenŃă, în defavoarea mediului rural. Astfel, didactice. Indicatorul se Estonia, Olanda, Marea scădere faŃă de anul precedent. în cazul învăŃământului gimnazial de masă ponderea utilizează pentru a Britanie, Irlanda, Polonia, cadrelor didactice cu normă întreagă este cu aproape 9 evidenŃia nivelul de Austria şi Germania Ponderi ridicate de personal cu timp integral de lucru p.p. mai ridicată în mediul urban în comparaŃie cu mediul ocupare al cadrelor înregistrează cele mai mari se înregistrează şi în învăŃământul primar de masă rural. O diferenŃă de peste 6 p.p. se înregistrează şi în didactice din sistem şi este ponderi ale personal