raport activitate 1995.pdf

rea "Mişcării" prin atragerea, îndoctrinarea şi înregimentarea tinerilor. In această privinţă, analiza situaţiei informativ-operative reliefează faptul că, depăşită fiind faza desfăşurării, cu prudenţă, dar şi cu perseverenţă, a unor asemenea activităţi sub acoperirea unor societăţi şi asociaţii (orientare susţinută şi concretizată exclusiv de reprezentanţi ai generaţiei celor mai vechi adepţi ai "Mişcării"), s-a trecut în prezent la 32/43 crearea şi funcţionarea, la lumina zilei, a cuiburilor "Moţa şi Marin" la Sibiu şi "Horia Sima" la Bucureşti, precum şi a altora mai recent înfiinţate la Târgu Jiu, Constanţa, Craiova şi Braşov, toate considerate importante "componente ale Mişcării Legionare şi îndeplinind rolul unei adevărate şcoli pentru tineri". In acelaşi scop, Suru erban a întreprins demersuri pentru înregistrarea legală a "Legiunii Creştine", iar în perioada 15 iulie - 15 august a.c. a organizat o tabără legionară la Padina, în Munţii Bucegi. Semnificativ este faptul că Suru erban şi-a manifestat nedisimulat satisfacţia faţă de reuşita acestei din urmă acţiuni, pe care - în condiţiile în care sunt respinşi atât de putere, cât şi de opoziţie, dar având binecuvântarea unor preoţi ortodocşi - o consideră "o acceptare de facto a dreptului de a activa al legionarilor, următorul obiectiv fiind obţinerea recunoaşterii juridice". Sesizând lipsa unor măsuri de contracarare din partea organelor statului, ideea iniţierii unor tabere de muncă şi instruire în scop propagandistic, de îndoctrinare şi de atragere a unor noi adepţi a fost preluată şi de alte elemente legionare, astfel de acţiuni, de mai mică anvergură, desfăşurându-se şi în judeţele Dâmboviţa, Ialomiţa şi Neamţ. Unul dintre obiectivele acţiunii de la Padina a fost susţinerea şi legitimarea unor principii, figuri reprezentative şi momente din istoria "Mişcării". In desfăşurarea programelor taberei s-au folosit toate elementele din recuzita "Mişcării", asimilarea lor inducând o mentalitate şi un comportament tipic legionare. In context, este semnificativă conduita unui grup legionar dintr-un judeţ din Moldova, care, după folosirea salutului fascist, a recurs la agresări fizice şi a distrus însemne ale autorităţii de stat. De asemenea, membrii unuia dintre cuiburile nou create îşi manifestă concepţiile antisemite, rasiste şi xenofobe, iar doi dintre componenţii altui cuib au luat în discuţie eventualitatea unor acţiuni împotriva "evreilor care dirijează prin posturile ocupate destinele statului", chiar incendierea unor sinagogi. Aspectele prezentate, îndeosebi apariţia structurilor de sorginte legionară şi manifestările deschise ale acestora, au generat stări de nelinişte şi teamă în rândul unor categorii de persoane din ţară şi străinătate. Astfel, reprezentanţi ai etnicilor evrei au decis să ceară organelor de conducere a statului să intervină pentru stoparea reînvierii legionarismului şi au prezentat fenomenul mass mediei internaţionale, acţiuni de natură să afecteze imaginea României în exterior. Având în vedere evoluţia Mişcării Legionare în ultima perioadă, se poate aprecia că există premise de dezvoltare a sa în viitor, prin aderarea unui număr mai mare de persoane, îndeosebi din rândul tineretului (sunt deja în derulare iniţiativele de constituire a noi cuiburi legionare în judeţele 33/43 Tulcea, Iaşi şi Dâmboviţa). La baza acestei evaluări stau şi informaţiile ce se deţin cu privire la intenţiile unor forţe de extremă dreaptă din vestul Europei de a sprijini moral şi material dezvoltarea unor nuclee de asemenea factură în ţările din estul continentului, existând deja semnale că s-ar fi realizat şi o împărţire a "zonelor de influenţă". * * * Mediile juvenile au devenit tot mai frecvent, în intervalul de referinţă, ţinta unei agresiuni ideologice având origini interne, dar mai ales externe, urmărind deturnarea spirituală şi comportamentală a tinerilor către manifestări cu caracter anarhic şi asocial, uneori înglobând elemente specifice rasismului, neofascismului, antisemitismului etc.. Asemenea fenomene - care au în bună măsură explicaţii de ordin social, economic, cultural şi instituţional - fără să reprezinte, prin ele însele, ameninţări la adresa siguranţei naţionale, se constituie totuşi în factori de risc prin plasarea lor în afara şi împotriva ordinii de drept, putând deveni periculoase îndeosebi prin asocierea cu fenomene similare, de coloratură extremistă, în direcţia cărora unele grupări de tineri ar putea fi relativ uşor manipulate. Ingrijorător a proliferat în rândul tineretului, în ultima perioadă, mişcarea satanistă, având ca vectori "Biserica lui Satan" sau "Cultul lui Satan". "Ideologia satanistă", preluată din spirit de mimetism şi aventură, asociază cultul morţii, anarhismul, neofascismul, respingerea oricăror norme sociale, morale sau juridice. Ritualurile - desfăşurate de regulă noaptea, în cimitire - includ sacrificiile de animale, dar au şi evoluţii criminale, aşa cum relevă cazul de omucidere de la Constanţa (unde trei tineri au comis un dublu asasinat, pe corpurile victimelor scrijelind cu briciul însemnele satanice) şi cel de la Cluj-Napoca (unde un elev şi-a înjunghiat ambii părinţi). Preceptele sunt de o nocivitate extremă, adepţilor fiindu-le inoculate cerinţele jurământului satanic ("să furi, să ucizi" etc.), urmărindu-se justificarea şi impunerea unui comportament anarhic, violent. Nuclee de expresie satanistă au fost semnalate în aproape toate judeţele ţării, cuprinzând îndeosebi tineri neintegraţi socio- profesional, intraţi în conflict cu orice factor de autoritate, care practică ritualuri orgiastice, consumă substanţe halucinogene, devenind dependenţi psihologic şi disponibili pentru acţiuni violente, cu posibile conotaţii rasiale, etnice, xenofobe. 34/43  Adepţi mai labili psihic devin subiecţii unor acte de suicid, după cum o demonstrează cazurile a 3 elevi din Ploieşti, Dorohoi şi Brăneşti (S.A.I.), care şi-au luat viaţa "în numele" şi "pe altarul lui Satan". Desocializarea, alienarea şi depersonalizarea tinerilor este semnalată şi ca urmare a activităţilor de prozelitism şi practicilor unor asociaţii precum "Misiunea Maranatha". Adepţii sunt puşi într-o dependenţă totală, care neagă normele sociale, sub deviza eliberării de "dogmele impuse de societate", devenind un potenţial uşor de manipulat în acţiuni periculoase. Sub acoperirea asociaţiei "Misiunea Maranatha", înfiinţată într- un judeţ din Transilvania cu sprijin extern, sunt difuzate materiale pretins religioase, cu un pronunţat caracter defăimător şi care instigă la subminarea politică a statului român. Prin lecturarea repetată în cadrul şedinţelor spirituale a lucrărilor "Restaurarea României prin rugăciune" şi "Război spiritual" şi pe fondul administrării unor substanţe psihotrope şi halucinogene, oferite sub formă de băutură, participanţii la întruniri se transformă într-o masă amorfă, manevrabilă. Urmare a acestor practici impuse de conducătorii grupării în cadrul şedinţelor spirituale, unii tineri adepţi au suferit grave tulburări psihice, ceea ce a impus internarea în clinici de psihiatrie (situaţii pentru care a fost sesizat Parchetul). In diferite unităţi de învăţământ s-au desfăşurat activităţi cu caracter religios neautorizate ori s-a folosit procesul didactic pentru propagandă şi prozelitism în favoarea unor pseudoreligii. Aria unor astfel de activităţi, în forme mai mult sau mai puţin accentuate, a cuprins majoritatea zonelor ţării, fiind mai pregnant semnalate în Capitală, precum şi în localităţi din judeţele Braşov, Bacău, Timiş, Mureş, Arad, Satu Mare, Caraş-Severin şi Olt. Dimensiunile fenomenului şi consecinţele negative asupra tineretului (alienarea, depersonalizarea, renunţarea la continuarea studiilor şi uneori la familie, negarea normelor morale şi de drept) au făcut obiectul unor repetate informări adresate Guvernului, Ministerului Invăţământului şi altor factori competenţi. 35/43  Capitolul 4 Activitatea antiteroristă Evoluţia situaţiei operative din ultimul an, asupra căreia au fost focalizate atenţia şi activitatea Brigăzii Antiteroriste, conduce la ideea că principalele cauze ale manifestărilor extremiste se menţin şi, prin aceasta, fenomenul terorist rămâne, în continuare, un flagel extrem de răspândit. Totuşi, mutaţiile înregistrate în viaţa politică internaţională au determinat apariţia unor elemente de noutate în registrul tactic şi strategic al organizaţiilor sau grupărilor aflate în obiectivul activităţii antiteroriste. Păstrând accentul pe componenta preventivă, antiterorismul nu a pierdut din vedere evoluţia, pe plan intern, a crimei organizate - fenomen care cunoaşte o amploare crescândă sub influenţa "importului" constant de experienţă, metode profesioniste, resurse, rivalităţi existente în cadrul nucleelor crimei organizate externe -, precum şi zonele de intersecţie ale acesteia cu terorismul internaţional. Impusă de aceste realităţi, între Serviciul Român de Informaţii şi structuri similare din numeroase state ale lumii a existat o cooperare benefică - în cazuri concrete - prin care s-a reuşit exercitarea unui control eficient asupra activităţii unor elemente din sfera terorismului şi a crimei organizate, faţă de care organele abilitate au aplicat măsuri potrivit legilor în vigoare.  In ceea ce priveşte acţiunile extremiştilor de naţionalitate kurdă, datele obţinute în perioada de referinţă atestă prezenţa pe teritoriul ţării noastre a unei ramuri puternice a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (P.K.K.). După o perioadă de acumulări, activitatea acesteia înregistrează o etapă nouă, caracterizată prin încercări de dobândire a unui statut cvasioficial, pe fondul continuării implantării de noi structuri (multe din acestea desfiinţate în unele ţări occidentale). Conform sarcinilor trasate de conducerea organizaţiei din Turcia, precum şi de centralele P.K.K. din Moscova şi Düsseldorf, gruparea din România manifestă o intensă preocupare pentru ca P.K.K. să dobândească imaginea publică a unei "mişcări de eliberare", prin care să se estompeze caracterul extremist-terorist al grupării. Incurajată de înfiinţarea "Parlamentului Kurd în Exil", instituţie recunoscută tacit de unele guverne occidentale, ramura P.K.K. din România - ce tinde să devină nucleul conducător al organizaţiei pentru Europa Occidentală şi de Est - depune eforturi susţinute pentru a dobândi un statut, cel puţin semioficial, de "reprezentant al luptei de eliberare naţională". In acest scop sunt încurajate contactele liderilor ramurii P.K.K. 36/43  din ţara noastră cu persoane proeminente din viaţa social-politică, ziarişti, redactori de radio şi televiziune, cadre didactice universitare şi chiar parlamentari, în speranţa că organizaţia va fi "recunoscută" de către statul român (eventualitate cu impact negativ asupra siguranţei naţionale). De asemenea, un potenţial pericol pentru siguranţa naţională o constituie preocuparea asiduă a ramurii P.K.K. din ţară pentru înfiinţarea "Casei Kurde" în România. Acţiunea se înscrie într-un plan mai amplu al organizaţiei, prin care se urmăreşte înfiinţarea de numeroase asociaţii "culturale" kurde, sub acoperirea cărora o eventuală "Casă Kurdă" va disimula un centru de polarizare a activităţii extremiştilor kurzi de pe teritoriul naţional. Crearea unor asociaţii (culturale sau de orice altă natură) care să reprezinte oficial "poporul kurd" ar genera nu numai reacţii de protest din partea unor state din zonă, dar, mai grav, ar putea transforma teritoriul naţional într-un teatru de confruntări violente ce pot îmbrăca şi forme extremist-teroriste. Elemente din Partidul Muncitorilor din Kurdistan continuă să desfăşoare activităţi situate în afara cadrului legal, prin care sunt sprijinite logistic şi uman acţiunile grupării P.K.K. din România. In principal, acestea se concretizează în: organizarea şi executarea de acţiuni informative şi contrainformative; derularea de activităţi comerciale cu fonduri financiare obţinute prin metode ilegale; practicarea unor metode şi mijloace specifice crimei organizate; tranzitarea ilegală a teritoriului naţional de către luptători kurzi, membri şi simpatizanţi ori instructori politici ai P.K.K. spre ţări unde organizaţia dispune de tabere de antrenament; traficul de armament, muniţie, droguri şi materiale explozibile procurate din Occident, Rusia şi Ucraina; recrutarea unor tineri autohtoni şi înrolarea lor în detaşamentele de gherilă din Turcia. Prin măsuri specifice, Brigada Antiteroristă a reuşit, în colaborare cu Ministerul de Interne, prevenirea suprimării fizice a doi cetăţeni turci aflaţi în România pentru afaceri, care nu au fost de acord să sprijine financiar ramura P.K.K. din ţara noastră. Au fost descoperite echipamente militare şi armament introduse ilegal în ţară, care urmau să fie transferate unor elemente de gherilă kurdă din Turcia. De asemenea, în perioada de referinţă au fost declarate indezirabile pentru România două persoane aparţinând ramurii P.K.K., iar alte 16 au fost deferite justiţiei ca urmare a angrenării lor în activităţi ce puteau afecta siguranţa naţională.  Activitatea antiteroristă a Serviciului Român de Informaţii s-a concentrat şi asupra amplificării ofensivei fundamentalismului islamic, care are la bază programul "Consiliului Islamic pentru Europa de Est" cu 37/43 sediul la Viena, ale cărui directive continuă să fie transmise prin emisari veniţi, periodic sau ocazional, la conferinţele organizate în ţara noastră de asociaţiile studenţeşti musulmane legal constituite. După cum este cunoscut, organizaţiile teroriste fundamentalist- islamice acţionează pentru stabilirea unor strategii comune de acţiune, diferenţiate în funcţie de particularităţile fiecărei ţări, scopul lor suprem continuând să fie constituirea "statului islamic mondial". Controlul informativ - care a avut în vedere disocierea activităţilor periculoase şi ilegale de cele specifice propagandei religioase - reliefează că, sub masca răspândirii credinţei musulmane, organizaţiile de esenţă fundamentalist-islamică cu reprezentare în România, îndeosebi "Fraţii Musulmani", continuă derularea unor intense acţiuni de prozelitism şi fanatizare a unor autohtoni în vederea asigurării premiselor pentru depăşirea etapei ideologice şi trecerea la acţiune. Se urmăreşte, astfel, crearea unor puternice comunităţi (enclave) musulmane care să dobândească, ulterior, rolul de puncte de sprijin pentru terorismul fundamentalist-islamic. Astfel se explică amplificarea acţiunilor de convertire la islam a unor autohtoni, orientate cu predilecţie către zonele cu populaţie turco-tătară. Se constată, de asemenea, revigorarea activităţii ramurii siriano- palestiniene a organizaţiei "Fraţii Musulmani", în special sub impulsul preşedintelui pe ţară al Asociaţiei Studenţilor Musulmani şi conducător al nucleului din Timişoara (fost lider al grupării de la Craiova), unde s-a constituit şi un centru islamic. Un rol important în această revigorare îl joacă, în egală măsură, "Centrul Islamic" din Frankfurt - care şi-a reluat influenţa asupra grupării din România -, precum şi legăturile cu grupările islamice din Algeria şi Yemen şi cu organizaţiile care le finanţează ("Rabita" şi "Uniunea Mondială a Studenţilor Islamici"). Pe aceleaşi coordonate, organizaţiile teroriste "Hezbollah" şi "Partidul Eliberării Islamice" (Hezbe Tahrir) au continuat să-şi consolideze structurile (îndeosebi în Bucureşti), racolând noi membri şi simpatizanţi din rândul cetăţenilor străini de religie musulmană, în vederea înfiinţării şi a altor centre islamice prin care să se desfăşoare o intensă activitate de fanatizare a membrilor, de culegere de informaţii privind obiective şi interese israeliene, americane, egiptene şi iordaniene în România şi de trimitere a simpatizanţilor în tabere de pregătire din exterior pentru desăvârşirea instruirii lor pe profil terorist. Pe fondul celor menţionate, prin măsuri specifice au fost îndepărtaţi din ţară 3 lideri ai organizaţiilor "Fraţii Musulmani" şi "Hezbollah", pentru fapte incompatibile cu statutul lor juridic, de natură să aducă atingere siguranţei naţionale. Se remarcă, în ultima perioadă, tendinţa tot mai accentuată a grupărilor islamice din ţara noastră de unificare a acţiunilor sub coordonarea unor state islamice din Orientul Mijlociu, serios implicate în 38/43 acordarea de sprijin financiar şi logistic. Favorizată de ofensiva integrismului islamic promovat de "Hamas" şi finanţată de unul din statele menţionate, o ameninţare ferm conturată la siguranţa naţională şi, implicit, obiect al activităţii antiteroriste o constituie adâncirea disensiunilor dintre organizaţiile palestiniene disidente (care evoluează în sensul regrupării într-un front comun, în pofida procesului de pace din Orientul Mijlociu) şi mişcarea "Al Fatah". Co