Raport asupra stării sistemului naţional de învățământ preuniversitar din România - 2011

nivelurilor de învăŃământ (3-23 ani), valoarea de 16,3 ani. În comparaŃie cu Finlanda, Ńara cu cea mai mare speranŃă de viaŃă şcolară din presupunând că aceasta va fi cuprinsă în statele EU-27, în România valoarea acestui indicator este mai mică cu 4 ani. unităŃile şcolare corespunzătoare acestor niveluri. Indicatorul reflectă nivelul general de dezvoltare a sistemului de educaŃie din Repere europene Durata medie de frecventare a În perioada de referinŃă se constată o reducere perspectiva numărului de ani de studii pe care îi învăŃământului a înregistrat o tendinŃă importantă a ratei de cuprindere la populaŃia de parcurg persoanele de vârstă oficială ComparaŃiile continuu ascendentă, până în anul şcolar 18 ani (de la 77,7 la 71,5). O tendinŃă corespunzătoare. internaŃionale trebuie 2007/2008. În ultimii 4 ani şcolari valoarea descendentă se observă şi în cazul grupei de realizate cu precauŃie, indicatorului (incluzând şi învăŃământul vârstă 23-24 ani în timp ce în cazul grupelor de Indicatorul speranŃa de şcolarizare exprimă date fiind deosebirile preşcolar) se menŃine constantă – 16,3 ani. vârstă 19-20 şi 21-22 ani se înregistrează creşteri numărul total de ani de şcolarizare care se dintre sistemele de Dacă se exclude învăŃământul preşcolar, durata uşoare. aşteaptă să fie parcurşi de o persoană de-a învăŃământ în ceea ce medie de frecventare a învăŃământului pentru lungul vieŃii şi este calculat prin adunarea ratelor priveşte vârsta de debut un copil în vârstă de 6 ani este de 14 ani, Deşi durata de frecventare a învăŃământului a nete de participare pentru fiecare vârstă. De a şcolarităŃii, durata valoare relativ constantă din anul şcolar crescut în ultimii ani, România se situează cu 0,6 exemplu, pentru un copil în vârstă de 3 ani ciclurilor de învăŃământ, 2007/2008. p.p. sub media UE-27 în cazul indicatorului (vârsta minimă de acces în învăŃământul ponderea participanŃilor speranŃa de viaŃă şcolară pentru un copil în preşcolar) speranŃa de viaŃă şcolară este egală la programe cu timp Pe parcursul întregii perioade analizate se vârstă de 5 ani. Astfel, la nivelul anului 2009, cu valoarea indicatorului durata de viaŃă şcolară. integral sau parŃial etc. menŃine o diferenŃă de gen a duratei de valoarea indicatorului pentru România este de frecventare a învăŃământului de 0,5-0,7 ani în 16,6 (în creştere faŃă de 16,4 în 2008), comparativ Indicatorul rata specifică de cuprindere şcolară Dincolo de aceste limite, favoarea populaŃiei feminine. Această diferenŃă cu media europeană de 17,2. pe vârste exprimă procentajul elevilor de o speranŃa de viaŃă şcolară între fete şi băieŃi este, în principal, consecinŃa anumită vârstă cuprinşi în sistemul de educaŃie, în România, deşi în ratei mai mari de cuprindere a fetelor în Fetele continuă să aibă o speranŃă de viaŃă şcolară indiferent de nivelul de învăŃământ, din totalul creştere în ultimii ani, învăŃământul superior. Astfel, la nivelul anului mai ridicată în comparaŃie cu băieŃii, în cazul populaŃiei de aceeaşi vârstă. Indicatorul reflectă este sub media UE 27 şi 2010/2011, rata specifică de cuprindere duratei medii de frecventare a învăŃământului gradul de participare la educaŃie a unei anumite sensibil mai redusă decât şcolară este mai mare cu 2-10% în cazul fetelor pentru un copil în vârstă de 6 ani. Totuşi, în cohorte de vârstă specifică. cea înregistrată în alte decât al băieŃilor pentru toate grupele de vârstă comparaŃie cu anul precedent decalajul s-a redus Ńări europene precum luate în considerare – tendinŃă care s-a păstrat uşor (de la 0,5 la 0,4 p.p.). Finlanda, Olanda, pe toată perioada de referinŃă a prezentului Portugalia, Slovenia sau raport. Polonia - EUROSTAT, 2011 31 A. Ansamblul sistemului de învăŃământ III. Participarea la educaŃie 2. Durata medie de frecventare a învăŃământului 3. SperanŃa de viaŃă şcolară 4. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste şi sexe 1. Durata medie de frecventare a învăŃământului1 3. SperanŃa de viaŃă şcolară, în ani, pentru un copil în vârstă de 2003/ 2004/ 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 6 ani 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2003/ 2004/ 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ Total 15,6 15,7 15,8 16,0 16,3 16,3 16,3 16,3 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Feminin 15,8 16,0 16,1 16,3 16,7 16,6 16,5 16,5 Masculin 15,3 15,4 15,5 15,7 16,0 16,0 16,0 16,1 Total 13,4 13,5 13,6 13,8 14,0 14,0 13,9 14,0 1 Inclusiv învăŃământul preşcolar. Feminin 13,6 13,8 13,9 14,0 14,4 4,2 14,2 14,2 Sursa: Date calculate pe baza informaŃiilor INS, 2003-2011. Masculin 13,2 13,3 13,4 13,5 13,7 13,7 13,7 13,8 2. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste şi sexe Sursa: Date calculate pe baza informaŃiilor INS, 2003-2011. 2003/ 2004/ 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 18 T 57,4 63,0 60,2 69,1 75,5 70,1 77,7 71,5 ani F 62,7 69,2 67,0 74,5 81,4 75,1 81,4 74,3 Fig. 2. SperanŃa de viaŃă şcolară, în ani, pentru un copil M 52,3 57,1 53,7 63,9 69,7 65,2 74,1 68,8 în vârstă de 5 ani (ISCED 0-6) – date comparative 19-20 T 41,1 41,1 43,1 43,9 48,1 49,7 46,1 47,6 ani F 45,9 45,7 48,7 48,9 54,5 56,1 51,1 52,6 (Sursa: Eurostat 2011) M 36,5 36,8 37,8 39,2 41,9 43,6 41,3 42,8 2009 21-22 T 34,1 36,8 41,8 46,4 53,9 52,7 52,3 55,2 EU-27 17,2 ani F 36,9 39,9 45,5 50,6 59,6 56,0 56,1 60,0 Norvegia 18,2 M 31,3 33,8 38,4 42,5 48,6 49,6 48,6 50,6 Finlanda 20,4 23-24 T 13,3 13,8 15,4 17,4 20,7 16,9 13,9 11,8 Lituania 18 ani F 14,0 14,8 16,1 18,5 22,0 17,7 14,8 12,2 Estonia 17,9 M 12,7 12,8 14,8 16,3 19,5 16,2 13,1 11,4 Slovenia 18,5 Sursa: Date calculate pe baza informaŃiilor INS, 2003-2011. Ungaria 17,6 Fig. 1. Rata specifică de Letonia 17,5 Polonia 18,1 cuprindere Marea Britanie 16,7 Republica Cehă 17,7 FranŃa 16,4 Olanda 17,9 Romania 16,6 Bulgaria 15,6 Portugalia 18,8 32 A. Ansamblul sistemului de învăŃământ III. Rezultatele educaŃiei şi formării profesionale pe piaŃa muncii Definirea indicatorului/ 1. Ponderea populaŃiei active (15-64 ani), pe niveluri de educaŃie Note metodologice La nivelul anului 2010 (trim. III), ponderea persoanelor cu studii primare sau fără studii şi-a păstrat evoluŃia descendentă pentru al şaptelea an consecutiv, ajungând la valoarea de 3,3% din totalul populaŃiei active. Indicatorul ponderea Aceeaşi tendinŃă se remarcă şi în cazul ponderii populaŃiei active din mediul rural cu nivel scăzut de educaŃie populaŃiei de 15-64 ani, (primar şi fără şcoală absolvită). Se menŃin însă diferenŃe importante pe medii de rezidenŃă în defavoarea celui după nivelul de educaŃie rural, în special la nivelurile superioare de educaŃie (universitar şi postliceal). exprimă proporŃia persoanelor în vârstă de 15- La nivelul anului 2010 (trim. III), distribuŃia populaŃiei Începând din 2003, dar în special din 2004, se observă o 64 ani, în funcŃie de nivelul active pe niveluri de educaŃie a rămas relativ creştere a ponderii persoanelor active din mediul rural cu studii de educaŃie, în numărul total constantă, comparativ cu anii anteriori. Se observă, de profesionale, situaŃie influenŃată de dezvoltarea reŃelei SAM în al persoanelor de aceeaşi asemenea, că tendinŃa pozitivă înregistrată în cazul mediul rural, după aplicarea măsurii de extindere a duratei vârstă. populaŃiei care a absolvit o formă de învăŃământ se învăŃământului obligatoriu. păstrează în continuare mai ridicată, ponderea acesteia Acest indicator evidenŃiază ajungând în 2010 la 16,4% (cu peste 6 p.p. faŃă de În cazul populaŃiei active cu nivel superior de educaŃie, datorită repartizarea populaŃiei în anul 2003). ritmului diferit de creştere, diferenŃa între mediul urban şi rural vârstă de muncă după s-a accentuat, ajungând la peste 22 p.p. la nivelul anului 2010. nivelul de educaŃie. Cu începere din anul 2004, se constată o diminuare continuă a ponderii persoanelor active care au absolvit Alte diferenŃe importante în dezavantajul populaŃiei active din Indicatorul, comparabil la cel mult studii primare, aceasta ajungând la 3,3% la mediul rural se observă în cazul persoanelor cu nivel liceal de nivel internaŃional, se nivelul anului 2010, faŃă de peste 6% la începutul educaŃie (14,5 p.p. la nivelul anului 2010), în acest cazcalculează pe baza perioadei de referinŃă. tendinŃa fiind de uşoară diminuare. informaŃiilor colectate prin ancheta forŃei de muncă Pe medii de rezidenŃă, remarcăm continuarea tendinŃei DiferenŃe semnificative pe genuri se menŃin în special în cazul (AMIGO). de diminuare a ponderii populaŃiei active din mediul populaŃiei care a absolvit învăŃământul profesional (unde rural cu nivel scăzut de educaŃie (fără studii sau cu ponderea bărbaŃilor este cu aproximativ 14 p.p. mai ridicată studii primare), valoarea indicatorului scăzând cu mai decât cea a femeilor), cel liceal (unde ponderea femeilor este, mult de jumătate în comparaŃie cu anul 2003. Cu toate de această dată, cu 5 p.p. mai ridicată în comparaŃie cu cea a acestea, diferenŃele în favoarea mediului urban bărbaŃilor) şi cel superior, unde diferenŃa ajunge la 5 p.p. în continuă să fie importante, la fel ca şi în cazul favoarea femeilor (diferenŃă în continuă ceştere faŃă de populaŃiei cu studii gimnaziale. începutul perioadei de raportare când aceasta era practic nulă). 33 A. Ansamblul sistemului de învăŃământ III. Rezultatele educaŃiei şi formării profesionale pe piaŃa muncii 1. Ponderea populaŃiei active (15-64 ani), pe niveluri de educaŃie 1. Ponderea populaŃiei active (15-64 ani), pe niveluri de educaŃie, medii de rezidenŃă şi sexe, în perioada 2003-2010 (trim. III) Total Universitar Postliceal Liceal (inclusiv tr. I) Profesional Gimnazial Primar şi fără şc. Nr. % % % % % % % Total 9360795 100 10,6 4,5 32,5 26,5 20,5 8,3 Urban 5123202 100 17,2 7,0 40,0 26,0 8,4 1,3 2003 Rural 4237592 100 2,6 1,6 23,3 27,0 35,1 10,4 Masculin 5192894 100 10,1 4,4 28,7 33,4 18,7 10,0 Feminin 4167901 100 11,2 4,8 37,2 17,9 22,7 6,3 Total 9487927 100 12,1 4,8 32,2 26,9 18,5 5,5 Urban 5394523 100 19,1 7,0 38,4 25,3 8,6 1,7 2004 Rural 4093406 100 2,8 1,9 24,1 29,1 31,6 10,5 Masculin 5249107 100 11,3 4,4 28,2 33,9 17,1 5,0 Feminin 4238820 100 13,0 5,2 36,4 19,0 20,4 6,0 Total 9387493 100 12,7 4,8 32,3 27,1 18,1 5,0 Urban 5335547 100 20,1 7,1 38,9 24,8 7,8 1,4 2005 Rural 4051946 100 2,9 1,9 23,6 30,2 31,6 9,8 Masculin 5211930 100 11,8 4,6 28,4 34,0 16,6 4,7 Feminin 4175563 100 13,8 5,2 37,1 18,6 19,9 5,4