raport activitate 1995.pdf

relevante pentru starea de siguranţă naţională în acest domeniu şi care au vizat preîntâmpinarea amplificării şi materializării unor dereglări şi disfuncţii localizate în sfera aplicării Legii fondului funciar, necesitatea protejării producătorilor interni faţă de penetrarea pieţei româneşti cu o gamă largă de mărfuri agroalimentare la preţuri de dumping, precaritatea parcului de utilaje şi maşini agricole, diminuarea masivă a unor structuri de culturi cerealiere, legume şi plante tehnice, reducerea preocupărilor pentru producerea şi utilizarea materialului semincer corespunzător, diminuarea potenţialului industriei alimentare, în principal datorită managementului neperformant şi neloial intereselor generale, prevenirea - în lipsa unui control fitosanitar eficient şi riguros - introducerii în ţară a unor însemnate cantităţi de material semincer sub parametrii de calitate a celor autohtoni sau chiar purtători de boli şi cu remanenţă în sol;  fapte, situaţii şi stări de lucruri generatoare de pagube pentru economia naţională, fenomene care, prin formele de manifestare, se circumscriu actelor de distrugere, degradare sau aducere în stare de neîntrebuinţare a unor capacităţi de producţie ori infrastructuri ale sistemului economic au constituit în mare măsură obiectul funcţiei preventive a Serviciului Român de Informaţii Cazuistica în această problemă, de interes pentru siguranţa naţională, a relevat o diversitate de cauze şi împrejurări, cele mai semnificative fiind: indisciplina tehnologică şi nerespectarea programelor de revizii şi reparaţii potrivit reglementărilor instituite; neluarea măsurilor de conservare, protecţie şi pază în scopul prevenirii distrugerilor, sustragerilor şi descompletărilor unor echipamente şi instalaţii cu rol vital în asigurarea siguranţei în exploatare; apariţia şi menţinerea condiţiilor favorizante producerii de evenimente cu efecte grave pentru viaţa oamenilor, integritatea patrimoniului public şi protecţia mediului; frecvenţa alarmantă a încălcărilor regimului special instituit pentru activităţile de producere, depozitare şi utilizare a substanţelor şi materialelor explozive, toxice sau radioactive. Informaţiile obţinute şi valorificate permanent şi oportun de Serviciul Român de Informaţii au vizat prioritar aspectele menţionate la nivelul elementelor de infrastructură necesară bunei desfăşurări a vieţii economico-sociale, precum şi în domeniile industriale de interes strategic ori de importanţă naţională. • In majoritatea exploatărilor miniere şi unităţilor de 14/43 prospecţiuni geologice, pe fondul nerealizării programelor de întreţinere, conservare şi protecţie, îndeosebi în sectoarele unde activitatea a fost sistată ori restrânsă, au fost distruse ori se degradează, prin abandonare în fronturile de lucru, importante capacităţi de producţie (complexe mecanizate, combine de înaintare, instalaţii de extracţie, electrice, de aeraj etc.) sau sunt compromise însemnate cantităţi de zăcământ de cărbune şi minereuri complexe, inclusiv uranifere. De asemenea, în aceste sectoare continuă să se înregistreze o evoluţie ascendentă a stărilor de insecuritate, generate în principal de neasigurarea materialelor necesare siguranţei în subteran, dezinteresul în respectarea tehnologiilor specifice de lucru, deteriorarea climatului de disciplină a muncii şi frecventele încălcări ale normelor de utilizare a explozivilor. • Starea tehnică a infrastructurii feroviare şi a materialului rulant se află într-o continuă degradare, generată, în principal, de exploatarea intensivă şi neefectuarea, la timp şi de calitate, a lucrărilor de întreţinere, consolidare (multe lucrări de artă - poduri, tunele, viaducte - au structura de rezistenţă slăbită) şi reparaţii capitale (îndeosebi la instalaţiile de dirijare şi control ale circulaţiei feroviare). Menţinerea şi proliferarea acestor deficienţe ar putea afecta strategia integrării transporturilor feroviare naţionale în sistemul căilor de comunicaţii europene şi internaţionale, putând conduce chiar la izolarea României din acest punct de vedere. Pe fondul generalizării actelor de indisciplină se menţin premise de insecuritate, fiind previzibile evenimente, inclusiv catastrofe, la care se adaugă acţiunile distructive ale unor persoane, unele rămase încă neidentificate, asupra instalaţiilor (sustragerea cablurilor de alimentare şi semnalizare, a componentelor electronice şi transformatoarelor electrice, a aparatelor telefonice şi sârmelor din cupru ale traseelor aeriene de comunicaţii etc.), ca şi asupra căii de rulare şi lucrărilor de artă (aşezarea de obstacole), fapte care, prin modul de operare şi prin efectele deosebite ce se pot înregistra, atrag calificarea lor, în unele cazuri, ca adevărate acte de sabotaj. • In sistemul naţional de telecomunicaţii persistă premise ori stări de insecuritate şi vulnerabilităţi în funcţionarea instalaţiilor, echipamentelor tehnice ori circuitelor fizice, care pot determina disfuncţionalităţi, dereglări esenţiale, blocaje şi paralizări ale traficului de telecomunicaţii în anumite zone, segmente şi direcţii de interes, cauzate atât de starea avansată de uzură fizică şi morală, de acţiunile umane de distrugere ori sustragere a cablurilor reţelelor publice de telefonie, cât şi de neasigurarea corespunzătoare a pazei şi protecţiei obiectivelor din acest domeniu. • Si în alte sectoare industriale s-au înregistrat o serie de situaţii ale căror consecinţe sunt distrugerea, degradarea şi aducerea în stare de nefolosire a unor capacităţi de producţie. Mai 15/43  frecvente şi cu impact major asupra bunei funcţionări a complexului economic sunt cele din industria pentru apărare, chimie-petrochimie, construcţiile de maşini, metalurgie. • De subliniat faptul că, în ultima perioadă, au fost identificate intenţii ale unor persoane care, sub diverse motivaţii, vizau comiterea de acte de diversiune prin provocarea de explozii şi incendii la instalaţii, îndeosebi din chimie şi petrochimie, a căror materializare ar fi avut urmări deosebite. Faţă de asemenea ameninţări, Serviciul Român de Informaţii a desfăşurat activităţi specifice de identificare a autorilor şi sesizare a organelor de urmărire penală în cazurile de la S.C. Petrobrazi S.A. Ploieşti, S.C. Arpechim S.A. Piteşti şi S.C. Danubiana S.A. Bucureşti;  identificarea faptelor şi actelor circumscrise fenomenului economiei subterane Principalele canale de alimentare a economiei subterane se localizează în domeniul evaziunii fiscale şi vamale (diminuarea valorii sau a cantităţii declarate în vamă), contrabanda cu mărfuri, manoperele ilicite în gestionarea patrimoniului firmelor (conducerea intenţionat defectuoasă a evidenţelor, derularea unor operaţiuni fictive), concurenţa neloială, deturnarea de fonduri, preponderent în sfera agenţilor economici cu capital mixt sau exclusiv de stat, corupţia etc.. In peste 700 de situaţii, care se încadrau în categoria acestor fapte, Serviciul Român de Informaţii a sesizat organele abilitate: parchete locale, organe de poliţie şi alte instituţii de stat abilitate pentru a efectua control financiar. Proliferarea acestor fapte este favorizată de anumite imperfecţiuni ale cadrului legislativ, începând de la existenţa unei multitudini de reglementări, mai ales în regimul vamal, care nu acoperă integral starea de fapt, şi continuând cu nivelul recunoscut ca ridicat al fiscalităţii, dar foarte scăzut al sancţiunilor, care nu sunt în măsură să stopeze acest fenomen, ci să-l încurajeze. Interesul Serviciului Român de Informaţii pentru investigarea şi semnalarea fenomenelor de această natură este justificat de frecvenţa şi amploarea lor (conform estimărilor diferitelor surse, economia subterană ar reprezenta 35-45% din produsul intern brut), precum şi de efectele negative majore induse în economie: accentuarea dereglărilor existente; slăbirea tendinţelor de consolidare a mediului economico-financiar intern, crearea unui climat de instabilitate economică şi socială, pe fondul creşterii infracţionalităţii economice; strangularea fluxurilor spre bugetul de stat, cu consecinţe directe asupra limitării resurselor destinate satisfacerii unor nevoi vitale pentru starea de stabilitate economico-socială: învăţământ, sănătate, artă, cultură, infrastructură, apărare şi ordine publică. Un gen aparte de fenomene subordonate, înscrise în aceeaşi 16/43 problematică, s-a manifestat în domeniul bancar, concretizându-se în modalităţi preferenţiale, deloc dezinteresate, de acordare a creditelor şi de finanţare, prin încălcarea unor prevederi exprese ale normelor legale, practicate de factori de conducere din cadrul sistemului în favoarea unor firme private în care sunt direct sau indirect implicaţi. Datele obţinute şi comunicate factorilor decizionali abilitaţi a lua măsurile de corecţie necesare au evidenţiat riscul proliferării acestor fenomene, conturându-se posibilitatea inducerii, atât la nivel micro, cât şi macroeconomic, a unor efecte greu predictibile. Astfel, informaţiile deţinute relevă că situaţiile mediatizate din acest domeniu nu sunt singulare, cazuri similare regăsindu-se şi în cadrul altor instituţii bancare, generate de neexercitarea oportună a controlului bancar exterior legal instituit şi inexistenţa unor mecanisme interne proprii de protecţie a acţionarilor faţă de manevrele oneroase ale anumitor persoane cu funcţii de decizie. Evaluarea tendinţelor de evoluţie a fenomenelor subsumate economiei subterane, din perspectiva constituirii de structuri organizate pe principii de tip mafiot în cadrul şi pe unele segmente economico- financiare, evidenţiază faptul că acestea se află în fază incipientă, dar cu potenţial de proliferare şi amplificare, atât ca arie de extindere, complexitate şi intensitate, cât mai ales prin gravitatea delictelor. Specifice acestei etape sunt lupta pentru delimitarea teritoriilor şi a domeniilor de acţiune, precum şi preocupările sistematice de creare a unor puncte de sprijin la nivelul administraţiei de stat prin acte de corupere, şantaj sau alte forme de punere în dependenţă a unor factori decizionali. Menţionăm că datele şi informaţiile obţinute de instituţia noastră în această sferă de probleme, cu consecinţe negative majore în domeniul economic, au făcut obiectul cooperării organizate şi permanente, inclusiv în cazuri concrete, cu structurile specializate din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei, în vederea restabilirii legalităţii;  depistarea şi sesizarea riscurilor şi vulnerabilităţilor apărute în sistemul de protecţie a datelor, informaţiilor şi documentelor cu caracter secret de stat şi confidenţial Datele obţinute în perioada de referinţă de Serviciul Român de Informaţii au evidenţiat menţinerea şi amplificarea împrejurărilor şi situaţiilor generatoare de vulnerabilităţi crescute în sistemul de protecţie a secretului de stat, determinate de insuficienţa, ambiguitatea şi caracterul eterogen al cadrului legislativ existent, înţelegerea greşită sau chiar răuvoitoare a transparenţei în condiţiile tranziţiei la economia de piaţă, de nerespectarea normelor în vigoare, de ignoranţa şi indiferenţa factorilor responsabili care, în multe cazuri, se află la limita dintre neglijenţă şi infracţiune. Deşi Legea siguranţei naţionale prevede, la art.18, că organele şi organizaţiile deţinătoare de secrete de stat - a căror activitate poate fi vizată prin acţiunile considerate, potrivit art.3, ameninţări la adresa 17/43 siguranţei naţionale - vor întocmi programe proprii de prevenire a scurgerii de informaţii cu caracter secret, care vor fi supuse avizării de specialitate a Serviciului Român de Informaţii, din evaluările făcute până în prezent rezultă că din cele peste 500 de organizaţii care elaborează, deţin şi gestionează asemenea date, nici 5% nu s-au conformat prevederilor legale menţionate şi nici celor stipulate de art.4 din Legea nr.14/1992. De asemenea, s-a constatat că nici măcar reglementările emise de ministere, în domeniile pe care acestea le coordonează, nu sunt respectate de majoritatea societăţilor comerciale, regiilor autonome şi altor organisme în care se concentrează documente cu caracter de secret de stat sau confidenţial. Dezordinea şi neglijenţele în lanţ, precum şi deficienţele în sistemele proprii de protecţie au favorizat comiterea unor infracţiuni, astfel: S.C. Delta S.A. Bucureşti a înstrăinat un număr mare de hărţi topografice, secrete de stat, către o firmă privată neautorizată să le deţină şi folosească, iar un fost angajat al Oficiului de Cadastru şi Organizare a Teritoriului Argeş şi-a însuşit ilegal două hărţi topografice militare. In cazurile menţionate, având în vedere săvârşirea unor infracţiuni, au fost sesizate organele de urmărire penală. In materialele elaborate de Serviciul Român de Informaţii s-a subliniat faptul că imperfecţiunile cadrului legislativ au creat tot atâtea ocazii şi facilităţi unor cercuri de interese sau servicii specializate de a intra în posesia datelor şi informaţiilor cu caracter secret sau confidenţial. Măsurile specifice întreprinse în această direcţie au evidenţiat interesul deosebit al unor firme şi concerne de a obţine date secrete sau confidenţiale din sectoare şi ramuri strategice ori de importanţă naţională, precum: geologia, energetica nucleară, industria de apărare, petrochimia, construcţiile de maşini etc.. Lipsa unei legi speciale adecvate în domeniu - singura în măsură să stabilească valorile economice, tehnico-ştiinţifice, financiar-bancare şi comerciale, de interes naţional şi strategic, care impun măsuri de protecţie şi apărare - constituie un factor de risc major pentru siguranţa naţională. 18/43  Capitolul 2 Activitatea de contraspionaj Activitatea de contraspionaj a Serviciului Român de Informaţii - concretizată în cazuri finalizate, aflate sub control preventiv sau într-un stadiu avansat de documentare - a cunoscut, în perioada de referinţă, un grad ridicat de complexitate, impus atât de diversitatea mijloacelor folosite pentru realizarea obiectivelor urmărite de serviciile speciale străine pe acest spaţiu, cât şi de multitudinea domeniilor de interes pentru acestea. In aceste condiţii, aparatul de contraspionaj al Serviciului Român de Informaţii a continuat să acţioneze cu eforturi sporite pentru asigurarea culegerii, verificării şi valorificării datelor necesare cunoaşterii, prevenirii şi contracarării actelor de spionaj, trădare şi altor ameninţări la adresa siguranţei naţionale.  Evaluarea datelor ce se deţin atestă că, deşi s-a acţionat după principiile spionajului total şi în intervalul ultimului an, ameninţările de acest gen la adresa siguranţei naţionale a României au continuat să vizeze în mod deosebit domeniile economic, comercial şi tehnico-ştiinţitific. Astfel, reprezentanţi ai unor importante servicii secrete au acordat o atenţie particulară sectorului energetic, cu concentrare prioritară asupra unor domenii speciale ale acestuia. • In acest sens, un cadru de spionaj aflat în ţara noastră sub acoperire oficială, speculând tarele caracteriale ale unui cetăţean român ce ocupase anterior o funcţie importantă într-un obiectiv de interes naţional, l-a determinat treptat să-i furnizeze date şi documente secrete privind tehnologia aplicată şi măsurile de siguranţă ale obiectivului. După documentarea faptelor, concomitent cu luarea măsurilor de prevenire a prejudiciilor, cazul a fost semnalat Parchetului, care a început urmărirea penală asupra cetăţeanului român. • In alte cazuri s-a controlat şi documentat activitatea de spionaj a doi agenţi străini prezenţi în ţara noastră în cadrul unui contract de asistenţă tehnică, ce au sustras şi încercat să scoată în exterior documentaţii ale unor invenţii româneşti de mare valoare şi alte date clasificate ca secrete economice, prin care ulterior s-ar fi creat serioase pagube, putându-se ajunge chiar în situaţia ca, pentru realizarea a noi coooperări în domeniu, partea română să fie obligată să plătească rezultatele propriilor cercetări. In ambele 19/43  situaţii a fost sesizat Parchetul General. • La semnalările noastre, prin intervenţii oportune, factori administrativi şi de decizie din două unităţi economice de interes naţional au dejucat, de asemenea, manevrele periculoase ale unor agenţi de spionaj care urmăreau să acceadă la informaţii secrete privind resurse energetice. Aparatul de contraspionaj a fost confruntat, de asemenea, cu acţiuni ale unor servicii speciale străine generate de interesul deosebit manifestat pentru cunoaşterea potenţialului altor ramuri economice cu valenţe strategice, între care explorarea, exploatarea şi prelucrarea petrolului. Edificatoare sunt acţiunile întreprinse asupra unui specialist român, angajat într-un institut de cercetări şi proiectări tehnologice, cu acces la secrete de stat privind rezerve subterane din diferite zone ale ţării. După ce a fost pus în dependenţă prin oferirea unor importante avantaje materiale, cetăţeanul român a copiat, în secret, informaţii confidenţiale stocate în baza de date a institutului în vederea predării lor unui cadru de spionaj. In baza probelor administrate, la sesizarea noastră, organ