raport activiate 1994.pdf

RAPORT Referitor la îndeplinirea atribuţiilor ce revin, potrivit legii, Serviciului Român de Informaţii, pentru realizarea siguranţei naţionale - octombrie 1993 – septembrie 1994 - I. Cunoaşterea, prevenirea şi contracararea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale Raportul de faţă prezintă activitatea Serviciului Român de Informaţii (S.R.I.) în perioada octombrie 1993 - septembrie 1994, cu referire numai la acele aspecte şi componente ale siguranţei naţionale care sunt atribuite instituţiei noastre prin Legea siguranţei naţionale şi Legea privind organizarea şi funcţionarea S.R.I. Analiza activităţii desfăşurate de S.R.I. în perioada menţionată pune în evidenţă atât aspecte de ordin cantitativ, cât şi calitativ. Volumul total al informaţiilor obţinute a fost sensibil mai mare decât în perioada care a făcut obiectul de analiză al precedentului nostru raport, (respectiv 104,7 %), iar, prin conţinutul lor, informaţiile au acoperit toate domeniile de realizare a siguranţei naţionale - apărarea Constituţiei, contraspionajul economic, apărarea secretului de stat şi a intereselor economice ale României, contraspionajul şi antiterorismul - şi au pus în evidenţă principalele ameninţări actuale la adresa valorilor supreme garantate constituţional. În perioada analizată, ponderea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale, identificate în totalul informaţiilor obţinute, relevă existenţa unei situaţii operative complexe, specifice societăţii româneşti actuale, astfel: 31,82% din informaţiile obţinute evidenţiază ameninţări de subminare, sabotare, distrugere sau degradare a obiectivelor economice de interes naţional, 24,73% ameninţări de natură extremistă şi revizionist-separatistă la adresa instituţiilor democratice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, 23,21% ameninţări de spionaj, 6,81% ameninţări la adresa unităţii şi integrităţii teritoriale, 5,15% ameninţări privind organizaţii sau activităţi secrete, 3,08% ameninţări teroriste, 5,20 % alte ameninţări. Informaţiile au fost valorificate în sistemul informării operative curente, în acţiuni informativ-operative şi verificări preliminare, în cooperarea orizontală internă a serviciului, în documentare, în acţiuni şi măsuri specifice de prevenire, precum şi în informarea diverşilor factori de decizie, potrivit competenţelor acestora, în cooperarea cu alte componente ale sistemului siguranţei naţionale şi în sesizarea organelor competente a instrumenta infracţiunile. 1/42  Beneficiarii acestor informări au fost toate instituţiile prevăzute expres prin dispoziţiile articolului 11 din Legea nr.51 din 1991 privind siguranţa naţională. Indicele de confirmare a informaţiilor utilizate în deciziile factorilor de putere ai statului a fost, în perioada de referinţă, de 93,8%. 1. Apărarea ordinii de drept Activitatea specifică a S.R.I. în domeniul apărării ordinii de drept a fost concepută şi desfăşurată, în principal, în direcţia cunoaşterii, prevenirii şi contracarării ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale, prevăzute în Legea nr.51/1991. Ansamblul ameninţărilor la adresa ordinii constituţionale a statului român s-au menţinut, atât ca arie de manifestare cât şi ca virulenţă şi complexitate, la nivelul înregistrat în perioada care a constituit obiectul de referinţă al raportului de activitate prezentat Parlamentului în anul 1993. Informaţiile obţinute de S.R.I., în perioada octombrie 1993 - septembrie 1994, au demonstrat prezenţa unor încercări de concertare a acţiunilor cu caracter anticonstituţional şi promovarea acestora de către emisari ai unor organizaţii naţionalist-extremiste din străinătate cu unele persoane din ţara noastră, cu astfel de concepţii, care încearcă să obţină influenţă în mediile unor comunităţi etnice din România. Urmărind exacerbarea naţionalismului, asemenea acţiuni au căpătat, tot mai frecvent, accente extremiste şi separatiste. Cu toate acestea, analiza globală a datelor obţinute, prin mijloacele specifice muncii de informaţii, evidenţiază faptul că, în momentul actual, pe plan intern nu se prefigurează vreun pericol iminent la valorile fundamentale ale statului - suveranitatea naţională, unitatea şi integritatea teritorială. Bilanţul activităţii informativ-operative, de prevenire şi contracarare a ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale reliefează faptul că acţiuni de genul celor menţionate au fost instrumentate, dar ele au avut un caracter izolat, neînregistrând ecoul scontat în rândul comunităţilor etnice vizate, unele dintre acestea fiind dezavuate şi contracarate chiar de membri ai acestora. Faptul constituie un argument suplimentar, deosebit de relevant, pentru a afirma că - în pofida eforturilor care încearcă să facă din relaţiile interetnice un vector al acţiunilor îndreptate împotriva statului român - nu există în ţara noastră tensiuni şi conflicte în raporturile dintre populaţia majoritară şi diverse minorităţi. Mai mult, pe o hartă a bunelor relaţii interetnice din România, pot fi menţionate ca exemplare zonele având drept centru oraşele Arad, Timişoara, Sighetu Marmaţiei, Sibiu, Braşov şi, nu în ultimul rând, Constanţa, "modelul interetnic dobrogean" fiind apreciat la un recent simpozion pentru minorităţi ca exemplar pentru convieţuirea naţionalităţilor în spaţiul comun românesc. 2/42  Cu toate că se acreditează ideea că România s-ar confrunta cu pericole naţionaliste explozive - din mai multe direcţii - realitatea demonstrează că până în prezent nu sunt constatate decât acţiuni excesiv şi interesat mediatizate ale unor forţe extremiste de presiune, deocamdată restrânse, dar fervente susţinătoare şi promotoare, mai ales ale naţionalismului-iredentist, respectiv ale neorevizionismului. Fără a le minimaliza, trebuie să spunem că apelurile lor la confruntarea cu autorităţile statului şi cu populaţia majoritară înregistrează un ecou modest, orientarea şi tendinţele predominante fiind acelea că dialogul şi acţiunea politică desfăşurate pe baze legale pot reprezenta singurele căi de rezolvare corectă a situaţiilor problematice. Remarcăm, de pildă, că atitudinea neorevizionistă, antiromânească a unor etnici extremişti maghiari nu a fost în măsură să influenţeze negativ natura raporturilor fireşti de convieţuire dintre români şi maghiari, receptivitatea şi impactul acestor comportamente fiind destul de reduse în mediul conaţionalilor lor. Mai mult decât atât, în unele situaţii, etnicii maghiari, inclusiv personalităţi reprezentative din rândul lor, au respins şi au combătut unele iniţiative de factură extremistă şi, pe de altă parte, au avansat propuneri concrete menite să elimine elemente care pot induce tensiuni în relaţiile dintre minoritatea maghiară şi populaţia majoritară. Este relevantă în acest sens atitudinea ziaristului Koszta Nagy Istvan, preşedintele Fundaţiei "Hitel Erdely Szemle" din oraşul Miercurea Ciuc, care cu prilejul unei întruniri a filialei locale a U.D.M.R. ce a avut loc la 24 august a.c., a criticat campania de strângere de semnături vizând susţinerea unui proiect de lege privind învăţământul pentru minorităţile naţionale, considerând-o drept un "referendum mascat" prin care se urmăreşte refacerea influenţei şi credibilităţii iniţiatorilor acţiunii, cu preţul tensionării relaţiilor interetnice. O atitudine similară, semnificativă pe un orizont mai larg, a adoptat şi ziaristul bucureştean Szasz Ianos care, după ce i-a fost conferit premiul de 600.000 lei din partea Uniunii Ziariştilor Maghiari, pe anul 1993, şi-a declarat intenţia de a folosi suma respectivă pentru înfiinţarea unei fundaţii care să servească la îmbunătăţirea relaţiilor româno-maghiare. Este de menţionat, totodată, ca o caracteristică generală, faptul că, potrivit datelor deţinute de S.R.I., poziţia constructivă şi atitudinea corectă manifestată de persoanele de naţionalitate maghiară din ţara noastră în raporturile cu populaţia majoritară au devansat cu mult prudenţa excesivă şi reticenţele manifestate de oficialităţile ungare în relaţiile cu România. Informaţiile relevă că, în măsura în care au existat, în perioada de referinţă, manifestări cu caracter anticonstituţional ale unor cetăţeni români de naţionalitate maghiară, acestea s-au datorat în cea mai mare parte propagandei antiromâneşti, incitărilor revizioniste şi sprijinului direct din exterior. După cum se ştie, încă din perioada evenimentelor din decembrie 1989, s-au manifestat unele opinii extremiste care au susţinut proclamarea "autonomiei teritoriului maghiar secuiesc". Ulterior, partizanii unor 3/42 asemenea idei s-au reunit în gruparea "Iniţiativa Maghiară Ardeleană", condusă de Katona Adam, organizaţie oficializată în martie 1992, a cărei platformă-program a stabilit ca obiectiv fundamental realizarea autodeterminării prin impunerea tuturor formelor de autonomie, inclusiv a celei teritoriale (art.4 din Platforma-program). Ce se poate înţelege prin dreptul de "autonomie teritorială" a dezvăluit recent şi o voce autorizată a iniţiativei, după care, printre altele, această sintagmă atât de vehiculată ar presupune automat şi un drept asupra resurselor din teritoriul în care ea este recunoscută, ceea ce deja contravine conceptului de stat naţional şi unitar prevăzut în art. 1 al Constituţiei României. Acţiunile de factură anticonstituţională desfăşurate de membrii iniţiativei sus-menţionate sunt sprijinite material din exterior. Sub acest aspect, sunt edificatoare cazurile unor funcţionari ai unor instituţii publice externe, implicaţi efectiv şi în coordonarea tendinţelor extremiste din România. Un asemenea funcţionar, participând la o întrunire a Iniţiativei Maghiare Ardelene, a cerut liderilor acesteia ca toate demersurile lor separatiste să fie în prealabil puse de acord cu persoane competente din exterior, pentru a fi sprijiniţi inclusiv prin acţiuni de presiune. Un alt asemenea funcţionar a efectuat într-un singur an peste 30 de deplasări în România - majoritatea, cu ocazia organizării unor activităţi ale iniţiativei sus-menţionate -, acesta implicându-se în elaborarea directă a unor documente prin care să se susţină şi în exterior necesitatea separatismului. - Aceiaşi reprezentanţi ai unor instituţii publice externe au fost implicaţi în apariţia la Budapesta a unui "Memorandum cu privire la obţinerea autonomiei comunităţilor maghiare din Slovacia, Transilvania, Voivodina", acţionând concomitent pentru determinarea mai multor persoane reprezentative din rândul etniei maghiare să-şi însuşească şi să semneze documentul în cauză. Ulterior, acest document a fost difuzat şi în România, prin intermediul şi având semnătura lui Csapo Joszef. De asemenea, emisari ai aceloraşi grupări participă în mod frecvent la unele evenimente comemorative care, contravenind adevărului istoric şi sentimentelor populaţiei majoritare, pot duce la stări tensionale, de natură a degenera în posibile conflicte cu caracter destabilizator. Semnificative sunt şi acţiunile incitatoare şi defăimătoare prin care liderul unei organizaţii a diasporei maghiare din Austria, Barki Eva Maria, propagă sentimente de ură şi dispreţ faţă de poporul român şi, considerându-se apărătorul drepturilor minoritarilor maghiari din ţara noastră, prezintă în mod denaturat situaţia acestora în cadrul unor organisme internaţionale şi a unor factori de decizie occidentali, urmărind să lezeze imaginea şi interesele României pe plan extern. Activităţi similare desfăşoară şi alte persoane din conducerea emigraţiei maghiare din Occident, nostalgici ai ideilor horthyiste sau animaţi de sentimente neofasciste, extremiste. - În realizarea unor astfel de acţiuni sunt implicate direct şi unele cadre ale serviciilor speciale străine, aflate temporar pe teritoriul României sub diverse acoperiri. Relevant în acest sens este cazul unui cetăţean străin care, speculând prerogativele statutului său, participă cu regularitate la manifestările de factură extremistă din localităţi transilvănene şi stimulează atitudini şi poziţii antiromâneşti şi anticonstituţionale. 4/42  Concludente sunt şi preocupările unor persoane aparţinând anumitor structuri informative străine care activează în România şi instigă la separarea învăţământului pentru minorităţi, desfăşurarea lui în forme ce ignoră sistemul naţional de învăţământ, şi la eludarea competenţelor administraţiei naţionale. Totodată, atrage atenţia faptul că un reprezentant străin acreditat în România, cu prilejul frecventelor întâlniri cu etnici maghiari colportează teze şi idei iredentiste, incită la dezbinări intercomunitare, implicându-se chiar şi în demersuri pentru înlocuirea liderului comunităţii etnice respective cu o persoană agreată de el. Faptele acestui reprezentant n-au rămas fără influenţe negative. De exemplu, doi etnici din România şi-au însuşit tezele separatist-diversioniste ale acestuia şi au desfăşurat acţiuni care contraveneau legilor noastre. Prin măsuri specifice activităţii S.R.I. s-a realizat prevenirea transpunerii lor în practică. Datele şi informaţiile din ultima perioadă relevă preocupări cu un asemenea conţinut şi asupra unor membri ai etniei romilor, fiind vizată îndeosebi exploatarea propagandistică a unor incidente apărute în relaţiile dintre unii membri ai etniei şi alţi cetăţeni, pe fondul unor acte antisociale şi infracţionale grave. Se cere însă subliniat faptul că, în cele câteva conflicte petrecute, protagoniştii au fost întotdeauna persoane situate în afara legii, iar derularea lor a avut o semnificaţie strict situaţională, locală şi interpersonală. La nivelul relaţiilor în care sunt implicate grupuri etnice de romi, semnificative sunt: eforturile continue de a reduce progresiv distanţa care separă unele comunităţi de romi de restul populaţiei ţării; aprecierea de care se bucură o însemnată parte a romilor datorită integrării într-un mod de viaţă civilizată (inclusiv pe raza localităţilor în care s-au înregistrat conflicte: Bolintin, Hădăreni ş.a.); statornicirea şi întărirea unor relaţii de coabitare şi conlucrare între romi, români şi persoane de alte etnii, în diferite domenii de activitate; spiritul de cooperare manifestat constant de liderii organizaţiilor romilor în raporturile cu autorităţile (inclusiv în stingerea sau estomparea unor focare de tensiune în localităţi din judeţele Dâmboviţa, Vâlcea, Sibiu şi S.A.I.), precum şi reafirmarea în nenumărate rânduri a loialităţii etnicilor romi faţă de statul român şi preocuparea de a contribui la reflectarea corectă pe plan internaţional a relaţiilor interetnice din România. Rezultatele obţinute în cadrul muncii informative de către cadrele instituţiei noastre demonstrează că, în contrast cu cele arătate mai sus, unele elemente din rândul romilor, susţinute material şi influenţate de organizaţii transnaţionale ale acestei etnii, având sedii în străinătate au incitat, denaturând prin denigrări şi acuzaţii realităţile din ţara noastră, la acţiuni de natură a afecta imaginea României în exterior, instigând, în acelaşi timp, la acte destabilizatoare, anticonstituţionale. Anumite conflicte şi stări tensionale între cetăţenii de diferite etnii, având fiecare în parte cauze determinate, particulare şi, în nici un caz, cauze de sorginte naţionalistă, au fost abil şi tendenţios exploatate de unii reprezentanţi ai etniei, fapt care a favorizat şi a adus însemnate prejudicii 5/42 ţării, îndeosebi în planul relaţiilor internaţionale, prin speculaţii pe tema pretinsei lipse a drepturilor persoanelor aparţinând etniilor minoritare, precum şi a unor presupuse conflicte interetnice în România. Astfel, Csurkuly Sandor, liderul filialei din Târgu Mureş a Uniunii Liber Democrate a Romilor din România, a furnizat unor organisme internaţionale date tendenţioase despre conflictul de la Hădăreni, deturnându-l din sfera antisocialului şi infracţionalităţii de drept comun în domeniul confruntărilor interetnice. Pentru internaţionalizarea aşa-zisei probleme a ţiganilor din România, s-a deplasat în Ungaria şi Germania, unde a contactat reprezentanţi ai unor organisme internaţionale. Astfel de date a furnizat şi unor delegaţii străine prezente în România pentru investigarea şi mediatizarea cazului Hădăreni, precum şi unor corespondenţi de presă din Anglia, Franţa, Germania şi S.U.A. Ulterior realizării acestor acţiuni, el a primit din străinătate un microbuz, o călătorie gratuită în Germania, diferite sume în valută şi alte bunuri materiale. Poziţii asemănătoare au adoptat şi alţi romi - în scopul dobândirii unor avantaje materiale ori satisfacerii veleităţilor de lideri ai etniei la nivel naţional. * * * O altă direcţie a activităţii desfăşurate de S.R.I. în perioada raportată a fost cea îndreptată spre identificarea acţiunilor totalitariste sau extremiste, ce ar putea periclita ordinea statului de drept, în conformitate cu Legea 51/1991, art.3, li