Program de
guvernare
Documentul original ↗
Proiect editorial 2026-2028Propuneri, date și condiții de implementare, cu stadiul verificării la vedere.

Document colectat · Rapoarte publice ale SRI

raport activiate 1994.pdf

Instituția sau publicația sursă
Rapoarte publice ale SRI
Data preluării
26.09.2026 17:55
Dimensiunea materialului
326,0 KB

Conținutul disponibil în colecție

Textul documentului

2/42 Centralei Nuclearoenergetice de la Cernavodă au fost relevate acţiuni externe de obstrucţionare a finalizării acestui obiectiv de importanţă pentru dobândirea independenţei energetice a ţării şi de diminuare a contribuţiei româneşti la nivelul disponibilităţilor tehnologice reale existente în domeniu, iar în ceea ce priveşte industria de apărare au fost stabilite acţiuni iniţiate şi desfăşurate de unele firme străine, prin metode specifice spionajului, în direcţia slăbirii capacităţii de producţie specială, în domeniul restructurării şi modernizării uzinelor de profil. In legătură cu aceste două sectoare de importanţă majoră, S.R.I. a sesizat în timp optim şi anticipativ evoluţiile unor fapte şi fenomene ce s-au manifestat în câmpul ameninţărilor la adresa intereselor naţionale. Totodată, s-au obţinut şi valorificat informaţii despre intenţiile unei firme străine de a obţine controlul asupra capacităţilor de producţie şi reparaţie pentru aeronave civile, în scopul promovării propriilor interese, de natură să aducă prejudicii grave statului român. Sub presiunea exercitată prin mijloace subterane, se încearcă derularea unui contract de modernizare şi fabricare a aeronavei ROMBAC 1-11 în condiţii de risc financiar major, ce revine exclusiv părţii române. Cu toate că prevederile contractuale nu au devenit operante, agentul economic român a plătit partenerului străin un milion de dolari, destinaţi unor activităţi de reclamă pentru viitorul avion, care se află încă în faza de proiectare şi are, în fapt, şanse minime de realizare. In legătură cu acest caz, S.R.I. a sesizat, pe lângă alţi factori de decizie, şi Curtea de Conturi, care efectuează verificări. O categorie aparte de fapte şi situaţii care, pe termen lung, pot afecta interese economice naţionale au fost relevate de datele şi informaţiile obţinute cu privire la acţiunile de diminuare alarmantă a potenţialului infrastructurilor aferente căilor şi mijloacelor de comunicaţie navale. Evaluările făcute prin prisma apărării stării de siguranţă naţională, în baza informaţiilor obţinute cu privire la situaţia actuală a flotei maritime, reliefează riscul ca în următorii 5-7 ani, România, care are certe avantaje geopolitice şi capacităţi economico-tehnice de prim rang în zonă, să devină dependentă de interesele străine în domeniul transportului de mărfuri pe cale maritimă (din peste 340 nave maritime, existente în ianuarie 1990, se mai află în managementul companiilor româneşti de navigaţie circa 80, din care 50 sunt neoperaţionale, datorită stării tehnice necorespunzătoare). Având în vedere riscurile existente la adresa stării de siguranţă naţională în acest domeniu, S.R.I. a finalizat documentarea specifică în legătură cu acţiunile păgubitoare pentru statul român rezultate din cooperarea C.N.M. PETROMIN cu firma THE TORVALD CLAVENESS GROUP şi, în mod similar, cooperarea C.N.M. ROMLINE cu firmele KING-SHIPPING, MARITIME ENTREPRISE şi SALLY HOLDINGS şi a sesizat organele abilitate să stabilească răspunderile ce revin persoanelor implicate şi să se asigure restabilirea legalităţii şi recuperarea prejudiciilor. 13/42 Acţiunile informative specifice întreprinse în aceste cazuri au pus în evidenţă modalităţile prin care persoane de la diverse niveluri de decizie din domeniu au "cooperat" cu partenerii externi. Astfel, contrar declaraţiilor iniţiale, puternic mediatizate, în aceste operaţiuni au fost angajate fie nave noi ori cu o perioadă redusă de exploatare, fie vase dotate cu echipamente vitale importate de la firme de renume, în managementul propriu al companiilor româneşti rămânând, aproape fără excepţie, nave problemă, aşa încât acţiunile prezente de vânzare a acestora par perfect justificate. De asemenea, a fost relevată existenţa unor prevederi contractuale care au permis partenerilor străini să obţină controlul total asupra cheltuielilor de exploatare, întreţinere şi reparaţii, precum şi numeroase modificări ulterioare de clauze care au condus la dezavantajarea părţii române (spre exemplu, s-au micşorat succesiv chiriile până la niveluri incredibile, în unele cazuri de 10 ori mai mici decât cele ale pieţei mondiale). Totodată, partea română a agreat ca aportul partenerului să fie constituit din credite luate de la bănci străine, formulă net dezavantajoasă deoarece, pe de o parte, aceste credite au fost garantate prin ipotecarea navelor româneşti, iar pe de altă parte, în contractele de împrumut au fost stipulate dobânzi mai mari decât cele practicate în astfel de operaţiuni;  evidenţierea unor fapte, fenomene şi situaţii cu efecte de subminare a intereselor economice ale României în operaţiunile de comerţ exterior şi cooperare economică externă. De regulă, informaţiile obţinute şi semnalările făcute s-au referit la consecinţe imediate ori pe termen lung ale unor asemenea acţiuni, cum sunt: obstrucţionarea unor agenţi economici în aprovizionarea cu materii prime în scopul diminuării sau chiar sistării procesului productiv; atragerea societăţilor comerciale româneşti în activităţi de cooperare ce conduc la pierderea unor pieţe externe; perturbarea gravă a activităţii prin nerespectarea clauzelor contractuale de către partenerii străini; încheierea de contracte care conferă firmelor externe dreptul de exclusivitate în operaţiunile comerciale; intrarea în cooperare cu firme falimentare ori cu bonitate îndoielnică. Pentru o parte din informaţiile referitoare la aceste probleme şi din care rezultau indicii de pregătire sau comitere a unor infracţiuni la adresa siguranţei naţionale în domeniul economic, au fost luate măsuri de documentare informativă în vederea sesizării organelor abilitate să stabilească încălcări ale legii. Dintre acestea, menţionăm cazul unui contract de export rulmenţi efectuat la S.C. RULMENTI S.A. Bârlad, care a fost sesizat Parchetului General în legătură cu gravitatea prejudiciilor aduse (cca. 2 milioane dolari). Astfel, directorul societăţii, Silion Dumitru, a încheiat un contract de vânzare-cumpărare pe bază de consignaţie cu firma KG-INTERNATIONAL din Dubai, conform căruia i-a asigurat acesteia un depozit de rulmenţi, livraţi la jumătate de preţ, faţă de cel existent la acea dată. In aceste condiţii, firma respectivă a pătruns pe pieţele tradiţionale ale societăţilor româneşti (Indochina, S.U.A. şi Pakistan) cu aceeaşi marcă de rulmenţi, însă mult mai ieftini, ceea ce a prejudiciat politica de vânzări a agenţilor economici români. În operaţiunile de export al altor produse româneşti între care: 14/42 mobilă, cherestea, produse metalurgice şi textile au fost identificate şi sesizate numeroase situaţii în care lipsa unor clauze asiguratorii sau acceptarea drepturilor de exclusivitate au generat prejudicii grave intereselor agenţilor economici români, inclusiv prin blocarea activităţii productive a acestora, ceea ce a determinat şi unele tensiuni sociale. De altfel, în legătură cu manifestarea unor asemenea fenomene, S.R.I. a asigurat informarea factorilor de decizie competenţi în peste 200 situaţii relevante pentru apărarea intereselor economice;  aspecte semnificative de lezare a intereselor societăţilor comerciale au fost semnalate şi în cadrul acţiunilor de constituire a unor societăţi mixte. În acest sens, fenomenele cele mai des întâlnite s-au localizat la nivelul încercărilor vădite de subevaluare a participării româneşti, concomitent cu supraevaluarea aportului partenerilor străini, de nerespectare a termenelor de constituire a capitalului stabilit iniţial şi, în cele mai multe situaţii, de reorientare a activităţii de producţie spre comercializarea de produse importate prin intermediul partenerului străin. Manifestarea unor asemenea stări de lucruri a lezat eforturile de retehnologizare a unor capacităţi, a diminuat profitul ce ar fi revenit părţii române corespunzător capitalului investit şi a scos din circuit ori a redus activitatea altor agenţi economici care produceau diverse materiale şi componente necesare finalizării producţiei ce a făcut obiectul înfiinţării societăţii mixte. Elocvente pentru aspectele menţionate sunt societăţile mixte înfiinţate de către S.C. INFRATIREA S.A. Oradea, EASTEEL SIDERURGICA ROMANIA - Oţelul Roşu, Compania de Navigaţie GIURGIUNAV-S.A. şi S.C. IIRUC S.A. Bucureşti. In referire la constituirea societăţii mixte a S.C. IIRUC S.A. cu o firmă străină (MEGAPOWER, cu sediul în exterior) este semnificativ faptul că datorită fundamentării precare şi a managementului defectuos manifestat de reprezentanţii părţii române, aceasta a intrat în faliment, generând pericolul pierderii investiţiei publice române în valoare de peste 12 milioane dolari. Deşi cazul de la societatea mixtă EASTEEL SIDERURGICA ROMANIA - Oţelul Roşu a devenit deja notoriu, îl menţionăm şi pentru faptul că S.R.I. a sesizat, cu aproape doi ani în urmă, neregulile şi pericolele la care se expune agentul economic român prin asocierea în cauză, aspecte care, din nefericire, s-au confirmat la începutul anului 1994, când s-a stabilit că prejudiciul creat, în valoare de peste 2,5 milioane dolari, nu mai poate fi recuperat;  în mod constant, numărul crescut, repetabilitatea şi gravitatea unor fapte şi fenomene aflate în legătură directă cu asigurarea securităţii alimentare a populaţiei au determinat S.R.I. să culeagă şi să valorifice oportun date utile deciziilor în vederea diminuării sau înlăturării efectelor negative, prezente şi de perspectivă, în acest domeniu. 15/42 Analiza şi evaluarea informaţiilor obţinute conturează existenţa unei veritabile ofensive externe, cu o puternică susţinere din partea unor medii interne (determinată de obţinerea rapidă a unor avantaje materiale substanţiale), care vizează diminuarea resurselor şi capacităţilor autohtone din domeniul agriculturii şi industriei alimentare şi dependenţa de import. Dintre fenomenele sesizate, cu efecte dintre cele mai defavorabile pentru asigurarea resurselor agroalimentare, cele mai relevante au fost: favorizarea de către factorii interni a diminuării drastice a potenţialului majorităţii complexelor agrozootehnice, până la niveluri neperformante de eficienţă; distrugerea, în mare parte, a raselor de reproducţie cu caracteristici superioare; grave disfuncţii în aplicarea prevederilor Legii Fondului Funciar; introducerea în ţară, cu încălcarea prevederilor legale, a unor seminţe purtătoare de boli şi germeni patogeni care pot compromite exportul românesc de material semincer, iar prin extinderea acestor boli la hibrizii autohtoni, afectarea pe perioade îndelungate a producţiei de cereale. În ceea ce priveşte ultimul efect menţionat, semnificativ este cazul, documentat informativ şi sesizat organelor de cercetare penală, ulterior prezentat şi de presă, al introducerii în ţară, de către firme străine, în baza unui contract încheiat de Roman Dumitru, fost director al S.C. SEMROM S.A., a unor importante cantităţi de porumb pentru sămânţă în vederea cultivării, care s-a dovedit a fi infestat cu agenţi fito-patogeni. Prin aceasta au fost afectate importante suprafeţe de teren din judeţe mari cultivatoare de porumb, respectiv Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa, Tulcea, Brăila şi Galaţi. Demn de reţinut este faptul că la pagubele directe, estimate la câteva miliarde de lei, se adaugă şi cele indirecte, datorate imposibilităţii utilizării suprafeţelor cu sol contaminat pe o perioadă de 3-5 ani pentru însămânţări de porumb ori cu alte culturi sensibile, precum şi afectarea exportului românesc de seminţe. De asemenea, sub motivaţia unor acţiuni aşa-zis caritabile, unele organizaţii din străinătate au introdus în ţară cantităţi apreciabile de material semincer infestat cu germeni fito-patogeni transmisibili la plantele autohtone, aşa cum a fost cazul celor 12 tone de seminţe de legume sosite în portul Constanţa de la Fundaţia FEED THE CHILDREN şi a 30 tone de seminţe de porumb de la o asociaţie religioasă nazarineană, care, în scopul evitării controalelor fito-sanitare, au fost însoţite de documente false din care rezulta că sunt obiecte de îmbrăcăminte. De subliniat sunt şi semnalările făcute în legătură cu necesitatea unor măsuri adecvate de protecţie a producătorilor interni faţă de penetrarea pieţei româneşti cu o gamă largă de produse agroalimentare în cantităţi mari şi la preţuri de dumping, ceea ce a condus la blocarea capacităţilor autohtone de profil. Am atras atenţia, de asemenea, că o parte însemnată a mărfurilor importate sunt de calitate inferioară, cu termene de garanţie expirate, reprezentând un real pericol pentru sănătatea populaţiei; 16/42  depistarea şi prevenirea unor fenomene negative cu consecinţe păgubitoare pentru avuţia naţională, materializate în acte de distrugere, degradare sau aducere în stare de neîntrebuinţare a unor capacităţi de producţie ori infrastructuri necesare bunei desfăşurări a activităţilor economico-sociale, aflate în legătură directă cu starea de siguranţă naţională, a constituit o altă preocupare a S.R.I. Totodată, au fost identificate şi sesizate, în scop preventiv, apariţia şi menţinerea stărilor de insecuritate industrială şi a condiţiilor favorizante producerii de evenimente cu consecinţe majore pentru integritatea patrimoniului de interes public, viaţa oamenilor şi protecţia mediului. Asemenea categorii de date, valorificate în mod continuu şi oportun în informarea factorilor de decizie competenţi, au vizat îndeosebi sectoarele de producţie specială, chimie-petrochimie, energetică, minerit, transporturi feroviare, precum şi vulnerabilităţi pe linia activităţilor economice cu explozivi, substanţe toxice ori radioactive. Spre exemplificare, putem aminti selectiv următoarele situaţii constatate: • La Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte, investiţia destinată producerii unor semifabricate speciale a fost abandonată la stadiul de realizare de circa 80 % în 1989. In anul 1990, au fost luate unele măsuri de conservare, dar numai în parte, astfel că, în prezent, sectoarele importante ale investiţiei sunt abandonate, iar unele instalaţii şi utilaje depozitate în secţie sunt supuse degradării şi sustragerilor. • La Uzina Mecanică Mija, judeţul Dâmboviţa, măsurile de conservare a unui sector important de produse unicat au fost deficitare şi, ca urmare, capacitatea operativă a fost grav afectată, repunerea sa în funcţiune urmând să dureze cel puţin un an, cu eforturi materiale importante. S-au degradat instalaţiile şi aparatura de înaltă tehnicitate, s-au produs numeroase sustrageri, astfel că o mare parte a acestora au devenit improprii folosirii. • În domeniul căilor de comunicaţie feroviară, diminuarea ori chiar abandonarea unor investiţii, performanţele funcţionale reduse şi neexecutarea lucrărilor de întreţinere şi reparare a instalaţiilor de comandă şi control al circulaţiei, precum şi menţinerea în exploatare la limita condiţiilor tehnice minime a echipamentelor de centralizare electrodinamică, determină un risc major de scoatere din funcţiune a instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei, comenzi false şi premise generatoare de evenimente. Pe reţeaua feroviară se menţin în exploatare 488 de staţii de cale ferată dotate cu instalaţii automate de siguranţă a circulaţiei scadente la termenul de reparaţie capitală, distingându-se prin gradul avansat de uzură instalaţiile existente în staţiile: Bucureşti-Nord, Ploieşti-Sud, Barboşi, Brăila, Arad, Roşiori, Videle, Feteşti. • La majoritatea exploatărilor carbonifere se distrug şi degradează importante valori materiale prin abandonarea unor complexe mecanizate, utilaje şi echipamente în fronturile de lucru şi prin scoaterea din circuitul de valorificare a unor rezerve importante de cărbune (sunt imobilizate, ca urmare a focurilor de mină în fronturile deschise, peste 1.700 mii tone cărbune); 17/42  o altă coordonată a activităţii S.R.I. a constituit-o identificarea unor fapte şi fenomene încadrate într-un spectru larg de activităţi economice şi comerciale subterane - concurenţa neloială, contrabanda de mărfuri, evaziune fiscală şi vamală, acte de corupţie, abuz, trafic de influenţă care, prin frecvenţă, amploare şi efectele negative produse în economie, au accentuat dereglările existente, cu implicaţii şi consecinţe asupra stării de siguranţă naţională. Prin semnalarea periodică a unor asemenea aspecte s-a urmărit şi sublinierea necesităţii de a se completa şi întregi cadrul legislativ existent, pentru a se înlătura şi preveni manifestarea unor asemenea fenomene
← Înapoi la începutul extrasului

Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.

Identificarea exactă a documentului colectat

Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.

78a7ee092f1e00226fb8044e6996b72a0d9e6e6006cda8f6d1b1d24c12fd6a5f