Raport asupra stării sistemului naţional de învățământ preuniversitar din România - 2011

e semnalele demografice pozitive înregistrate în ultimii ani, în special în cazul La nivelul învăŃământului liceal – ca urmare a desfiinŃării SAM, reorganizării grupei de vârstă 0-4 ani, populaŃia în vârstă de şcolarizare (3-23 ani) s-a redus în învăŃământului profesional, creşterii cererii de educaŃie pentru profilele tehnologice, perioada 2003-2010 cu peste 800 mii persoane. Concomitent, a avut loc şi o reducere precum şi ca efect al măsurii de prelungire a duratei învăŃământului obligatoriu la 10 semnificativă a populaŃiei cuprinse în sistemul de educaŃie, cu 493,5 mii elevi. Astfel ani – efectivele de elevi au înregistrat în general o tendinŃă ascendentă, manifestată putem observa continuarea şi chiar accentuarea tendinŃei descendente înregistrată în atât în mediul urban, cât şi în rural. La nivelul liceului creşterea este de 108,6 mii elevi ultimii ani. în perioada 2003-2011, respectvi de 28,9 mii în 2010/2011 faŃă de anul şcolar anterior. Trebuie remarcat faptul că această creştere este datorată evoluŃiei înregistrate în EvoluŃiile demografice se reflectă în mod diferit în funcŃie de nivelul de învăŃământ şi mediul rural, unde un număr semnificativ de SAM-uri s-au transformat în licee de mediul de rezidenŃă. Astfel, pe ansamblul populaŃiei şcolare, învăŃământul preşcolar tehnologice. În perioada 2003-2011 tendinŃa ascendentă este constantă (+168,6 mii şi cel liceal înregistrează creşteri ale efectivelor de elevi, în timp ce în cazul tuturor elevi), în anii 2009/2010 şi 2010/2011 fiind înregistrate cele mai importante creşteri celorlalte niveluri evoluŃia este una negativă. (52,2 mii, respectiv 37,6 mii). În mediul urban, creşterea menŃionată se manifestă până în anul şcolar 2006/2007, urmată de o reducere în următorii ani cu peste 43 mii În învăŃământul preşcolar creşterea a fost de 7,6 mii copii în anul şcolar 2010/2011, elevi; în anul 2010/2011 numărul elevilor a scăzut din nou cu 8,7 mii în comparaŃie cu comparativ cu anul anterior. anul şcolar precedent. Cele mai afectate de tendinŃele demografice negative continuă să fie efectivele de elevi În învăŃământul profesional s-a înregistrat o creştere a efectivelor de elevi până la din învăŃământul primar şi gimnazial. În învăŃământul primar, reducerea populaŃiei nivelul anului şcolar 2004/2005, de la această dată constatându-se o tendinŃă şcolare a fost în perioada 2003-2011 de 176,2 mii elevi pe ansamblu, respectiv de 55,1 descendentă în ambele medii de rezidenŃă. În urma desfiinŃării SAM, populaŃia şcolară mii în mediul urban şi 121,0 mii în rural. În comparaŃie cu anul precedent, reducerea din învăŃământul profesional s-a redus cu peste 50% în 2010/2011 faŃă de anul şcolar numărului de elevi pe ansamblul nivelului primar este de 16,8 mii elevi. Aceeaşi anterior şi cu peste 200 mii de elevi faŃă de anul 2003/2004. tendinŃă, dar mai accentuată, se constată şi în învăŃământul gimnazial, numărul de elevi reducându-se în perioada 2003-2011 cu 253,6 mii de elevi pe ansamblu. Scăderea mai accentuată a fost înregistrată în mediul urban (- 170,8 mii elevi) în comparaŃie cu mediul rural (-82,8 mii). Ne aşteptăm ca această tendinŃă pe ansamblu a efectivelor şcolare corespunzătoare învăŃământului primar şi gimnazial să continue şi în următorii ani, conform prognozelor demografice. Astfel, vor fi necesare noi măsuri de ajustare la nivel de sistem, în special în ceea ce priveşte resursele umane şi structura reŃelei şcolare. Datele indică, de asemenea, o vulnerabilitate mai accentuată în cazul mediului rural. 27 A. Ansamblul sistemului de învăŃământ II. Participarea la educaŃie EvoluŃia efectivelor de elevi 1. EvoluŃia efectivelor de elevi 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 ÎnvăŃământul Total 636709 644911 648338 648862 650324 652855 666123 673736 preşcolar Urban 300925 316817 320950 320682 332593 340394 352857 364115 Rural 335784 328094 327338 328180 317731 312461 313266 309621 ÎnvăŃământul Total 1005086 969654 939330 919439 865175 859169 845679 828853 primar* Urban 465760 447198 451650 444696 418453 419318 414547 410576 Rural 539326 522456 487680 474743 446722 439851 431132 418277 ÎnvăŃământul Total 1116270 1025840 961231 922769 924518 893166 873997 862588 gimnazial* Urban 615656 550658 520062 492222 482133 462556 451433 444831 Rural 500614 475182 441169 430547 442385 430610 422564 417757 ÎnvăŃământul Total 755577 770888 767543 778351 788827 782056 835343 864271 liceal Urban 552866 553970 542784 543866 524977 500648 501650 492920 Rural 202711 216918 221759 234485 263850 281408 333693 371351 ÎnvăŃământul Total 279110 289478 284394 250366 220322 189234 115432 54531 profesional Urban 147333 146470 144064 125877 103702 83836 51747 25348 Rural 131777 143008 140330 124489 116620 105398 63685 29183 ÎnvăŃământul Total 54707 48664 43596 37678 45497 55058 62538 69928 postliceal Urban 41848 37723 33286 29186 34781 41399 45835 52017 Rural 12859 10941 10310 8492 10716 13659 16703 17911 Total 3847459 3749435 3644432 3557465 3494663 3431538 3399112 3353907 * Include atât învăŃământul de masă, cât şi învăŃământul special. ObservaŃie: Datele nu includ elevii străini. Sursa: Date calculate pe baza informaŃiilor INS, 2003-2011. A. Ansamblul sistemului de învăŃământ Definirea indicatorului / Note metodologice II. Participarea la educaŃie 1. Rata brută de cuprindere în toate nivelurile de învăŃământ Indicatorul rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de învăŃământ exprimă numărul total al copiilor, elevilor Rata de participare la toate nivelurile de educaŃie (ISCED 1-6), ca raport din populaŃia în vârstă de 7-23 şi studenŃilor cuprinşi în toate nivelurile ani, înregistrează o scădere pentru al treilea an consecutiv, de 1,7 p.p. în comparaŃie cu anul precedent. de învăŃământ, indiferent de vârstă, ca raport procentual din totalul populaŃiei Repere europene După tendinŃa continuu ascendentă până în anul Prin întreruperea tendinŃei pozitive privind din grupa oficială de vârstă şcolar 2007/2008, rata brută de cuprindere şcolară participarea la educaŃie, România se corespunzătoare tuturor nivelurilor de Conform datelor disponibile la în toate nivelurile de învăŃământ (ISCED 1-6) îşi îndepărtează de valoarea medie a acestui educaŃie (3-23 ani). nivel european, România se continuă scăderea. Astfel, în anul şcolar 2010/2011 indicator înregistrată la nivelul UE-27 în situa pe ultimele locuri, valoarea indicatorului scade pentru al treilea an ceea ce priveşte participarea la toate Indicatorul se utilizează pentru a devansând numai Bulgaria şi consecutiv, cu 1,7 p.p. faŃă de anul anterior. nivelurile de educaŃie a populaŃiei în vârstă evidenŃia nivelul general de participare Cipru, în ceea ce priveşte rata de 3-29 ani. la educaŃie a populaŃiei, precum şi de participare la toate nivelurile Această tendinŃă se înregistrează atât în cazul capacitatea sistemului de învăŃământ de de educaŃie (raportat la populaŃiei feminine, cât şi masculine. Deşi scăderea Conform datelor disponibile, înainte de a permite accesul la toate nivelurile de populaŃia în vârstă de 3-29 ani). faŃă de anul anterior este uşor mai ridicată în cazul momentul scăderii valorii acestui indicator învăŃământ. Sistemul de educaŃie din fetelor, diferenŃele, pe sexe rămân semnificativ în distanŃa faŃă de media UE era de aproape 8 România înregistra un decalaj defavoarea băieŃilor (peste 4 p.p.). p.p. Este de aşteptat ca, după cei trei ani Unul dintre indicatorii UE, derivat al ratei de aproape 8 p.p. faŃă de media de scădere consecutivă, distanŃa curentă să brute de cuprindere în toate nivelurile de UE-27. Scăderea înregistrată de rata de participare la toate fie mai ridicată, Ńinând cont de faptul că educaŃie, este rata de participare la nivelurile de educaŃie este în special consecinŃa variaŃiile valorii indicatorului la nivelul EU-27 toate nivelurile de educaŃie (ISCED 0-6), Sursa: EUROSTAT, 2011. evoluŃiei negative a efectivelor de studenŃi din sunt mult mai reduse. ca raport din populaŃia în vârstă de 3-29 ultimii trei ani. Această tendinŃă a diminuat evoluŃia ani. pozitivă înregistrată în cazul altor niveluri de învăŃământ – ca efecte ale coborârii vârstei de şcolarizare la 6 ani şi ale măsurii de prelungire a duratei învăŃământului obligatoriu, implicit ale creşterii gradului de participare la învăŃământul secundar superior. 29 A. Ansamblul sistemului de învăŃământ II. Participarea la educaŃie 1. Rata brută de cuprindere în toate nivelurile de învăŃământ 1. Rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de educaŃie ca raport din 2. Rata de participare la toate nivelurile de educaŃie (ISCED 0-6), ca raport populaŃia în vârstă de 7-23 ani din populaŃia în vârstă de 3-29 ani – date comparative 2006 03/ 04/ 05/ 06/ 07/ 08/ 09/ 10/ EU-27 63,9 04 05 06 07 08 09 10 11 Norvegia 71,5 Total 74,6 74,9 76,2 77,5 80,1 79,9 78,7 77,0 Finlanda 70,2 Feminin 76,5 76,9 78,4 80,0 83,0 82,6 81,8 79,1 Lituania 67,9 Masculin 72,7 73,1 74,1 75,2 77,2 77,4 76,5 75,0 Estonia 65,9 Obs.: În calcularea indicatorilor nu a fost inclus învăŃământul preşcolar. Slovenia 65,3 Sursa: Date calculate pe baza informaŃiilor INS, 2003-2011. Ungaria 63,7 Letonia 63,6 Polonia 62,9 Fig. 1. Rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de educaŃie Marea Britanie 61,7 (ca raport din populaŃia în vârstă de 7-23 ani) Rep. Cehă 60,2 Slovacia 57,5 Malta 57,4 Romania 56,1 Bulgaria 55,1 Cipru 54,2 Sursa: Key Data on Education in Europe, 2009. Fig. 2. Rata de participare la toate nivelurile de educaŃie (ISCED 0-6), ca raport din populaŃia în vârstă de 3-29 ani – date comparative 2006 Obs.: În calcularea indicatorilor nu a fost inclus învăŃământul preşcolar. Sursa: Key Data on Education in Europe, 2009. Sursa: Date calculate pe baza informaŃiilor INS, 2003-2011. 30 A. Ansamblul sistemului de învăŃământ Definirea indicatorului / Note metodologice II. Participarea la educaŃie 2. Durata medie de frecventare a învăŃământului Indicatorul durata medie de frecventare a 3. SperanŃa de viaŃă şcolară învăŃământului exprimă numărul (mediu) de ani de şcolarizare pe care îi frecventează o persoană 4. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste şi sexe de vârstă oficială corespunzătoare tuturor Durata medie de frecventare a învăŃământului se situează, pentru al patrulea an consecutiv, la