raport activitate 1995.pdf

de stat pentru fapte de competenţa acestora, dintre care unele acţiuni au fost finalizate prin arestare, întreruperea dreptului de şedere sau expulzare. In afara cazurilor menţionate în prezentul raport, aparatul central şi teritorial de contraspionaj are în lucru şi alte acţiuni, în care preocupările informative sau de altă natură ale unor cadre, agenţi de spionaj şi legături ale acestora din rândul autohtonilor sunt cunoscute şi documentate sub aspect operativ, dar, luându-se în considerare interese majore ale României în raporturile cu alte state, în asemenea cazuri măsurile adoptate s-au limitat la menţinerea lor sub control, desfăşurându-se numai cele de prevenire şi neutralizare. Pe baza datelor obţinute în procesul muncii informativ-operative privind ameninţări la adresa siguranţei naţionale sau premise ale acestora, pe lângă eforturile susţinute întreprinse pentru descifrarea lor operativă, s-a acţionat concomitent pentru informarea oportună a factorilor de decizie abilitaţi a lua măsuri de contracarare şi înlăturare a vulnerabilităţilor sesizate în domeniul lor de activitate. 26/43  Capitolul 3 Apărarea ordinii constituţionale Ansamblul ameninţărilor la adresa ordinii constituţionale s-a menţinut, în intervalul de referinţă, pe aceleaşi coordonate - consemnate anterior în rapoartele Serviciului Român de Informaţii - ale extremismului politic pe baze ideologice, respectiv etnice, alimentat atât de surse interne, cât şi externe. Analiza datelor şi informaţiilor obţinute în activitatea specifică a instituţiei noastre conduce la aprecierea că, pe fondul unor preocupări legitime de prezervare a identităţii culturale a minorităţilor naţionale şi în contextul redefinirii raporturilor economice, politice şi de securitate între ţările din regiune, au continuat - într-o cadenţă, cu intensitate şi eforturi de concertare accentuate - acţiuni care pun în cauză atributele fundamentale ale statului român sau aduc atingere securităţii sale. Reţin atenţia îndeosebi acele informaţii care atestă conturarea unei campanii, susţinută de organizaţii neguvernamentale din ţări vecine sau apropiate României, care - fără implicarea formală a oficialităţilor, dar şi în absenţa unor gesturi de descurajare explicită din partea acestora - reia şi promovează, în forme ostile, amplu mediatizate, teze revizioniste vizând părţi din teritoriul ţării noastre, negând, în mod periculos, validitatea reglementărilor bilaterale şi internaţionale în vigoare şi pe care se întemeiază echilibrul şi stabilitatea întregului continent. In intervalul analizat, Serviciul Român de Informaţii a identificat, investigat şi informat instituţiile abilitate în legătură cu asemenea acte care aduc atingere, sfidează ori contestă ordinea constituţională şi tind să eludeze sau să se opună autorităţii suverane a statului român, acte periculoase pentru siguranţa naţională şi prin suportul propagandistic care le este asociat, prin tensiunile cu potenţial destabilizator pe care le induc în interiorul societăţii româneşti, prin prejudiciile aduse relaţiilor externe, implicit securităţii externe a României. Fără a încerca să diminuăm gravitatea unor iniţiative şi demersuri anticonstituţionale puse la cale de către etnici maghiari din ţara noastră doritori de popularitate, profituri materiale rapide şi poziţii politice semnificative în cadrul comunităţii lor, trebuie să subliniem că acestea nu au avut impactul scontat în rândul populaţiei maghiare, adeptă pe ansamblu a dialogului şi acţiunii politice în detrimentul confruntărilor cu autorităţile de stat şi populaţia majoritară. Mai mult chiar, în unele situaţii, etnici maghiari, inclusiv personalităţi reprezentative din rândul acestora, au criticat şi dezavuat unele acţiuni revendicative etnice de factură extremistă, avansând propuneri constructive menite să conducă la rezolvarea unor probleme prin demersuri ce exclud elemente de 27/43 intoleranţă şi rivalitate între minoritatea maghiară şi populaţia majoritară. Evaluarea situaţiei informativ-operative conturate în perioada considerată evidenţiază că, în contrast cu atitudinea caracteristică marii majorităţi a etnicilor maghiari, ponderea preocupărilor promotorilor autonomismului separatist s-a deplasat de la elaborările doctrinare la acţiuni publice constând în: declaraţii cu caracter provocator; instituirea unor structuri organizatorice care forţează deliberat limitele legislaţiei interne; asumarea deschisă, programatică a unor obiective contrare ordinii de drept; declanşarea unei ample campanii propagandistice susţinută pe informaţii denaturate sau false şi care, pe de o parte, denigrează statul român, discreditează politica autorităţilor şi victimizează etnia maghiară, iar pe de altă parte urmăreşte "politizarea masivă a maghiarimii", respectiv lărgirea bazei de susţinere pentru escaladarea programului autonomist- separatist. Datele şi informaţiile de profil obţinute de S.R.I. în intervalul la care se referă raportul subliniază că, pe fondul unor ezitări ale instituţiilor de stat abilitate de lege să intervină, s-a accentuat tendinţa acţiunilor antistatale de factură autonomistă şi revizionistă de a depăşi faza clandestinităţii, multe dintre acestea fiind etalate în cadrul unor activităţi publice (administrative, politice, sociale, culturale, educative etc.), prilejuri cu care sunt dezbătute şi adoptate hotărâri a căror aplicare ar afecta exerciţiul suveranităţii statului român în interiorul graniţelor sale. Astfel de hotărâri şi documente programatice cuprind prevederi exprese relativ la autonomie, inclusiv la autonomia teritorială, precum şi la structuri politice, sociale şi administrative ce susţin şi conduc la realizarea autonomiei pe criteriu etnic (Consiliul Reprezentanţilor Unionali, consiliile autoguvernărilor pe ţară şi teritoriale etc.). Analiza acestor documente şi a informaţiilor obţinute prin mijloace specifice de S.R.I. relevă intenţia creării unui sistem instituţional propriu pentru "comunitatea autonomă a maghiarilor din România" şi, îndeosebi, a unui sistem anticonstituţional de administrare locală, exclusiv pentru unităţile administrative în care trăiesc într-un procent însemnat persoane aparţinând minorităţii maghiare (Consiliul Naţional pentru Autoguvernare, Consiliul Consultativ din Secuime). In acelaşi scop, se acţionează pentru înfiinţarea unei reţele neautorizate a "învăţământului maghiar din România", subordonată şi integrată unuia din exterior, prin crearea, în mai multe localităţi din Transilvania, a unor unităţi de învăţământ de grad universitar şi postuniversitar, arondate la instituţii de învăţământ superior ori alte organisme din străinătate, subvenţionate şi asigurate din afară cu personal şi material didactic. Perioada de referinţă a fost marcată şi de acţiuni vizând lărgirea bazei de sprijin a mişcării autonomiste în rândul altor minorităţi etnice, încercându-se, uneori printr-o "politizare" cu tentă agresivă, prezentarea eşecurilor înregistrate în această privinţă drept "dovezi" care 28/43 ar proba o aşa-zisă intoleranţă a populaţiei majoritare româneşti, un asemenea caz înregistrându-se în localitatea Cleja din judeţul Bacău. Serviciul Român de Informaţii a identificat şi documentat numeroase activităţi în care sunt implicate forţe grupate în jurul unor formaţiuni politice radicale de sorginte ungară sau ale cercurilor revizioniste ale emigraţiei maghiare, preocupate să blocheze dialogul româno-ungar şi să stimuleze tensiunile dintre cele două ţări. Un volum semnificativ de informaţii obţinute de S.R.I. dezvăluie susţinerea, orientarea şi coordonarea sistematică a acţiunilor autonomist-separatiste şi revizioniste maghiare de către cadre aparţinând unor structuri informative străine din ţări interesate în menţinerea stării tensionale şi de nesiguranţă în zonă. In acelaşi timp, cooperând în direcţia atingerii unor obiective neorevizioniste şi autonomist-separatiste comune, reprezentanţi ai unor structuri speciale străine interesate îşi coordonează acţiunile întreprinse împotriva României cu cele derulate pe spaţii învecinate, atât în plan informativ, cât şi în ce priveşte realizarea unor diversiuni vizând subminarea demersurilor politice româneşti în foruri şi organisme internaţionale. * * * Grupările politice de sorginte ideologică extremistă evoluează în sensul unei maturizări lente, concretizate printr-un proces sinuos de reorganizare, omogenizare şi modernizare, pe fondul preocupărilor susţinute de a-şi îmbunătăţi imaginea publică şi de a-şi spori audienţa, sprijinindu-se pe un discurs propagandistic aproape cu totul eliberat, în ultima perioadă, de complexe istorice.  Activităţile orientate către extrema stângă au cunoscut, potrivit datelor şi informaţiilor deţinute de S.R.I., o curbă ascendentă, reprezentanţii acestui curent trecând treptat de la starea de expectativă la exprimarea şi la susţinerea publică a ideilor totalitariste de sorginte comunistă, la încercări de reorganizare a fostului Partid Comunist Român, de legalizare a unor formaţiuni politice de această expresie sau de închegare a unor nuclee şi structuri cu o asemenea ideologie. Fără a aduce atingere directă valorilor fundamentale ale statului de drept, asemenea grupări continuă să funcţioneze ilegal, persistând totodată încercările de obţinere a autorizării unor formaţiuni al căror caracter a fost disimulat într-unul "istoric-filosofic şi sociologic". Prin numărul de aderenţi se detaşează "Partidul Comunist Român 29/43 - Târgu Jiu", care, nefiind înscris în registrul partidelor politice, ca urmare a respingerii cererii de legalizare de către organele judecătoreşti, desfăşoară activităţi ce vin în contradicţie cu prevederile Decretului-Lege nr.8/31 decembrie 1989. In intimitate, unii lideri ai acestui "partid" fac frecvent afirmaţii referitoare la necesitatea tragerii la răspundere a celor care - în viziunea lor - "au trădat interesele ţării în 1989 şi au dus România la dezastru". Un lider de filială din vestul ţării susţine că "dacă partidul nu trece la acţiuni clare, comuniştii din judeţ, înfruntând orice risc, sunt pregătiţi să încarce câteva camioane pentru a trece la acţiuni teroriste, având şi surse de procurare a materialelor explozive". Organizatorul unei filiale din Moldova a aceluiaşi "partid" afirmă că, în eventualitatea că vor prelua puterea, "toţi cei care au dus ţara la dezastru vor fi traşi la răspundere şi li se va da foc pentru a arde ca nişte torţe vii". Liderul unui nucleu comunist din zona de sud a ţării, după eşecul înregistrat în legalizarea unor formaţiuni de această factură, a încercat şi organizarea unei aşa-zise "opoziţii comuniste", articulate din mai multe grupări. Cel în cauză a afirmat că va deveni "un extremist comunist, în condiţiile în care se va împiedica apariţia unui nou partid cu această ideologie". In context, a modificat sigla formaţiunii pe care intenţionează să o legalizeze, ataşând la simbolurile iniţiale (steaua în cinci colţuri şi, respectiv, secera şi ciocanul) un pistol şi a difuzat în locuri publice fluturaşi cu noua siglă în lunile decembrie 1994 şi ianuarie 1995. Incercări de constituire a unor structuri comuniste au mai avut loc şi în judeţele Argeş, Dolj, Timiş, Cluj, Mureş, Arad, Maramureş, Olt, Mehedinţi, Prahova, Bacău, Neamţ, Constanţa şi municipiul Bucureşti. Acţiunile propagandistice desfăşurate de grupările comuniste au îmbrăcat, în principal, forma publicării de articole şi difuzării de înscrisuri în care se face apologia regimului totalitar, unele având şi caracter extremist. In luna iulie 1995, în judeţul Bacău au fost difuzate înscrisuri în care se lansează apeluri la folosirea unor mijloace violente de anihilare a instituţiilor democratice şi de lichidare a reprezentanţilor acestora: "Au trecut 5 ani de la lovitura de stat legionaro-fascistă. Care sunt rezultatele contrarevoluţiei: subminarea economiei naţionale, suprimarea libertăţii prin sărăcie, lichidarea speranţei tineretului... Să nu ne lăsăm 30/43  păcăliţi de cei din conducerea ţării, să trecem la acţiune, să cerem lichidarea completă a acestora. A sosit clipa răzbunării...".  Informaţiile obţinute prin acţiuni specifice de către lucrătorii instituţiei noastre evidenţiază faptul că în aria extremismului de dreapta s-au intensificat demersurile pentru realizarea unei formaţiuni politice unice bazată pe "doctrina naţionalist-creştină" şi, în paralel, pentru refacerea structurilor specifice fostei Mişcări Legionare. Astfel de activităţi s-au extins la nivelul întregii ţări, datele şi informaţiile obţinute relevând acţiuni mai susţinute în judeţele Alba, Braşov, Constanţa, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Iaşi, Galaţi, Gorj, Prahova, Neamţ, Sibiu, Suceava, Timiş, Vâlcea, Vrancea şi în municipiul Bucureşti. In acest proces sunt implicate activ grupările legionare din străinătate interesate în realizarea unităţii de acţiune a "Mişcării", care trimit în ţară emisari, acordând sprijin moral, material şi financiar. In plan propagandistic este caracteristică intensificarea continuă a acţiunilor şi diversificarea mijloacelor folosite, cu accent pe redactarea, tipărirea şi difuzarea de articole şi lucrări cu caracter memorialistic, reeditarea de broşuri şi volume cu conţinut legionar, multiplicarea, audierea şi vizionarea unor casete având înregistrate cântece şi cuvântări ale unor conducători istorici, organizarea de colocvii şi dezbateri. Aceste activităţi sunt destinate schimbării imaginii "Mişcării" în rândul opiniei publice, dar mai ales transmiterii ideilor legionare către noile generaţii. Lucrările "Pentru legionari" de C.Z. Codreanu, "Studii legionare" de Faust Brădescu, "Garda de Fier" de Grigore Opriţa, "Era libertăţii - Statul naţional legionar" şi "Istoria mişcării legionare" de Horia Sima şi altele, editate într-o adevărată escaladă, conţin şi aspecte ce se constituie în incitări la acţiuni extremiste. Astfel, în "Pentru legionari" este semnificativă reproducerea îndemnului lui C.Z. Codreanu: "Să nu uitaţi că săbiile pe care le-aţi încins sunt ale neamului, în numele lui le purtaţi, deci în numele lui veţi pedepsi cu ele neiertători şi necruţători". Asemenea lecturi şi mesaje urmăresc să insufle curaj adepţilor şi simpatizanţilor "Mişcării" şi să ofere motivaţie şi justificare oricăror fapte şi acţiuni întreprinse în numele şi în interesul legionarismului. Caracterul antidemocratic şi anticonstituţional ce marchează acest gen de activităţi este evidenţiat de faptul că elementele fanatice susţin necesitatea instaurării unui regim totalitar de tip legionar, apreciat ca singura modalitate de scoatere a României "din haosul politic, economic şi social în care se află", incitând totodată la violenţă şi extremism. 31/43  Un descendent legionar din judeţul Arad consideră că "singura cale de ieşire din criză a ţării este instaurarea unei dictaturi (de tip legionar - n.n.) şi va veni timpul când vom folosi armele şi nu vom ierta pe nimeni". In judeţul Argeş, un militant face frecvent apologia "Mişcării" şi susţine necesitatea unui regim totalitar legionar, motivând că "legionarii au avut curajul să lupte împotriva comuniştilor şi evreilor; pentru că, în prezent, în România conduc jidanii şi comuniştii, datorită cărora situaţia poporului român se înrăutăţeşte continuu, singura soluţie este lupta de stradă". Pe fondul respingerii consecvente a încercărilor de oficializare a unei asociaţii de această factură, un adept din Cluj-Napoca consideră că "vinovaţi de nelegalizarea Mişcării Legionare sunt cei care lucrează în justiţie, dar legionarii nu se vor lăsa până nu vor intra în legalitate, iar atunci primii care vor plăti vor fi aceşti vinovaţi". In cadrul unor întâlniri, mai mulţi legionari din judeţul Neamţ, acuzând organele de stat că s-ar împotrivi "Mişcării", afirmă necesitatea unor acţiuni de forţă: "alţii, în locul nostru, şi-ar fi făcut singuri dreptate, suprimându-i fizic, fără nici o remuşcare, pe cei ce ni se opun". In opinia unuia dintre aceşti extremişti, "lipsesc tinerii de altădată, gata de orice sacrificiu în numele unei idei", afirmând că, dacă ar mai fi tânăr, s-ar oferi voluntar pentru "asedierea organelor de stat - singura posibilitate de a schimba Puterea". Un alt legionar din judeţul Neamţ, referindu-se la conflictul dintre generaţii din interiorul "Mişcării", preciza: "chiar dacă, declarativ, trebuie să renunţăm la acţiuni extremiste, asta nu înseamnă că, la momentul oportun, cei care se fac vinovaţi nu-şi vor primi pedeapsa cuvenită. Tineretul trebuie să reprezinte spada, iar noi, cu experienţa noastră, să-i îndrumăm din spate". In categoria celor consideraţi vinovaţi sunt incluşi atât cei care conduc ţara, cât şi liderii partidelor de opoziţie, care, "prin neputinţa lor, fac jocul Puterii şi trebuie să plătească, urmând a fi spulberaţi de mătura verde a celor mulţi". O preocupare majoră, de ordin strategic, a vârfurilor şi structurilor legionare o constituie revitalizarea şi perpetua