raport activiate 1994.pdf

şi a se asigura factorilor de decizie competenţi posibilitatea de a lua măsuri în concordanţă cu eforturile generale de apărare şi promovare a intereselor economice naţionale. În acelaşi timp, prin sesizarea parchetelor, organelor de poliţie şi a altor autorităţi publice, în peste 550 situaţii, cu privire la fapte de categoria celor menţionate s-a asigurat contribuţia specifică la apărarea stării de legalitate în domeniul economic;  în perioada analizată, apariţia şi persistenţa unor vulnerabilităţi în sistemul de protecţie a datelor şi informaţiilor cu caracter secret de stat şi confidenţial din domeniul economic au făcut obiectul informării sistematice a factorilor prevăzuţi de lege, competenţi să dispună măsurile de prevenire a scurgerilor de date cu un asemenea caracter. Principalul factor care blochează crearea şi funcţionarea unui sistem eficient de închidere a canalelor de scurgere a datelor şi informaţiilor secrete şi de protecţie a acestora îl constituie faptul că legislaţia în domeniu este incompletă şi se bazează pe norme fie inoperante, fie ignorate. Acest fapt determină responsabilităţi sporite ale S.R.I. până la finalizarea procesului de privatizare şi perfecţionarea cadrului legislativ în domeniu. În prezent s-au înregistrat relativ puţine cazuri în care s-a solicitat asistenţa de specialitate a serviciului nostru, conform art.4 şi 5 din Legea nr.14/1992. În plus, există opinii împotriva necesităţii unei legi în acest domeniu, inclusiv de acreditare a ideii că nu avem secrete de apărat, exprimând interese care vizează accesul facil la informaţiile cu ajutorul cărora să se realizeze consolidarea anumitor poziţii economice, politico-militare şi tehnico-ştiinţifice şi, implicit, slăbirea potenţialului naţional. Dezordinea instaurată, deficienţele în sistemul de protecţie a secretului şi interesele unor cercuri de afaceri din exterior faţă de disponibilităţile existente în România, la ora actuală şi în perspectivă, au favorizat cazuri de scurgere de date şi informaţii secrete din ramuri de importanţă strategică, respectiv din unităţi cu producţie de tehnică militară, de energetică nucleară, de prospecţiuni geologice, precum şi din 18/42 sectoarele economice de importanţă naţională, cum ar fi construcţiile de maşini, metalurgie, chimie-petrochimie şi din institute de cercetări de interes republican. Două exemple: un specialist canadian, care lucrase anterior în şantierul Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, a intrat în posesia unor date şi documente la care, prin natura atribuţiilor sale de serviciu, nu avea acces şi pe care a intenţionat să le scoată din ţară, deşi erau supuse acordului de confidenţialitate între părţi faţă de terţi; recent, doi cetăţeni străini aflaţi în România ca turişti au pătruns fără autorizare în incinta platformei unui obiectiv economic naţional din domeniul chimiei, cu intenţia fotografierii detaliilor celor mai importante instalaţii tehnologice, faţă de care, anterior, o firmă din ţara de origine a străinilor în cauză manifestase un interes aparte. Atenţia deosebită acordată identificării ameninţărilor interne şi externe privind stabilitatea economică a fost generată de complexitatea şi amploarea proceselor şi fenomenelor şi a consecinţelor acestora pe plan economic şi social, precum şi de volumul relativ mare al informaţiilor deţinute şi valorificate prin canalele sale specifice de către S.R.I.. 19/42  3. Activitatea de contraspionaj În perioada de referinţă, activitatea de contraspionaj a marcat un nivel sporit de eficienţă în cunoaşterea şi prevenirea ameninţărilor reale la adresa siguranţei naţionale, generate de acţiunile desfăşurate de unele servicii de spionaj sau elemente aflate în afara controlului acestora pe teritoriul României. In acest scop, s-a acordat atenţie sporită reevaluării cazuisticii din preocupare, întăririi dispozitivelor informative şi de protecţie specifice şi conlucrării active cu factorii abilitaţi prin lege să realizeze măsuri de eliminare a unor vulnerabilităţi.  Informaţii verificate, obţinute în perioada analizată ca rezultat al muncii specifice, atestă că unele servicii speciale străine au continuat acţiunile de creare şi consolidare a bazelor de sprijin, înregistrându-se o diversificare a acoperirilor sub care sunt trimişi şi acţionează în ţara noastră cadre şi agenţi. Au fost mai intens folosite de către acestea facilităţile oferite de activitatea unor organizaţii neguvernamentale (fundaţii, cluburi, ligi, asociaţii caritabile, de voluntariat şi de asigurări), în care au fost infiltraţi agenţi ce au desfăşurat acţiuni cu caracter informativ şi de influenţă, diferenţiate şi proiectate pe termen lung, asupra segmentelor socio-profesionale avute în vedere. Activitatea desfăşurată de S.R.I. în acest domeniu a demonstrat că, în perioada de referinţă, a sporit şi numărul cazurilor în care, profitându-se de deschiderea către parteneri externi a instituţiilor şi agenţilor economici români, s-au înfiinţat aşa-zise societăţi mixte sau de consultanţă, sub acoperirea cărora acţionează şi agenţi de informaţii. Astfel, într-un număr de 68 de cazuri, există indicii că sunt puse la cale acte de natură a prejudicia grav unele interese ale ţării, inclusiv în domeniul industriei de apărare, prin intermediul acestor dispozitive. Date consistente rezultate în urma activităţii informativ-operative desfăşurate de cadrele instituţiei noastre indică existenţa unui număr important de persoane venite în ţară ca studenţi, doctoranzi, specialişti şi reprezentanţi de firme străine, identificaţi că anterior au funcţionat în structuri informative sau militare ale unor state şi în legătură cu care există indicii că realizează misiuni de spionaj ce acoperă zone şi domenii aflate prioritar în atenţia serviciilor secrete. Astfel, despre un specialist străin în chimie, care vizitează frecvent institute româneşti de cercetare în domeniu, s-au obţinut date certe că a fost cadru militar, iar în prezent este dirijat de serviciile speciale ale ţării sale pentru cunoaşterea stadiului unor teme de cercetare protejate şi obţinerea de date de studiu despre anumiţi cercetători români. Într-un alt caz, un cetăţean străin, care anterior a activat cu gradul de maior în structurile unui puternic serviciu de informaţii, s-a stabilit în zona de nord-vest a ţării noastre în urma căsătoriei cu o autohtonă. Iniţial, acesta a 20/42  deschis o primă firmă în municipiul de reşedinţă, apoi alte două firme, cu alt obiect de activitate, reuşind să-şi creeze, sub paravanul acestora, relaţii în sectoare şi cu persoane aflate în zona de interes a serviciului de informaţii în cauză. În cursul anului 1994 au fost identificate şi cazuri de cadre sau agenţi sosiţi în România sub acoperirea de emisari ai unor organizaţii cultice care au iniţiat activităţi de spionaj, vizând inclusiv problematica militară. Un astfel de cadru, venit în judeţul Galaţi ca misionar al unei organizaţii cultice, a întreprins acţiuni de culegere de informaţii secrete despre unele obiective militare din zona de frontieră, folosindu-se de aparatură profesională de înregistrare şi comunicaţii. Cazul se află în control specific şi se întreprind măsuri de prevenire a producerii unor prejudicii. Cu preocupări asemănătoare au fost semnalaţi şi alţi doi misionari ce acţionează în zonele Banatului şi Transilvaniei. Cazurile aflate în stadiu avansat de investigare şi documentare, inclusiv cele în care au fost sesizate organele de urmărire penală, pun în evidenţă interesul deosebit al unor servicii speciale pentru date şi informaţii din domeniile economic, comercial şi mai ales tehnico-ştiinţific. Ameninţările pe această linie sunt puternic accentuate de fenomenele de corupţie şi lipsă de răspundere faţă de patrimoniul public, speculate abil de cadre şi agenţi, unele acţiuni de cooperare cu străinătatea fiind deturnate în vederea favorizării actelor de spionaj-trădare. Edificator în acest sens este cazul inginerului Varga Ioan, fost director al secţiei RAFINARIE din cadrul S.C. PETROBRAZI S.A., căruia, în anul 1991, firma ENGELHARD i-a solicitat printr-un reprezentant al său, ce a acţionat după regulile specifice spionajului, reţeta de fabricaţie şi utilizare a unui catalizator special, ce făcuse obiectul unei invenţii brevetate de specialiştii Institutului de Cercetări pentru Rafinării şi Petrochimie (I.C.E.R.P.) Ploieşti. Neavând acces la datele respective, sub un pretext ce nu a ridicat suspiciuni, inginerul Varga Ioan s-a adresat directorului ştiinţific de la I.C.E.R.P. care, la rândul său, a apelat la unul dintre coautorii invenţiei, ultimul furnizând informaţiile solicitate fără a cunoaşte destinaţia lor. În perioada mai-iunie 1992, în timpul unei deplasări în străinătate, ocazionată de participarea la un simpozion internaţional, Varga Ioan a predat reprezentantului firmei respective şi o anumită cantitate de produs, sustrasă din "proba martor" aflată în gestiunea unei relaţii apropiate, salariată la I.C.E.R.P. Având în vedere situaţia de fapt, la 12 iulie a.c., Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a dispus arestarea lui Varga Ioan şi inculparea acestuia pentru infracţiunea de trădare prin transmitere de secrete. La începutul lunii august a.c., prin rechizitoriu, a fost sesizată instanţa de judecată, reţinându-se în sarcina inculpatului infracţiunea de divulgare a secretului economic. Într-o altă acţiune s-au obţinut date certe că un fost angajat într-o unitate 21/42  de importanţă strategică, pe fondul frustrării generate de concedierea sa, motivată însă de serioase abateri disciplinare, a furnizat unui agent de spionaj date şi aprecieri de natură să determine reacţii defavorabile şi chiar tergiversarea intrării în funcţiune a unui obiectiv de interes naţional, precum şi crearea de dificultăţi în cooperarea României cu partenerii străini, inclusiv pe terţe pieţe, ce ar putea antrena posibile consecinţe negative pentru economia naţională. Cunoscându-se din timp aceste demersuri frauduloase, prin mijloace specifice s-au întreprins măsuri de prevenire a unor prejudicii. Un alt caz cu potenţial ridicat de periculozitate în planul siguranţei naţionale priveşte preocupările unui agent de spionaj care, prin manevre persuasive, şi-a consolidat în timp relaţii cu un înalt funcţionar ce are responsabilităţi în domeniul asigurării legalităţii, existând suficiente indicii că încearcă, prin cointeresare materială, să-l pună în dependenţă. Serviciul respectiv vizează angrenarea funcţionarului român în divulgarea de secrete din domeniul său de activitate, cât şi din alte sectoare. Prin mijloace specifice se acţionează pentru prevenirea unor acte infracţionale şi protecţia cetăţeanului român. În atenţia aparatului de contraspionaj se află şi alte acţiuni specifice în care preocupările informative sau de altă natură ale unor cadre, agenţi de spionaj şi legături ale acestora din rândul autohtonilor sunt cunoscute şi documentate sub aspect operativ dar, pornind de la interese majore ale statului român, acestea se află sub control, desfăşurându-se numai măsuri adecvate de prevenire şi neutralizare.  În intervalul de referinţă, ne-am confruntat şi cu acţiuni de dezinformare-influenţare, unele dintre acestea luând forma intimidării, presiunii şi chiar ingerinţei. Astfel, deosebit de virulente şi agresive au fost versiunile lansate deliberat, spre a ajunge la cunoştinţa factorilor decizionali, de către agenţi ai unor servicii secrete, potrivit cărora România ar fi predestinată unei anume sfere de influenţă, orice alte orientări neavând şanse, în condiţiile în care "jocurile sunt deja făcute". Variante ale acestor diversiuni vizau întârzierea demersurilor româneşti în direcţia integrării în structurile euro-atlantice. In mod deosebit s-au remarcat două structuri informative, constituite din cetăţeni străini şi români - ultimii atent selecţionaţi în raport cu afinităţile lor pentru anumite ţări - care, sub acoperirea contactelor de afaceri, transmiteau mesaje de descurajare a unor iniţiative de politică externă ale autorităţilor române. Acţiunile de dezinformare iniţiate de servicii speciale au urmărit să acrediteze şi ideea că, în plan intern, ţara noastră ar cunoaşte o permanentă instabilitate, fiind marcată de lupte politice partizane, incertitudine în legătură cu viitorul formei de guvernământ şi nesiguranţă în domeniul economico-financiar. In acest sens s-au înregistrat mai multe cazuri când cadre şi agenţi de spionaj au venit în ţara noastră sub acoperiri oficiale, în scop de documentare, dar în realitate pentru a-şi crea alibiuri pentru propagarea unor versiuni ostile, menite să inducă în opinia 22/42 publică o percepţie deformată în legătură cu natura reală a procesului evolutiv şi ireversibil democratic pe care s-a înscris ţara noastră. Ilustrative sunt preocupările a două cadre de spionaj de a racola, în scopuri informative şi de propagandă ostilă, un grup de cetăţeni români aparţinând cultului greco-catolic, constituiţi într-o fundaţie, pornind de la specularea unor nemulţumiri ale acestora legate de nerestituirea bunurilor deţinute de cultul respectiv înainte de instaurarea regimului comunist. Ansamblul măsurilor informativ-operative întreprinse de aparatul central şi teritorial de contraspionaj a permis o mai bună definire a adversarului, extinderea ariei de investigare şi cunoaştere specifică în probleme, locuri şi medii aflate în atenţia serviciilor speciale străine. * * *  În contextul preocupărilor informative vizând sistemul nostru naţional de apărare, un domeniu distinct l-a reprezentat obţinerea de date privind structurile informative ale ţării noastre - cu trimitere specială la S.R.I. - de prim interes fiind capacitatea de acţiune şi eficienţa acestora, metodele, mijloacele şi gradul de cuprindere a problematicii specifice, date de studiu relative la unele cadre active. A rezultat cu certitudine că se urmăreşte obţinerea informaţiior respective în vederea derulării de acţiuni având ca scop diminuarea capacităţii de cunoaştere, prevenire, control şi contracarare a ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale, timorarea aparatului sau, după caz, crearea premiselor ce ar putea să contribuie la racolarea unor ofiţeri. Ilustrative în acest sens sunt preocupările unui mare serviciu de informaţii care, după ce cu mulţi ani în urmă a recrutat şi a pus în dependenţă un agent al organelor similare române, începând din anul 1990 l-a instruit să menţină legătura cu noile structuri informative autohtone şi să stabilească tematica informaţiilor căutate pe spaţiul respectiv, situat într-o zonă de frontieră. Luând sub control acest caz, a rezultat agresivitatea adversarului, ilustrată de faptul că ofiţerul străin care-l are în legătură manifestă preocupări speciale pentru a intra în contact nemijlocit cu cadre din S.R.I., insistenţa sa fiind probată de disponibilitatea de a-şi sacrifica agentul în acest scop. Acţiunile aflate sub control relevă că principalele modalităţi de penetrare informativă a S.R.I. sunt încercările vizând infiltrarea de agenţi şi racolarea unor rezervişti şi chiar cadre active. Această concluzie îşi găseşte o susţinere argumentată în sesizarea funcţionării unor nuclee informative adverse care acţionează în România sub diverse acoperiri, vizând în mod explicit cadrele şi activitatea specifică a Serviciului Român de Informaţii. Deosebit de active s-au dovedit unele servicii de specialitate estice, care s-au străduit să acrediteze şi ideea implicării S.R.I. în conflicte din 23/42 afara graniţelor. Într-o astfel de acţiune se relevă dirijarea ofensivă a unui agent, cetăţean străin de origine română care, folosind facilităţile de deplasare justificate de preocupările profesionale, a reuşit să stabilească într-un judeţ din Moldova o legătură informativă cu un cadru al instituţiei noastre. Agentul respectiv încearcă să stabilească agentura pe care presupune că S.R.I. o dirijează în spaţiul din care provine spionul, acţionând în sensul compromiterii acesteia, precum şi să descopere tematica informaţiilor căutate de S.R.I., interesele majore ale României în spaţiul respectiv şi mijloacele de realizare a acestora. Într-un alt caz, serviciul de informaţii al unei ţări vecine a acţionat direct, în scop de recrutare, asupra unui ofiţer, cadru al unei secţii de informaţii judeţene a S.R.I. din zona Transilvaniei. Selecţia ofiţerului s-a realizat printr-o fostă informatoare a sa, stabilită după 1990 în ţara vecină, iar studiul asupra acestuia a fost efectuat prin mijloace complexe de cunoaştere şi documentare,