raport activitate 1995.pdf

RAPORT Referitor la îndeplinirea atribuţiilor ce revin, potrivit legii, Serviciului Român de Informaţii, pentru realizarea siguranţei naţionale - octombrie 1994 – septembrie 1995 - Consolidarea premiselor de realizare a activităţii Serviciului Român de Informaţii Raportul de faţă prezintă activitatea desfăşurată, potrivit actelor normative în vigoare, de Serviciul Român de Informaţii în perioada octombrie 1994 - august 1995, pentru cunoaşterea, prevenirea şi contracararea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale. In scopul realizării sarcinilor ce-i revin, atribuite prin Legea siguranţei naţionale şi Legea privind organizarea şi funcţionarea S.R.I., instituţia a urmărit crearea unui cadru adecvat creşterii eficienţei şi asigurării legalităţii activităţii desfăşurate. Unul din obiectivele prioritare, în perioada analizată, l-a constituit îmbunătăţirea structurilor organizatorice şi de personal astfel încât să fie posibilă maxima adaptabilitate la realitatea situaţiei operative, cât şi optimizarea funcţionării tuturor eşaloanelor. In paralel cu aceasta, a continuat reevaluarea necesarului de personal şi structurii acestuia, procesul fiind centrat pe întinerirea efectivelor, creşterea pregătirii profesionale, îmbunătăţirea compoziţiei calitative a cadrelor şi efectuarea unor schimbări la nivelele de decizie. Ca urmare a măsurilor aplicate, în prezent: - ofiţerii tineri, din grupele de vârstă până la 35 ani, reprezintă 40% din efectiv; - din totalul ofiţerilor, 95% au studii superioare sau urmează cursurile unor instituţii de învăţământ superior, civil sau militar; - au fost trecute în rezervă 215 cadre; - au fost promovaţi, în funcţii de conducere, peste 200 de ofiţeri, din care trei pătrimi aparţin grupelor de vârstă sub 40 de ani. Pe linia creşterii eficienţei activităţii s-a înscris intensificarea colaborării şi cooperării dintre S.R.I. şi celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul asigurării stării de siguranţă naţională. Urmând linia de deschidere a României pe diverse planuri, S.R.I. şi- a dezvoltat relaţiile cu diverse structuri informative străine şi, în 1/43 perioada de referinţă, a stabilit altele noi. In acest context, activitatea de relaţii externe a început să devină o sursă de informaţii relativ semnificativă pe probleme ale siguranţei naţionale a României, în special privind analize şi aspecte cu conexiuni internaţionale ale unor evenimente din zone geografice a căror evoluţie este relevantă pentru România. • In domeniile antiterorismului, controlării şi combaterii proliferării nucleare ilegale şi al unor aspecte majore ale crimei organizate - de regulă, conexe aspectelor anterior menţionate - cooperarea a depăşit, în unele cazuri, sfera strictă a schimbului de informaţii, trecându-se şi la acţiuni coordonate, de anvergură, de regulă cu mari centrale de informaţii, vizând contracararea unor pericole la adresa civilizaţiei. • Se poate aprecia că S.R.I. este deja un membru activ şi respectat - oricum, deja solicitat de alte structuri similare - al unui sistem nou de relaţii în curs de edificare între servicii secrete aparţinând unor state şi alianţe aflate până nu de mult în avangarda confruntării specifice epocii anterioare căderii comunismului. Asigurarea legalităţii acţiunilor specifice întreprinse, o altă coordonată esenţială a activităţii Serviciului Român de Informaţii, a reprezentat baza colaborării instituţiei noastre cu Parlamentul României şi cu Parchetul General. In acest sens, atât cererile de autorizare formulate de către Serviciul Român de Informaţii către Parchetul General, cât şi actele de autorizare conţin datele şi menţiunile impuse de lege, fapt constatat şi în cadrul controlului permanent al activităţii S.R.I. exercitat de către comisia parlamentară cu competenţe în acest sens. Toate activităţile de culegere de informaţii care au impus restrângerea temporară a exerciţiului unor drepturi fundamentale ale cetăţenilor s-au desfăşurat cu respectarea strictă a dispoziţiilor legii, neînregistrându-se cazuri de abuzuri sau încălcări ale actelor normative în vigoare. • Astfel, în perioada de referinţă au fost solicitate şi, în consecinţă, s-au eliberat de către Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie un număr de 368 mandate. Informaţiile obţinute din executarea acestora au stat la baza documentării unor infracţiuni la adresa siguranţei naţionale - fiind sesizate, potrivit dispoziţiilor art.11 din Legea nr.14/1992, organele judiciare competente - sau au condus la măsuri preventive şi de contracarare (prevăzute în normele interne de muncă). 2/43  • Pe această cale s-au obţinut date care au fost valorificate prin sesizări la Parchetul General în legătură cu transmiterea de secrete de stat sau săvârşirea unor infracţiuni prin care au fost aduse grave prejudicii economiei naţionale. In 5 cazuri au fost sesizate Parchetele de pe lângă Curţile de Apel pentru acte de corupţie sau abuzuri ale unor agenţi economici, prin care au fost prejudiciate, sub diverse forme, societăţi comerciale cu capital de stat. In 95 de cazuri au fost sesizate şi organele de poliţie, semnalându-se fapte legate de procurarea şi deţinerea de arme, substanţe toxice sau explozive etc.. Analiza activităţii desfăşurate de Serviciul Român de Informaţii în perioada de referinţă pune în evidenţă atât aspecte de ordin cantitativ, cât şi calitativ. Volumul total al informaţiilor obţinute a fost sensibil mai mare decât cel din perioada de referinţă a precedentului raport (123,93%), iar prin conţinutul lor informaţiile au acoperit toate domeniile de realizare a siguranţei naţionale - apărarea Constituţiei, apărarea intereselor economice ale României şi a secretului de stat, contraspionajul şi antiterorismul - şi au pus în evidenţă principalele ameninţări. Informaţiile obţinute pot fi clasificate, în funcţie de natura pericolului reprezentat pentru siguranţa naţională: ameninţări de subminare, sabotare, distrugere sau degradare a obiectivelor economice de interes naţional - 33,95%; ameninţări de natură extremistă şi revizionist- separatistă, la adresa instituţiilor democratice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti - 25,60%; ameninţări de spionaj - 22,88%; ameninţări la adresa unităţii şi integrităţii teritoriale - 7,64%; ameninţări teroriste - 3,83%; alte ameninţări - 6,64%. Valorificarea informaţiilor s-a făcut în sistemul informării operative curente, în acţiuni informativ-operative şi verificări preliminare, în cooperarea orizontală internă a serviciului, în documentare, în acţiuni şi măsuri specifice de prevenire, în cooperarea cu alte componente ale sistemului siguranţei naţionale, în informarea diverşilor factori de decizie, potrivit competenţelor acestora, precum şi sesizarea organelor abilitate a instrumenta infracţiunile şi a lua măsuri pentru contracararea efectelor acestora. Având în vedere faptul că Serviciul Român de Informaţii este, potrivit actelor normative care îi reglementează activitatea, un organ de informaţii care, deşi face parte din puterea executivă a statului de drept, are posibilităţi limitate de intervenţie efectivă pentru lichidarea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale, obligaţia sa esenţială rămâne informarea şi sesizarea celorlalte organe de stat, abilitate a lua măsuri de prevenire sau contracarare a acestor riscuri sau ameninţări. Printre beneficiarii acestor informări, conform dispoziţiilor art.11 din 3/43 Legea nr.51/1991 privind siguranţa naţională, s-au numărat Preşedintele Consiliului Suprem de Apărare a ∨ării, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Comisia parlamentară pentru controlul S.R.I., Primul-ministru, miniştri şi şefi de departamente din ministere. 4/43  Capitolul 1 Apărarea intereselor economice O coordonată permanentă a activităţii Serviciului Român de Informaţii a constituit-o evaluarea stării de siguranţă în economie, proces care a permis identificarea riscurilor şi a ameninţărilor în domenii de importanţă majoră pentru componenta economică a siguranţei naţionale, precum şi relevarea mutaţiilor şi tendinţelor semnificative ale acestora, ce pot pune în pericol stabilitatea economică. In perioada de referinţă, un volum însemnat de resurse umane a fost antrenat în dezvoltarea şi creşterea eficienţei componentei preventive a activităţii instituţiei noastre, scop în care, periodic, factorilor de decizie abilitaţi li s-au adus la cunoştinţă stările de fapt şi fenomenele negative. Astfel, au fost identificate şi semnalate planuri, intenţii şi chiar acţiuni care vizau ori puteau avea consecinţe imediate sau de perspectivă asupra reducerii capacităţii autohtone de decizie şi intervenţie, compromiterii anumitor relaţii economice externe, obţinerii controlului asupra unor segmente, domenii sau ramuri economice de interes strategic. Materializarea unor asemenea intenţii nu ar fi fost posibilă fără aportul unor persoane sau agenţi economici români şi fără existenţa, în mediul economic intern, a unor condiţii favorizante, ca urmare a dezechilibrelor, dezorganizărilor şi restructurărilor din unele ramuri şi domenii de activitate. Evaluarea informaţiilor obţinute a pus în evidenţă o serie de fenomene şi procese apărute şi manifestate în economie care, potrivit prevederilor art.3 din Legea nr.51/1991, se constituie în ameninţări la adresa siguranţei naţionale: aservirea unor sectoare economice strategice ori de importanţă naţională, spionajul economic, subminarea, distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale, precum şi prejudicierea, în orice alt mod, a intereselor economice naţionale. Informaţiile obţinute de Serviciul Român de Informaţii şi concluziile rezultate din cazurile finalizate sau aflate în lucru au reliefat o diversitate de aspecte, ca elemente constitutive ale ameninţărilor la adresa legalităţii, echilibrului şi stabilităţii economice, a căror semnificaţie, dincolo de lezarea segmenţială a componentei economice a stării de siguranţă naţională, stă şi în aceea că ele induc, prin cumul de efecte, 5/43 factori frenatori şi de deturnare a procesului de reformă, afectând, atât pe termen mediu, cât şi în perspectivă, strategia trecerii la economia de piaţă, cu efecte negative nu doar în plan economic, ci şi social. Dintre aceste aspecte, menţionăm:  preocupări şi acţiuni ale unor vectori externi vizând lezarea gravă a intereselor economice ale României şi diminuarea capacităţii decizionale şi de producţie în domenii şi sectoare de importanţă strategică Evaluarea datelor şi informaţiilor obţinute de Serviciul Român de Informaţii a relevat o dinamică ascendentă şi tendinţa de diversificare a acţiunilor întreprinse de firme şi concerne străine în domeniul resurselor de substanţe minerale utile de interes strategic. Astfel, au fost evidenţiate activităţi complexe, coordonate în timp, desfăşurate de reprezentanţi ai unor firme străine în direcţia obţinerii unor date cu caracter secret privind localizările şi caracteristicile calitative ale zăcămintelor minerale solide şi fluide prin mijloace şi metode specifice spionajului economic. Aceste acţiuni au avut ca scop, dincolo de maximizarea profiturilor scontate, afectarea gravă a intereselor româneşti. In acest sens, s-a constatat corelarea culegerii unor date cât mai complete cu acţiuni directe de influenţă şi condiţionare, exercitate la diferite niveluri ale administraţiei de stat, ceea ce a evidenţiat faptul că factori externi interesaţi urmăresc dezmembrarea şi preluarea treptată sub control a unor activităţi din domeniul resurselor minerale, cu efecte negative deosebite în planul asigurării, în perspectivă, a necesităţilor economiei naţionale, în principal de hidrocarburi, metale neferoase, preţioase şi rare. Un interes deosebit a fost constatat din partea unor firme străine pentru pătrunderea pe piaţa românească, prin încheierea unor contracte de asociere cu firme româneşti, prin desfăşurarea de activităţi de concurenţă neloială şi impunerea de clauze contractuale dezavantajoase pentru a prelua sub control unele zone ale ţării, bogate în substanţe minerale utile neferoase, rare şi preţioase. Relevant în acest sens este cazul lui Kiraly Stefan, fost subsecretar de stat în Departamentul Minelor, care a transmis secrete de stat, din domeniul resurselor minerale, unor reprezentanţi de firme şi organizaţii străine şi a favorizat unii parteneri externi în vederea încheierii de contracte dezavantajoase pentru economia românească. Informaţiile obţinute au relevat că Kiraly Stefan a intrat în legătură cu mai multe firme, punând la dispoziţia reprezentanţilor acestora date şi informaţii cu caracter secret de stat, sustrase în perioada cât a funcţionat în fostul Departament al Minelor, ori obţinute ulterior prin exploatarea vulnerabilităţilor existente în protecţia datelor în unele structuri guvernamentale, regii de profil 6/43  şi agenţi economici din teritoriu. Având în vedere legătura stabilită cu un cadru al unui serviciu de informaţii străin, relaţiile multiple cu persoane din conducerile unor firme şi organizaţii internaţionale, precum şi concluziile rezultate din analiza informaţiilor obţinute în acest caz, a reieşit că numitul Kiraly Stefan era angrenat într-un plan precis şi pe termen lung, bine organizat şi coordonat din exterior, care viza preluarea treptată sub control a unor zone bogate în resurse de materii prime şi conservarea, în vederea exploatării ulterioare în interes străin, a unor importante zăcăminte. Pe parcursul desfăşurării cazului, prin controlul eficient asupra activităţilor cetăţeanului român, s-a prevenit încheierea mai multor contracte dezavantajoase cu partenerii străini şi s-au dejucat încercările repetate de a obţine, prin trafic de influenţă, numirea sa în diferite funcţii înalte în structurile actuale de putere, ceea ce ar fi creat importante prejudicii statului român şi i-ar fi conferit lui Kiraly Stefan posibilităţi multiple de influenţare a unor factori de decizie. In urma sesizării de către S.R.I. a Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, s-a început şi se află în curs de desfăşurare urmărirea penală a susnumitului. De subliniat că, în timpul percheziţiilor efectuate de organele în drept la domiciliul acestuia, au fost găsite şi documente cu caracter secret de stat privind întregul potenţial naţional de resurse minerale utile, în principal metale neferoase, aur şi argint, ce urmau a fi transmise partenerilor străini. O pondere semnificativă în totalul informaţiilor obţinute de S.R.I. au avut-o cele privind cauzele, împrejurările şi situaţiile care au condus la actualele dezechilibre din sectoarele de prospecţiuni, explorări geologice şi de extracţie pentru resurse minerale strategice solide şi fluide, respectiv diminuarea alarmantă a activităţilor geologice de punere în evidenţă a unor zăcăminte în raport cu necesităţile de exploatare a acestora, abandonarea unor investiţii, având drept consecinţe pierderi materiale foarte mari, degradarea zăcământului, incertitudinea redeschiderii lucrărilor, precum şi reducerea îngrijorătoare a potenţialului tehnic şi uman specializat. Totodată, un număr important de date au relevat efectele negative induse de aceste dezechilibre asupra posibilităţilor de acces al firmelor româneşti în obţinerea unor lucrări specifice de exploatare şi concesionare pe pieţele externe, care ar fi putut constitui surse importante de asigurare a cerinţelor interne de substanţe minerale. In perioada de referinţă, în problematica menţionată, S.R.I. a desfăşurat o activitate susţinută în scopul prevenirii şi contracarării unor atari acţiuni, în cadrul mai multor cazuri aflate în lucru. Premisele afectării programului energetic nuclear naţional au 7/43 continuat să se înscrie pe o traiectorie anticipată de instituţia noastră, datorită potenţialului ridicat de transformare în ameninţare la adresa siguranţei naţionale. Principalii factori de risc relevaţi au fost localizaţi în spectrul unor acţiuni de prejudiciere sistematică a intereselor părţii române în derularea contractului de punere în funcţiune a primului grup energetic nuclear de la C.N.E. Cernavodă, inclusiv prin reducerea aportului autohton în asigurarea primei încărcături de combustibil nuclear şi a necesarului de apă grea. • Ca urmare a dezinformărilor interesat vehiculate în legătură cu stadiul real al investiţiei, partea română a fost pusă în situaţia de a accepta ca importul de