Document colectat · Rapoarte publice ale SRI
raport activiate 1994.pdf
- Instituția sau publicația sursă
- Rapoarte publice ale SRI
- Data preluării
- 26.09.2026 17:55
- Dimensiunea materialului
- 326,0 KB
Conținutul disponibil în colecție
Textul documentului
2/42
Centralei Nuclearoenergetice de la Cernavodă au fost relevate acţiuni
externe de obstrucţionare a finalizării acestui obiectiv de importanţă pentru
dobândirea independenţei energetice a ţării şi de diminuare a contribuţiei
româneşti la nivelul disponibilităţilor tehnologice reale existente în domeniu,
iar în ceea ce priveşte industria de apărare au fost stabilite acţiuni iniţiate şi
desfăşurate de unele firme străine, prin metode specifice spionajului, în
direcţia slăbirii capacităţii de producţie specială, în domeniul restructurării şi
modernizării uzinelor de profil. In legătură cu aceste două sectoare de
importanţă majoră, S.R.I. a sesizat în timp optim şi anticipativ evoluţiile unor
fapte şi fenomene ce s-au manifestat în câmpul ameninţărilor la adresa
intereselor naţionale.
Totodată, s-au obţinut şi valorificat informaţii despre intenţiile unei
firme străine de a obţine controlul asupra capacităţilor de producţie şi
reparaţie pentru aeronave civile, în scopul promovării propriilor interese,
de natură să aducă prejudicii grave statului român.
Sub presiunea exercitată prin mijloace subterane, se încearcă derularea
unui contract de modernizare şi fabricare a aeronavei ROMBAC 1-11 în
condiţii de risc financiar major, ce revine exclusiv părţii române. Cu toate că
prevederile contractuale nu au devenit operante, agentul economic român a
plătit partenerului străin un milion de dolari, destinaţi unor activităţi de
reclamă pentru viitorul avion, care se află încă în faza de proiectare şi are,
în fapt, şanse minime de realizare. In legătură cu acest caz, S.R.I. a sesizat,
pe lângă alţi factori de decizie, şi Curtea de Conturi, care efectuează
verificări.
O categorie aparte de fapte şi situaţii care, pe termen lung, pot
afecta interese economice naţionale au fost relevate de datele şi
informaţiile obţinute cu privire la acţiunile de diminuare alarmantă a
potenţialului infrastructurilor aferente căilor şi mijloacelor de
comunicaţie navale.
Evaluările făcute prin prisma apărării stării de siguranţă naţională, în
baza informaţiilor obţinute cu privire la situaţia actuală a flotei maritime,
reliefează riscul ca în următorii 5-7 ani, România, care are certe avantaje
geopolitice şi capacităţi economico-tehnice de prim rang în zonă, să
devină dependentă de interesele străine în domeniul transportului de
mărfuri pe cale maritimă (din peste 340 nave maritime, existente în
ianuarie 1990, se mai află în managementul companiilor româneşti de
navigaţie circa 80, din care 50 sunt neoperaţionale, datorită stării tehnice
necorespunzătoare).
Având în vedere riscurile existente la adresa stării de siguranţă naţională
în acest domeniu, S.R.I. a finalizat documentarea specifică în legătură cu
acţiunile păgubitoare pentru statul român rezultate din cooperarea C.N.M.
PETROMIN cu firma THE TORVALD CLAVENESS GROUP şi, în mod
similar, cooperarea C.N.M. ROMLINE cu firmele KING-SHIPPING,
MARITIME ENTREPRISE şi SALLY HOLDINGS şi a sesizat organele
abilitate să stabilească răspunderile ce revin persoanelor implicate şi să se
asigure restabilirea legalităţii şi recuperarea prejudiciilor.
13/42
Acţiunile informative specifice întreprinse în aceste cazuri au pus în
evidenţă modalităţile prin care persoane de la diverse niveluri de decizie din
domeniu au "cooperat" cu partenerii externi. Astfel, contrar declaraţiilor
iniţiale, puternic mediatizate, în aceste operaţiuni au fost angajate fie nave
noi ori cu o perioadă redusă de exploatare, fie vase dotate cu echipamente
vitale importate de la firme de renume, în managementul propriu al
companiilor româneşti rămânând, aproape fără excepţie, nave problemă,
aşa încât acţiunile prezente de vânzare a acestora par perfect justificate. De
asemenea, a fost relevată existenţa unor prevederi contractuale care au
permis partenerilor străini să obţină controlul total asupra cheltuielilor de
exploatare, întreţinere şi reparaţii, precum şi numeroase modificări ulterioare
de clauze care au condus la dezavantajarea părţii române (spre exemplu,
s-au micşorat succesiv chiriile până la niveluri incredibile, în unele cazuri de
10 ori mai mici decât cele ale pieţei mondiale). Totodată, partea română a
agreat ca aportul partenerului să fie constituit din credite luate de la bănci
străine, formulă net dezavantajoasă deoarece, pe de o parte, aceste credite
au fost garantate prin ipotecarea navelor româneşti, iar pe de altă parte, în
contractele de împrumut au fost stipulate dobânzi mai mari decât cele
practicate în astfel de operaţiuni;
evidenţierea unor fapte, fenomene şi situaţii cu efecte de
subminare a intereselor economice ale României în operaţiunile de
comerţ exterior şi cooperare economică externă.
De regulă, informaţiile obţinute şi semnalările făcute s-au referit la
consecinţe imediate ori pe termen lung ale unor asemenea acţiuni, cum
sunt: obstrucţionarea unor agenţi economici în aprovizionarea cu materii
prime în scopul diminuării sau chiar sistării procesului productiv; atragerea
societăţilor comerciale româneşti în activităţi de cooperare ce conduc la
pierderea unor pieţe externe; perturbarea gravă a activităţii prin
nerespectarea clauzelor contractuale de către partenerii străini; încheierea
de contracte care conferă firmelor externe dreptul de exclusivitate în
operaţiunile comerciale; intrarea în cooperare cu firme falimentare ori cu
bonitate îndoielnică.
Pentru o parte din informaţiile referitoare la aceste probleme şi din care
rezultau indicii de pregătire sau comitere a unor infracţiuni la adresa
siguranţei naţionale în domeniul economic, au fost luate măsuri de
documentare informativă în vederea sesizării organelor abilitate să
stabilească încălcări ale legii. Dintre acestea, menţionăm cazul unui contract
de export rulmenţi efectuat la S.C. RULMENTI S.A. Bârlad, care a fost
sesizat Parchetului General în legătură cu gravitatea prejudiciilor aduse
(cca. 2 milioane dolari). Astfel, directorul societăţii, Silion Dumitru, a încheiat
un contract de vânzare-cumpărare pe bază de consignaţie cu firma
KG-INTERNATIONAL din Dubai, conform căruia i-a asigurat acesteia un
depozit de rulmenţi, livraţi la jumătate de preţ, faţă de cel existent la acea
dată. In aceste condiţii, firma respectivă a pătruns pe pieţele tradiţionale ale
societăţilor româneşti (Indochina, S.U.A. şi Pakistan) cu aceeaşi marcă de
rulmenţi, însă mult mai ieftini, ceea ce a prejudiciat politica de vânzări a
agenţilor economici români.
În operaţiunile de export al altor produse româneşti între care:
14/42
mobilă, cherestea, produse metalurgice şi textile au fost identificate şi
sesizate numeroase situaţii în care lipsa unor clauze asiguratorii sau
acceptarea drepturilor de exclusivitate au generat prejudicii grave
intereselor agenţilor economici români, inclusiv prin blocarea activităţii
productive a acestora, ceea ce a determinat şi unele tensiuni sociale. De
altfel, în legătură cu manifestarea unor asemenea fenomene, S.R.I. a
asigurat informarea factorilor de decizie competenţi în peste 200 situaţii
relevante pentru apărarea intereselor economice;
aspecte semnificative de lezare a intereselor societăţilor
comerciale au fost semnalate şi în cadrul acţiunilor de constituire a
unor societăţi mixte.
În acest sens, fenomenele cele mai des întâlnite s-au localizat la
nivelul încercărilor vădite de subevaluare a participării româneşti,
concomitent cu supraevaluarea aportului partenerilor străini, de
nerespectare a termenelor de constituire a capitalului stabilit iniţial şi, în
cele mai multe situaţii, de reorientare a activităţii de producţie spre
comercializarea de produse importate prin intermediul partenerului străin.
Manifestarea unor asemenea stări de lucruri a lezat eforturile de
retehnologizare a unor capacităţi, a diminuat profitul ce ar fi revenit părţii
române corespunzător capitalului investit şi a scos din circuit ori a redus
activitatea altor agenţi economici care produceau diverse materiale şi
componente necesare finalizării producţiei ce a făcut obiectul înfiinţării
societăţii mixte.
Elocvente pentru aspectele menţionate sunt societăţile mixte înfiinţate de
către S.C. INFRATIREA S.A. Oradea, EASTEEL SIDERURGICA
ROMANIA - Oţelul Roşu, Compania de Navigaţie GIURGIUNAV-S.A. şi
S.C. IIRUC S.A. Bucureşti. In referire la constituirea societăţii mixte a S.C.
IIRUC S.A. cu o firmă străină (MEGAPOWER, cu sediul în exterior) este
semnificativ faptul că datorită fundamentării precare şi a managementului
defectuos manifestat de reprezentanţii părţii române, aceasta a intrat în
faliment, generând pericolul pierderii investiţiei publice române în valoare
de peste 12 milioane dolari.
Deşi cazul de la societatea mixtă EASTEEL SIDERURGICA ROMANIA -
Oţelul Roşu a devenit deja notoriu, îl menţionăm şi pentru faptul că S.R.I. a
sesizat, cu aproape doi ani în urmă, neregulile şi pericolele la care se
expune agentul economic român prin asocierea în cauză, aspecte care, din
nefericire, s-au confirmat la începutul anului 1994, când s-a stabilit că
prejudiciul creat, în valoare de peste 2,5 milioane dolari, nu mai poate fi
recuperat;
în mod constant, numărul crescut, repetabilitatea şi
gravitatea unor fapte şi fenomene aflate în legătură directă cu
asigurarea securităţii alimentare a populaţiei au determinat S.R.I. să
culeagă şi să valorifice oportun date utile deciziilor în vederea
diminuării sau înlăturării efectelor negative, prezente şi de
perspectivă, în acest domeniu.
15/42
Analiza şi evaluarea informaţiilor obţinute conturează existenţa unei
veritabile ofensive externe, cu o puternică susţinere din partea unor medii
interne (determinată de obţinerea rapidă a unor avantaje materiale
substanţiale), care vizează diminuarea resurselor şi capacităţilor
autohtone din domeniul agriculturii şi industriei alimentare şi dependenţa
de import.
Dintre fenomenele sesizate, cu efecte dintre cele mai defavorabile
pentru asigurarea resurselor agroalimentare, cele mai relevante au fost:
favorizarea de către factorii interni a diminuării drastice a potenţialului
majorităţii complexelor agrozootehnice, până la niveluri neperformante de
eficienţă; distrugerea, în mare parte, a raselor de reproducţie cu
caracteristici superioare; grave disfuncţii în aplicarea prevederilor Legii
Fondului Funciar; introducerea în ţară, cu încălcarea prevederilor legale, a
unor seminţe purtătoare de boli şi germeni patogeni care pot compromite
exportul românesc de material semincer, iar prin extinderea acestor boli la
hibrizii autohtoni, afectarea pe perioade îndelungate a producţiei de
cereale.
În ceea ce priveşte ultimul efect menţionat, semnificativ este cazul,
documentat informativ şi sesizat organelor de cercetare penală, ulterior
prezentat şi de presă, al introducerii în ţară, de către firme străine, în baza
unui contract încheiat de Roman Dumitru, fost director al S.C. SEMROM
S.A., a unor importante cantităţi de porumb pentru sămânţă în vederea
cultivării, care s-a dovedit a fi infestat cu agenţi fito-patogeni. Prin aceasta
au fost afectate importante suprafeţe de teren din judeţe mari cultivatoare
de porumb, respectiv Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa, Tulcea, Brăila şi Galaţi.
Demn de reţinut este faptul că la pagubele directe, estimate la câteva
miliarde de lei, se adaugă şi cele indirecte, datorate imposibilităţii utilizării
suprafeţelor cu sol contaminat pe o perioadă de 3-5 ani pentru însămânţări
de porumb ori cu alte culturi sensibile, precum şi afectarea exportului
românesc de seminţe.
De asemenea, sub motivaţia unor acţiuni aşa-zis caritabile, unele
organizaţii din străinătate au introdus în ţară cantităţi apreciabile de material
semincer infestat cu germeni fito-patogeni transmisibili la plantele
autohtone, aşa cum a fost cazul celor 12 tone de seminţe de legume sosite
în portul Constanţa de la Fundaţia FEED THE CHILDREN şi a 30 tone de
seminţe de porumb de la o asociaţie religioasă nazarineană, care, în scopul
evitării controalelor fito-sanitare, au fost însoţite de documente false din care
rezulta că sunt obiecte de îmbrăcăminte.
De subliniat sunt şi semnalările făcute în legătură cu necesitatea
unor măsuri adecvate de protecţie a producătorilor interni faţă de
penetrarea pieţei româneşti cu o gamă largă de produse agroalimentare
în cantităţi mari şi la preţuri de dumping, ceea ce a condus la blocarea
capacităţilor autohtone de profil. Am atras atenţia, de asemenea, că o
parte însemnată a mărfurilor importate sunt de calitate inferioară, cu
termene de garanţie expirate, reprezentând un real pericol pentru
sănătatea populaţiei;
16/42
depistarea şi prevenirea unor fenomene negative cu
consecinţe păgubitoare pentru avuţia naţională, materializate în acte
de distrugere, degradare sau aducere în stare de neîntrebuinţare a
unor capacităţi de producţie ori infrastructuri necesare bunei desfăşurări
a activităţilor economico-sociale, aflate în legătură directă cu starea de
siguranţă naţională, a constituit o altă preocupare a S.R.I.
Totodată, au fost identificate şi sesizate, în scop preventiv, apariţia
şi menţinerea stărilor de insecuritate industrială şi a condiţiilor favorizante
producerii de evenimente cu consecinţe majore pentru integritatea
patrimoniului de interes public, viaţa oamenilor şi protecţia mediului.
Asemenea categorii de date, valorificate în mod continuu şi oportun
în informarea factorilor de decizie competenţi, au vizat îndeosebi
sectoarele de producţie specială, chimie-petrochimie, energetică, minerit,
transporturi feroviare, precum şi vulnerabilităţi pe linia activităţilor
economice cu explozivi, substanţe toxice ori radioactive.
Spre exemplificare, putem aminti selectiv următoarele situaţii constatate:
• La Combinatul de Oţeluri Speciale Târgovişte, investiţia destinată
producerii unor semifabricate speciale a fost abandonată la stadiul de
realizare de circa 80 % în 1989. In anul 1990, au fost luate unele măsuri de
conservare, dar numai în parte, astfel că, în prezent, sectoarele importante
ale investiţiei sunt abandonate, iar unele instalaţii şi utilaje depozitate în
secţie sunt supuse degradării şi sustragerilor.
• La Uzina Mecanică Mija, judeţul Dâmboviţa, măsurile de conservare a
unui sector important de produse unicat au fost deficitare şi, ca urmare,
capacitatea operativă a fost grav afectată, repunerea sa în funcţiune
urmând să dureze cel puţin un an, cu eforturi materiale importante. S-au
degradat instalaţiile şi aparatura de înaltă tehnicitate, s-au produs
numeroase sustrageri, astfel că o mare parte a acestora au devenit
improprii folosirii.
• În domeniul căilor de comunicaţie feroviară, diminuarea ori chiar
abandonarea unor investiţii, performanţele funcţionale reduse şi
neexecutarea lucrărilor de întreţinere şi reparare a instalaţiilor de comandă
şi control al circulaţiei, precum şi menţinerea în exploatare la limita
condiţiilor tehnice minime a echipamentelor de centralizare
electrodinamică, determină un risc major de scoatere din funcţiune a
instalaţiilor de siguranţă a circulaţiei, comenzi false şi premise generatoare
de evenimente.
Pe reţeaua feroviară se menţin în exploatare 488 de staţii de cale ferată
dotate cu instalaţii automate de siguranţă a circulaţiei scadente la termenul
de reparaţie capitală, distingându-se prin gradul avansat de uzură
instalaţiile existente în staţiile: Bucureşti-Nord, Ploieşti-Sud, Barboşi, Brăila,
Arad, Roşiori, Videle, Feteşti.
• La majoritatea exploatărilor carbonifere se distrug şi degradează
importante valori materiale prin abandonarea unor complexe mecanizate,
utilaje şi echipamente în fronturile de lucru şi prin scoaterea din circuitul de
valorificare a unor rezerve importante de cărbune (sunt imobilizate, ca
urmare a focurilor de mină în fronturile deschise, peste 1.700 mii tone
cărbune);
17/42
o altă coordonată a activităţii S.R.I. a constituit-o identificarea
unor fapte şi fenomene încadrate într-un spectru larg de activităţi
economice şi comerciale subterane - concurenţa neloială,
contrabanda de mărfuri, evaziune fiscală şi vamală, acte de corupţie,
abuz, trafic de influenţă care, prin frecvenţă, amploare şi efectele
negative produse în economie, au accentuat dereglările existente, cu
implicaţii şi consecinţe asupra stării de siguranţă naţională.
Prin semnalarea periodică a unor asemenea aspecte s-a urmărit şi
sublinierea necesităţii de a se completa şi întregi cadrul legislativ existent,
pentru a se înlătura şi preveni manifestarea unor asemenea fenomene
← Înapoi la începutul extrasului
Extrasul poate avea altă structură decât documentul original. Data preluării nu reprezintă perioada statistică sau data publicării de către instituție.
Identificarea exactă a documentului colectat
Amprenta SHA-256 permite identificarea versiunii preluate.
78a7ee092f1e00226fb8044e6996b72a0d9e6e6006cda8f6d1b1d24c12fd6a5f