raport activitate 1995.pdf

combustibil nuclear necesar să se realizeze cel mai târziu până la 31 octombrie 1994. Evenimentele care s-au derulat ulterior au demonstrat că acesta a fost necesar abia la sfârşitul lunii mai 1995, în condiţii şi aşa premature. In acest interval, Fabrica de Combustibil Nuclear Piteşti ar fi putut produce integral prima încărcătură. • In cazul apei grele importate, s-a impus aducerea celor 335 de tone în decembrie 1994, deşi aceasta a fost integral necesară abia în iulie 1995. In această perioadă, Uzina Romag a mai produs 60 de tone, iar amânarea efectuării importului ar fi condus la reducerea efortului valutar. Datele şi informaţiile obţinute au permis evidenţierea unei multitudini de aspecte negative produse în derularea acestui program investiţional: asigurarea calităţii şi securităţii nucleare, extinderea cheltuielilor cu asistenţa tehnică, deturnarea de fonduri din creditele externe angajate şi solicitarea de noi credite pentru exploatarea obiectivului în primele 18 luni de funcţionare, blocarea sistematică a transferului de cunoştinţe tehnologice şi de responsabilităţi către partea română, în pofida prevederilor contractuale, amânarea repetată a termenului de punere în funcţiune şi administrarea fondurilor fără respectarea prevederilor contractuale. • Deşi în luna mai a.c., după ce nu s-a respectat nici unul din nenumăratele grafice intermediare de lucru, s-au dat asigurări că finalizarea Unităţii nr.1 se va realiza în luna decembrie 1995, stadiul actual al lucrărilor, precum şi maniera deficitară de conducere a acestora, converg spre perspectiva, în varianta cea mai optimistă, că acest obiectiv va putea deveni exploatabil comercial la jumătatea anului viitor. In aceste condiţii se anticipează pierderi importante pentru partea română, care provin din nelivrarea energiei electrice (în valoare de aproximativ 600.000 dolari/zi) şi efectuarea de cheltuieli suplimentare cu asistenţa tehnică datorate prelungirii 8/43  activităţii cu cel puţin un an şi jumătate. • In absenţa unui control riguros din partea beneficiarului, administrarea fondurilor financiare alocate a favorizat deturnarea lor parţială în scopuri ce nu au servit realizării investiţiei. Acest aspect a fost confirmat şi de recentul control efectuat de Curtea de Conturi, care a constatat deturnarea a circa 14 milioane dolari canadieni. La prejudicierea intereselor naţionale a contribuit şi beneficiarul investiţiei, care, prin lipsa sa de implicare şi menţinerea unei situaţii de dependenţă faţă de informaţiile oferite de partenerul extern, nu-şi poate elabora propriile prognoze în scopul întreprinderii unor măsuri preventive eficiente. Informaţiile obţinute în ultima perioadă relevă ralierea ambilor parteneri, deşi cu motivaţii diferite, la tendinţa de accelerare forţată a lucrărilor, pentru înscrierea în graficele elaborate. Prin această practică s-ar putea crea premisele producerii unor noi prejudicii pentru economia naţională, după intrarea oficială, pur formală, a obiectivului în exploatare. Evaluarea datelor şi informaţiilor obţinute a relevat existenţa unor fapte şi fenomene de natură a afecta capacitatea de transport naval şi a limita participarea ţării noastre la traficul european şi internaţional. Au fost identificate o serie de interese şi acţiuni, iniţiate îndeosebi în cadrul unor activităţi de cooperare externă, a căror consecinţă este scăderea şi chiar anihilarea capacităţilor autohtone de transport maritim şi fluvial, fiind previzibilă pe termen mediu reducerea până la excludere a potenţialului românesc în domeniu de pe pieţele internaţionale ale transporturilor. Legat de riscurile cu relevanţă pentru siguranţa naţională, a căror evoluţie a urmat, în mare parte, predicţia făcută în raportul anterior, Serviciul Român de Informaţii a semnalat continuarea acţiunilor de acaparare şi preluare sub control a capacităţilor de transport maritim şi fluvial, prin constituirea unor firme şi societăţi mixte al căror obiect de activitate este similar cu cel al companiilor naţionale, precum şi amplificarea actelor şi fenomenelor de diminuare periculoasă, probabil ireversibilă, a capacităţilor de transport autohton în domeniu. Ca urmare, capacităţile de transport naval, ce servesc sectoare şi ramuri de interes strategic, s-au redus considerabil, astfel încât activităţile de transport al produselor exportate ori importul de materii prime vitale pentru economia naţională se asigură, în prezent, în proporţie de 80%, cu nave străine sau româneşti subînchiriate. Informaţiile obţinute au pus în evidenţă că aceste fenomene atrag o serie de efecte negative pentru siguranţa naţională, întrucât afectează obiectivele şi investiţiile în curs de execuţie din sectoare şi zone de interes strategic: gurile Dunării, complexul portuar şi zona liberă Constanţa - 9/43 Agigea, calea de navigaţie constituită de Dunărea de jos, împreună cu importantele ei capacităţi portuare şi de construcţii şi reparaţii nave, Canalul Dunăre-Marea Neagră;  fapte şi acţiuni care lezează capacitatea de apărare a ţării Evaluarea informaţiilor obţinute de Serviciul Român de Informaţii în perioada de referinţă a permis relevarea principalelor pericole din domeniu, care derivă din disfuncţiile apărute în dezvoltarea şi conversia capacităţilor de producere a tehnicii militare • Aceste fenomene au determinat, în unele situaţii, mobilizarea unor resurse financiare pentru realizarea unor obiective cu perspective incerte de utilizare, fără a avea la bază studii economice fundamentate. Este cazul finalizării unei investiţii importante la Uzina Mecanică Dragomireşti- Dâmboviţa, înaintea perfectării unor comenzi sau contracte interne ori identificării de pieţe de desfacere externe, astfel încât, până la ieşirea recentă din termenele de garanţie, instalaţia nu şi-a găsit utilizarea. • O altă consecinţă păgubitoare o constituie abandonarea, cu riscul distrugerii, degradării ori aducerii în stare de neîntrebuinţare, a unor linii de fabricaţie pentru produse care, deşi considerate depăşite tehnic, după aprecierile specialiştilor români şi străini, în viitor ar putea fi modernizate şi aduse la parametri tehnici corespunzători nevoilor de apărare, cu eforturi financiare mult mai reduse decât achiziţionarea unor produse similare prin importuri. Semnificativă în acest sens este situaţia unei linii de fabricaţie de la Uzina Mecanică Mija-Dâmboviţa. Premise de afectare a securităţii naţionale, mai ales în situaţii excepţionale, provin din disfuncţiile manifestate în constituirea rezervelor materiale speciale: descompletarea stocurilor prevăzute, existenţa unor mari cantităţi de materiale şi substanţe, din categoria celor pirotehnice, cu termene de garanţie expirate etc.. Stocurile de oţeluri speciale, de materiale neferoase, de uleiuri pentru transformator, cabluri electrice, feroaliaje, seleniu, cobalt, pulberi explozive etc. - unele achiziţionate din import - au fost în mod semnificativ diminuate. De asemenea, la unele unităţi teritoriale ale Agenţiei Naţionale a Rezervelor Materiale (din judeţele Argeş, Ialomiţa, Neamţ, Sectorul Agricol Ilfov), se află în stoc însemnate cantităţi de ţevi de extracţie, prăjini şi burlane de foraj, anvelope, produse alimentare etc. care au termenele de garanţie depăşite ori care, datorită condiţiilor improprii de depozitare, au devenit inutilizabile. Mai grav este faptul că, la unele poziţii, sunt incomplete stocurile din depozitele aflate în custodia uzinelor cu profil special, fiind semnalate preventiv de către instituţia noastră 10/43  situaţiile de la societăţile de profil de pe raza judeţelor Dâmboviţa, Prahova şi Alba.  fapte, fenomene şi situaţii care contribuie la subminarea economică şi la prejudicierea patrimoniului societăţilor comerciale din sectoare industriale de importanţă naţională Materialele elaborate de Serviciul Român de Informaţii pe baza datelor şi informaţiilor obţinute în perioada de referinţă şi înaintate factorilor decizionali au relevat efectele păgubitoare produse asupra avuţiei naţionale ca urmare a desfăşurării unor operaţiuni de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională, care au constat în: încheierea unor contracte de import şi export dezavantajoase pentru partea română; neîncasări valutare la termen sau compensări ilegale, avansuri achitate partenerului străin pentru importuri şi orice alte drepturi rezultate din operaţiunile comerciale externe, care nu au fost recuperate datorită neprevederii de clauze asiguratorii şi modalităţi de plată garantate; constituirea de societăţi mixte cu lezarea intereselor economice interne, pe termen mediu şi lung, inclusiv prin eliminarea societăţilor comerciale româneşti de pe anumite pieţe; angajarea de cooperări cu parteneri care prezintă riscuri înalte în ceea ce priveşte solvabilitatea. • In prima categorie se includ: cazul exportului de rulmenţi în cadrul contractelor încheiate de către directorul general al S.C. Rulmentul S.A. Braşov cu două firme străine prin care s-au adus prejudicii de peste 4 miliarde de lei, ca urmare a livrării produselor la un preţ mai mic decât preţul pieţei şi care nu acoperă cheltuielile de producţie; cazul contractelor de import-export dezavantajoase părţii române încheiate de directorul general de la S.C. Vâlceana S.A. Râmnicu Vâlcea căreia, prin exportul produselor la preţuri ce acopereau doar 50% din costurile agentului economic, precum şi prin importul de materii prime la preţuri superioare celor practicate pe piaţă, i s-au creat pagube de circa 1,5 miliarde lei; cazul contractelor de procesare şi valorificare a produselor petroliere rezultate, încheiate de către directorul general şi directorul general adjunct al S.C. Petrobrazi S.A. Ploieşti, care au adus părţii române pagube estimate la circa 2,8 miliarde lei; cazul societăţii mixte româno-italiene Romitalia Marmogranit S.A. Vaşcău, judeţul Bihor, care a adus importante prejudicii materiale avuţiei naţionale ca urmare a operaţiunilor de export a blocurilor de marmură, la un preţ de circa 10 ori mai mic decât preţul mediu al pieţei, iar la placajul de marmură - la jumătate. Toate aceste cazuri, care întruneau elementele constitutive ale infracţiunii de subminare economică, au făcut obiectul sesizării Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. • Situaţii similare, cu consecinţe deosebit de păgubitoare pentru societăţile comerciale autohtone, care pot fi asimilate actelor 11/43  de subminare a economiei naţionale, au fost relevate organelor abilitate să cerceteze şi să sancţioneze încălcări ale legii. Aceste aspecte au fost sesizate în cazul unor activităţi de cooperare economică externă ale mai multor societăţi: S.C. Diasfin S.A. Bucureşti, S.C. Navlomar S.A. Bucureşti, S.C. Arpechim S.A. Piteşti, S.C. Oţelinox S.A. Târgovişte, S.C. Avioane S.A. Craiova, S.C. Romfosfochim S.A. Valea Călugărească, S.C. Mecanica S.A. Târgu Secuiesc, S.C. Comtom S.A. Tomeşti, Kollos-Harghita Miercurea Ciuc, Compania de Pescuit Oceanic Tulcea. Totodată, a fost obţinut şi valorificat un volum apreciabil de informaţii care evidenţiau situaţii, stări de fapt şi acţiuni care - prin frecvenţă, amploare şi cumul de consecinţe - au efecte de subminare a intereselor economice şi de prejudiciere gravă a patrimoniului naţional, ca urmare a managementului necorespunzător al societăţilor comerciale cu capital de stat. Astfel, au fost evidenţiate o multitudine de aspecte referitoare la: gestionarea ineficientă a patrimoniului, de cele mai multe ori interesat frauduloasă; dirijarea preferenţială a operaţiunilor comerciale, prin practici ilegale, către firme private autohtone sau străine; creditarea mascată a unor agenţi economici particulari prin livrarea de mărfuri fără încasarea la termenele stabilite a contravalorii produselor; concurenţa neloială a societăţilor cu capital majoritar de stat practicată de către propriii directori, care sunt implicaţi, direct sau indirect, în conducerea unor firme private cu obiect de activitate similar. Fenomenele menţionate au constituit tot atâtea modalităţi de transfer ilegal de proprietate din patrimoniul public în favoarea unor grupuri de interese restrânse şi obţinerea unor importante capitaluri, utilizate ulterior în acţiunile de privatizare a societăţilor comerciale. Aceste situaţii au indus în rândul angajaţilor stări tensionale şi neîncredere în corectitudinea participării în condiţii egale şi legale la privatizare;  identificarea unui spectru larg de fenomene care prefigurează, pe termen scurt şi mediu, lezarea gravă a intereselor naţionale de securitate alimentară a constituit o preocupare constantă a Serviciului Român de Informaţii Datele obţinute de Serviciul Român de Informaţii, furnizate factorilor abilitaţi să dispună luarea măsurilor necesare, s-au referit la apariţia şi evoluţia unor factori de risc de natură să afecteze principalele componente structurale ale securităţii alimentare naţionale. Astfel, s-au relevat cauzele care au determinat continuarea fenomenelor de degradare a patrimoniului naţional din sectorul zootehnic şi diminuarea drastică a potenţialului autohton, cu prefigurarea unor perturbări în asigurarea echilibrului necesar siguranţei alimentare a populaţiei. Această stare de lucruri este agravată de distrugerea în mare parte a raselor de reproducţie cu caracteristici biologice superioare. 12/43  • Din cele peste 250 unităţi de creştere a animalelor şi păsărilor, existente în urmă cu câţiva ani, funcţionează în prezent, în condiţii profitabile, circa 20, iar restul cu 15-40% din capacităţile de producţie, o importantă parte a acestora fiind în stare de lichidare. Spre exemplu, din cele 49 mari complexe pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor, doar 9 supravieţuiesc, iar din 85 de unităţi avicole reprezentative, 70 au fost, după 1989, total sau parţial dezafectate. • De asemenea, nucleele de bovine din rasele pure "Brună de Maramureş" şi "Holstein", ce au existat în staţiunile de cercetare şi producţie de profil din Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş, şi, respectiv, Dulbani, judeţul Buzău, precum şi efectivele de la Institutul de Cercetare şi Producţie Corbeanca, Sectorul Agricol Ilfov, sunt pe cale de dispariţie. Acelaşi fenomen se înregistrează în sectorul de creştere a ovinelor, fiind în pragul dispariţiei importante nuclee de rasă pură "Merinos" şi "Karakul" de la staţiunile de cercetare din Constanţa şi, respectiv, Botoşani; într-o situaţie similară se află efectivele de păsări pentru reproducţie, reduse, în prezent, la circa 15-20% . Implicaţii deosebite în plan economic, social şi ecologic au fost generate, fiind previzibilă amplificarea lor în anii următori, de desfiinţarea perdelelor forestiere cu rol de protecţie agropedologică şi sistarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului. Situaţii semnificative de această natură au fost semnalate în judeţele Dolj, Buzău, Galaţi, Vaslui, Mureş, Maramureş, Caraş-Severin, Mehedinţi şi Olt. De altfel, în legătură cu degradarea potenţialului agropedologic al ţării - componentă principală a asigurării securităţii alimentare naţionale - au fost obţinute şi valorificate date din care rezultă declanşarea unui proces de deteriorare, cu efecte în perspectivă, prin extinderea fenomenelor de eroziune, nisipare, sărăturare şi poluare a solului. • Asemenea stări de lucruri conduc la scoaterea an de an din circuitul productiv a unor însemnate suprafeţe agricole. Edificator în acest sens este faptul că în unele zone ale Olteniei, datorită sistării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi îndeosebi ca urmare a defrişărilor haotice a perdelelor forestiere, procesul de nisipare a terenurilor arabile a căpătat caracter de fenomen. De asemenea, au fost obţinute şi valorificate informaţii care au relevat tendinţa periculoasă de distrugere a plantaţiilor pomicole şi viticole, în special pe suprafeţele aparţinând sectorului agricol privat, precum şi pe terenurile ocupate abuziv din patrimoniul societăţilor cu capital de stat specializate, al institutelor şi staţiunilor de cercetare 13/43 ştiinţifică de profil. Principalele cauze ale acestui fenomen constau în lipsa mijloacelor financiare ale actualilor proprietari pentru aplicarea şi susţinerea tehnologiilor de întreţinere şi exploatare, dar mai ales în manifestarea arbitrariului fiecăruia, în condiţiile inexistenţei reglementărilor care să protejeze această avuţie. Pe lângă aspectele menţionate, Serviciul Român de Informaţii a obţinut şi valorificat curent informaţii în legătură cu o serie de probleme