raport activiate 1994.pdf

t.h. În acest sens, extremismul politic, ce cunoaşte o cristalizare treptată, dar continuă şi se constituie ca germene al ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale, atât în aria orientării de dreapta, cât şi a celei de stânga, a stat în atenţia activităţii noastre specifice şi a informării operative destinate factorilor în drept.  Astfel, pe linia extremismului de dreapta, S.R.I. a constatat o intensificare a preocupărilor de reorganizare prin unificarea formaţiunilor legal constituite pe care membrii fondatori le consideră "continuatoare ale Mişcării Legionare", iar în paralel, refacerea în clandestinitate a fostelor structuri ale "Gărzii de Fier". Dacă în anii 1992-1993 asemenea activităţi erau mai pregnante în Bucureşti şi judeţele Alba, Braşov, Sibiu, Cluj şi Timiş, în ultima perioadă acestea s-au extins aproape la nivelul întregii ţări, datele şi informaţiile noastre relevând acţiuni mai susţinute în judeţele Iaşi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Constanţa, Brăila, Dolj, Prahova, Dâmboviţa, Bihor şi Arad. In acest proces sunt implicate activ Comandamentul Legionar de la Madrid, Consiliul Conducător Legionar de la Freiburg, Uniunea pentru Credinţă şi Libertate din S.U.A., alte grupări ale diasporei legionare din America de Nord, care permanent trimit în România emisari, acordând 6/42 sprijin moral şi material- financiar formaţiunilor de extremă dreaptă din ţară. Din informaţiile pe care le deţinem se constată că s-a amplificat, devenind practic incontrolabilă, în condiţiile actualelor reglementări legale, activitatea de propagandă legionară destinată schimbării imaginii publice a "mişcării", dar mai ales a îndoctrinării şi atragerii tineretului. In acest scop au fost create şi sunt folosite ca acoperire diferite ligi, fundaţii şi asociaţii cu caracter cultural, dintre care mai active sunt: Fundaţia "BUNAVESTIRE", ASOCIAŢIA FOŞTILOR PREŞEDINŢI ŞI FRUNTAŞI AI ORGANIZAŢIILOR STUDENŢEŞTI DIN EPOCA 1919-1948. O activitate deosebită în plan propagandistic, susţinută financiar din exterior, desfăşoară publicaţiile "GAZETA DE VEST" (Timişoara), "PUNCTE CARDINALE" (Sibiu) - conduse de legionari sau foşti legionari şi axate pe publicarea de materiale de doctrină legionară, distribuite prin sisteme de curierat - şi editurile "GORDIAN" şi "MARINEASA" din Timişoara. La cele două edituri au apărut, printre altele, "Testamentul" lui Ion Moţa, "Pentru Legionari" de Corneliu Zelea Codreanu, "Studii legionare postbelice" de Faust Brădescu, "Cum am cunoscut Legiunea Arhanghelului Mihail" de Ovidiu Guleş. Datele obţinute de S.R.I. pun în evidenţă că toate aceste preocupări prezintă un potenţial pericol antidemocratic şi anticonstituţional prin faptul că unele elemente fanatice susţin necesitatea unui regim totalitar de tip legionar, apreciat ca "singură modalitate de scoatere a României din haosul politic, economic şi social în care se află". Incitări la violenţă şi extremism sunt proliferate prin literatura legionară tot mai abundentă, tipărită în ţară sau introdusă fără restricţii din străinătate. Periculozitatea constă şi în receptivitatea faţă de asemenea idei manifestată de către anumite segmente ale populaţiei şi, mai ales, de obstinaţia cu care se urmăreşte atragerea tineretului. Remarcăm cu îngrijorare faptul că acţiunile de atragere şi îndoctrinare a tineretului au început să-şi facă efectul, în unele localităţi din ţară (Bucureşti, Iaşi, Cluj, Buzău, Bacău, Slatina ş.a.) fiind difuzate înscrisuri cu conţinut legionar ori inscripţionate însemne naziste şi ale "GĂRZII DE FIER", iar în centrele universitare din oraşele menţionate, luând fiinţă nuclee ce activează în filialele Fundaţiei "BUNAVESTIRE". La Aiud, un grup de tineri - studenţi şi elevi de liceu -, declarându-se adepţi ai doctrinei legionare, au întreprins acţiuni de agresare a unor persoane care nu le împărtăşeau opiniile, inclusiv asupra unei profesoare, pe motiv că este de altă etnie. De asemenea, au difuzat înscrisuri şi inscripţionat însemne fasciste, iar la spectacole au strigat sloganuri de acelaşi gen.  În contextul ascensiunii neofascismului în diverse ţări europene, datele şi informaţiile noastre relevă că şi în România s-au amplificat preocupările de cristalizare a unor grupări care îmbrăţişează această ideologie. 7/42  Relevant în acest sens este cazul Partidului Dreptei Naţionale, ai cărui lideri îşi afirmă deschis xenofobia, rasismul şi opţiunile extremiste, fiind preocupaţi să intre în contact cu elemente sau grupări de aceeaşi factură din străinătate, pentru obţinerea de sprijin moral şi material. Acordarea unui asemenea sprijin a fost condiţionată, de către liderul Ligii Apărării Naţionale cu sediul la New York, de iniţierea unor acţiuni violente (incendierea de sinagogi, distrugerea unor cimitire evreieşti, agresarea unor comunităţi de ţigani etc.); solicitărilor menţionate nu li s-a dat curs. Revista proprie a Partidului Dreptei Naţionale, cu apariţie lunară, în mod constant promovează idei xenofobe şi rasiste. In primul său număr a publicat "Manifestul către ţară al Dreptei Naţionale", în care formaţiunea îşi defineşte opţiunea pentru "statul etnocratic care exclude din organismele sale minorităţile, atât timp cât acestea refuză să fie asimilate de naţiunea română"..., "singura garanţie de supravieţuire a României este statul etnocratic", "soluţionarea problemei ţiganilor impune crearea de rezervaţii pentru izolarea lor" etc.  În perioada de referinţă, informaţiile ce le deţinem au relevat şi o creştere progresivă a preocupărilor pe linia constituirii unor structuri de sorginte comunistă. Astfel, unele elemente fanatice, remarcate în anii anteriori prin organizarea unor acţiuni de comemorare a fostului dictator, s-au constituit în grupuri de iniţiativă pentru crearea unor formaţiuni care să preia ideologia şi patrimoniul fostului P.C.R. Pentru a testa reacţia populaţiei şi a stabili atitudinea organelor judecătoreşti, un asemenea grup, Liga Comuniştilor Români, condus de Ungureanu Gheorghe şi Truşcă Marin, a încercat să înregistreze o asociaţie al cărei caracter a fost disimulat într-unul "istoric, filosofic şi sociologic". Cererea respectivă a fost respinsă succesiv de instanţele judecătoreşti din două oraşe diferite pe considerentul că documentele programatice ale asociaţiei făceau trimitere clară la ideologia comunistă. Respingerea legalizării unei asemenea structuri a determinat grupurile comuniste de iniţiativă să caute noi soluţii, iar în cadrul contactelor realizate pe o arie geografică extinsă s-au format cercuri de interese şi curente de opinie divergente, atât de natură organizatorică şi de conducere, cât şi de orientare doctrinară, ceea ce a afectat procesul de coagulare a unor asemenea structuri. Pe acest fond, în Bucureşti şi în judeţele Gorj, Mehedinţi, Dolj, Argeş, Prahova, Vâlcea, Călăraşi, Hunedoara, Olt şi altele, s-a încercat atragerea numărului necesar de persoane pentru a putea fi solicitată înscrierea unor formaţiuni politice, ligi sau fundaţii. În majoritate, aceste demersuri au eşuat din cauza audienţei scăzute în rândul populaţiei, singura grupare care a reuşit să întrunească peste 251 de adeziuni fiind "Comitetul de iniţiativă pentru înfiinţarea P.C.R." cu sediul la Târgu Jiu, a cărui cerere de înscriere a fost acceptată la data de 4 mai 1994 de Tribunalul Municipiului Bucureşti, hotărârea fiind 8/42 ulterior casată de Curtea Supremă de Justiţie, care a apreciat că, prin neincluderea în statut a recunoaşterii pluripartidismului, dreptului de proprietate privată, principiilor economiei de piaţă, cât şi prin solicitarea patrimoniului fostului P.C.R., formaţiunea este în fapt continuatoarea acestuia. Eşecurile înregistrate pe linia legalizării unor formaţiuni şi asociaţii de sorginte comunistă nu au fost de natură să tempereze asemenea preocupări, exponenţii lor fiind hotărâţi să-şi continue demersurile. Concomitent cu contestarea la forurile internaţionale a hotărârilor judecătoreşti de respingere, unii lideri şi-au modificat strategia de acţiune, recurgând la infiltrarea în formaţiuni politice neparlamentare sau chiar la desfăşurarea de activităţi clandestine. Sunt concludente în acest sens întâlnirile conspirative ce au avut loc în Bucureşti şi în judeţele Mehedinţi, Gorj, Dolj, Argeş şi altele, realizate prin copierea metodologiei şi a conduitei din ilegalitate a fostului P.C.R. Se folosesc, ca acoperire pentru realizarea unor astfel de întruniri, apartenenţa la diferite asociaţii culturale sau profesionale şi sediile acestora. Acelaşi scop este urmărit şi prin implicarea în constituirea unor asociaţii de prietenie cu state în care există regimuri totalitare, scontându-se pe sprijin în vederea legalizării structurilor de sorginte comunistă. Ceea ce prezintă interes deosebit pentru siguranţa naţională este faptul că unii dintre nostalgicii fostului sistem comunist din România nu exclud posibilitatea ca, pentru impunerea liniei politice proprii, să apeleze chiar la mijloace nedemocratice, anticonstituţionale, motivând că imperativele "salvării ţării de la dezastru" le-ar conferi legitimitatea utilizării acestora. Astfel de idei au fost vehiculate în diferite înscrisuri difuzate de unii lideri de opinie, în comunicate transmise şi preluate de diverse publicaţii, ori inserate într-un ziar propriu (SCÂNTEIA SOCIALISMULUI), oficiosul unui partid neparlamentar, ce se tipăreşte sub egida Editurii "Meşterul Manole" din Curtea de Argeş. Până în prezent au apărut 3 numere ale ziarului, într-un tiraj de 2.000-3.000 exemplare, difuzat prin reţea proprie. *  Pe baza informaţiilor pe care le deţine, S.R.I. a constatat că şi alte manifestări cu caracter anticonstituţional s-au materializat în încercările unor persoane sau grupuri restrânse de a deturna unele activităţi autorizate în acte anarhice, destabilizatoare. Încercări de acest gen au avut loc atât în Capitală, cât şi în judeţele Alba, Botoşani şi Vrancea. In judeţul Maramureş, un asemenea grup a difuzat înscrisuri cu caracter instigator şi de ameninţare la adresa unor instituţii şi personalităţi politice pe plan central şi local. Difuzările au fost făcute în numele unei aşa-zise Rezistenţe Armate, care ameninţa că va lupta prin orice mijloace împotriva 9/42  organelor de drept. Pentru a-şi disimula activităţile, au încercat constituirea unei asociaţii apolitice, a cărei legalizare a fost respinsă de către organele judecătoreşti. Cazul a fost documentat şi urmează să fie sesizat Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. Activităţile ce se constituie în ameninţări anticonstituţionale se află în atenţia aparatului specializat, pentru permanenta lor cunoaştere, controlare şi prevenire. 10/42  2. Apărarea intereselor economice Activitatea permanentă a S.R.I. de analiză şi evaluare a stării de siguranţă naţională în domeniul economic a relevat apariţia şi manifestarea, în spaţiul intern, a unui ansamblu de fenomene ce pot fi caracterizate ca riscuri sau ameninţări la adresa stabilităţii economice. De asemenea, a evidenţiat faptul că, în acest domeniu, se constată o intensificare a acţiunilor de natură să lezeze interesele economice ale ţării noastre, promovate de servicii de informaţii, cercuri şi grupuri de interese străine. Trebuie subliniat faptul că multe dintre acţiunile întreprinse de factorii externi, în care sunt angrenate şi persoane sau chiar agenţi economici români, sunt iniţiate şi se derulează sub motivaţia profitului. Totuşi, prin amploarea acestora, prin domeniile în care se desfăşoară, precum şi prin consecinţele lor, aceste acţiuni pot contura, pe diferite termene, riscuri sau ameninţări la adresa componentei economice a siguranţei naţionale. Din această perspectivă, ele au intrat în sfera de preocupări a S.R.I. Investigarea informativă, sub raportul formelor şi modalităţilor de manifestare, cât şi sub cel al consecinţelor produse, a faptelor şi fenomenelor apărute în economie a evidenţiat că multe dintre acestea, potrivit art.3 din Legea nr.51/1991, au întrunit elemente constitutive ale unor ameninţări specifice acţiunilor de aservire sau punere sub control străin a unor sectoare economice strategice ori de importanţă naţională, de spionaj economic şi tehnico-ştiinţific, de subminare, distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare sau de prejudiciere, în orice alt mod, a intereselor economice naţionale. Structura informaţiilor culese de S.R.I. şi a cazurilor documentate în legătură cu ameninţările la adresa componentei economice a siguranţei naţionale a cuprins o diversitate de aspecte, dintre care menţionăm:  relevarea preocupărilor, intenţiilor şi acţiunilor unor vectori externi de a-şi asigura promovarea propriilor interese, în detrimentul şi prin lezarea gravă a celor româneşti. Au fost evidenţiate acţiuni ale unor firme şi/sau concerne ce s-au concretizat în încercări de acaparare a pieţei interne prin eliminarea produselor autohtone, de preluare a controlului asupra unor domenii sau ramuri ale economiei naţionale, de determinare, prin manevre financiare sau diverse condiţionări, a evoluţiei economice a unor sectoare strategice de interes naţional. Analiza şi evaluarea datelor şi informaţiilor referitoare la 11/42 materializarea unor asemenea ameninţări au evidenţiat faptul că, de regulă, acestea au fost precedate de acţiuni de cunoaştere şi stabilire cât mai exactă şi completă a potenţialului economic şi a strategiei de ansamblu a sectoarelor vizate, cu depăşirea flagrantă a limitelor unei fireşti prospectări a pieţei în scop de afaceri. În acest sens a fost relevată concentrarea interesului extern pentru culegerea de informaţii necesare pregătirii şi iniţierii de acţiuni de lezare a intereselor naţionale în domeniul cercetărilor geologice şi valorificării resurselor minerale, de orice fel, ale ţării. Pe baza datelor obţinute şi faţă de agresivitatea manifestată de unii reprezentanţi de firme străine care, pentru atingerea scopurilor propuse, uzitează de căi şi metode specifice spionajului, S.R.I. a luat în atenţie şi desfăşoară activităţi de prevenire în mai multe cazuri. Ilustrativ în acest context este cazul recent finalizat al inginerului Petcu Stelian, arestat de organele în drept pentru comiterea infracţiunii de trădare prin transmitere de secrete şi de divulgare a secretului economic, ceea ce ar fi avut ca urmare încheierea unui contract extern net dezavantajos, în condiţiile riscului punerii sub control străin, pe calea monopolizării pentru o lungă perioadă de timp, a unei activităţi economice importante. Suspiciunile cu privire la intenţiile reale ale lui Petcu Stelian, fost cercetător la S.C. PETROSTAR S.A. Ploieşti, au apărut în momentul în care acesta şi-a prezentat demisia şi a înfiinţat propria firmă de profil, CHEMICARBON S.R.L., al cărei patrimoniu se baza pe rezultatele a trei teme de cercetare ale institutului menţionat, referitoare la exploatarea zăcămintelor naturale de bioxid de carbon, pe care cel în cauză nu şi le putea însuşi decât pe căi frauduloase de la fostul său loc de muncă. Din acest moment, S.R.I. a acţionat prin măsuri specifice pentru documentarea informativă a împrejurărilor în care s-a realizat sustragerea documentaţiilor tehnice, fiind evident că valorificarea în interes propriu nu o putea realiza decât numai pe calea transmiterii acestora către organizaţii sau firme interesate din străinătate. Ipoteza a fost întru totul confirmată, datele obţinute în procesul muncii specifice probând indubitabil că, aflat în posesia rezultatelor temelor de cercetare respective, a căror valoare reală o cunoştea, Petcu Stelian a intrat în relaţii cu potenţiali parteneri interesaţi, respectiv reprezentanţii unei firme specializate în exploatarea şi valorificarea zăcămintelor de bioxid de carbon. Totodată, cunoscând că în cadrul Regiilor Autonome PETROM şi ROMGAZ se purtau tratative cu unele firme străine, a reuşit să cunoască poziţia părţii române, date pe care apoi le-a furnizat unei firme străine, ajutând-o să le folosească în cadrul negocierilor, în detrimentul părţii române. Informaţiile obţinute de S.R.I. din cazurile aflate în lucru au asigurat, în mare parte, descifrarea şi punerea în evidenţă a intenţiilor unor cercuri de interese externe de a dobândi poziţii cheie şi de a slăbi capacitatea de decizie naţională pe linia producţiei de tehnică militară, a programului energetic nuclear naţional şi a unor segmente din industria aeronautică. Astfel, în legătură cu punerea în funcţiune a primei unităţi din cadrul 1