raport activitate 1995.pdf

ele parchetului au început urmărirea penală asupra celui în cauză. O ofensivă sporită a cunoscut spionajul militar, orientat cu precădere spre cunoaşterea strategiei de securitate naţională, a evoluţiei raporturilor cu N.A.T.O., U.E.O., statele vecine şi alte puteri, a alianţelor încheiate sau în stadiu de negociere, a potenţialului şi gradului de utilizare a industriei de apărare, a unor acţiuni ori proiecte de cooperare în materie cu parteneri externi. De ultimă oră, sunt semnalate preocupări insistente pentru obţinerea de informaţii detaliate privind capacitatea de mobilizare şi ripostă a forţelor noastre armate, în situaţia unei agresiuni sau a altor pericole la adresa integrităţii ţării. • Dintre finalizările aparatului de contraspionaj pe această linie menţionăm cazul numitului Perlog Traian, condamnat la 8 ani închisoare şi 4 ani interzicerea unor drepturi, pentru încercarea de a crea - la cererea unui important serviciu de spionaj, care îl recrutase - o reţea, prin care să culeagă informaţii despre: amplasarea, planurile de luptă, instruirea cadrelor unor unităţi militare, parametrii armamentului şi muniţiei din dotare, contracte militare secrete şi altele. • Sub acoperirea preocupărilor caritabile, un străin - agent de spionaj, stabilit pe raza unui judeţ din Transilvania - a cultivat relaţii cu ofiţeri dintr-o unitate militară şi din poligonul aferent acesteia, care, în schimbul unor atenţii substanţiale, i-au facilitat accesul în locurile respective, unde a efectuat foto-filmări. Totodată, a manifestat un interes suspect faţă de aplicaţiile militare realizate în zonă. 20/43  Din analiza informaţiilor verificate rezultă că o atenţie deosebită este acordată şi domeniilor politic şi social, de unde se urmăreşte obţinerea de date despre structurile de putere, departamente, agenţii de reformă şi restructurare, partide politice, sindicate, minorităţi naţionale - mai ales privind etnici maghiari şi ţigani. Este vizată, în fapt, depistarea, pe baza unor caracterizări şi date de intimitate, a unor situaţii de vulnerabilitate a personalului angrenat în atari structuri, slăbiciuni care să poată fi exploatate tendenţios sau în interes operativ. Aşa, de exemplu, mai multe cadre de spionaj manifestă preocupări insistente pentru a intra în contact cu unii lideri ai ţiganilor sau membri de familie ai acestora, pentru a-i exploata cu privire la poziţia lor faţă de statul român şi eventualele disponibilităţi în angrenarea lor în activităţi propagandistice defavorabile României. De asemenea, întocmesc fişe detaliate despre conducători de departamente, lideri şi militanţi ai unor partide, mai ales din rândul tinerilor. In ce priveşte politica externă, se are în vedere identificarea, de pe poziţii concurenţiale, a obiectivelor de etapă ale integrării ţării noastre în structurile politice, economice şi de securitate euro-atlantice, posibilităţile de a specula unele dificultăţi în raporturile cu state vecine sau apropiate, precum şi iniţiative ale României (care nu concordă cu planurile şi acţiunile unor cercuri străine) vizând aplanarea şi soluţionarea conflictelor sau dezamorsarea stărilor de criză latente existente în regiune. In acest sens, este de semnalat interesul unor cadre şi agenţi de a evalua, pe căi informative, problemele raporturilor României cu Republica Moldova, Ungaria şi R.F.Iugoslavia.  In preocupările unor servicii secrete străine, culegerea de informaţii a fost permanent corelată cu acţiuni de influenţare şi dezinformare, unele de o acută periculozitate datorită componentei lor diversionist-destabilizatoare. Astfel, în perioada de referinţă, a continuat lansarea, prin agenţi de influenţă, sub coordonarea unor cadre de spionaj, a diferitelor teze şi idei concepute şi prezentate în moduri menite să favorizeze însuşirea lor de către factori decizionali în domeniile politic, economic şi militar-strategic sau, după caz, să permită manipularea anumitor segmente socio- profesionale prin inducerea şi/sau agravarea stării de nemulţumire a acestora. Prioritar, s-a urmărit determinarea adoptării anumitor atitudini şi poziţii, la nivel de stat, în raporturile cu alte ţări. In acest sens, sunt relevante îndeosebi presiunile exercitate, din mai multe direcţii, prin care s-a avut şi continuă să se 21/43  aibă în vedere: determinarea conducerii ţării să renunţe la exigenţele privind stipularea unor prevederi în acorduri sau tratate bilaterale; acceptarea reconstituirii unor foste structuri economice regionale, pe fondul sublinierii dezinteresului cu care alte mari forţe industrial-bancare tratează ţările zonei; tergiversarea integrării României în structurile politico-militare vest-europene, în care promisiunile privind garanţiile de securitate alternează cu avertismente şi respingeri iritate ale orientărilor şi demersurilor diplomatice româneşti pe această linie; descurajarea unora dintre acţiunile şi tendinţele ce pot concura la normalizarea relaţiilor cu Republica Moldova. De asemenea, ne-am confruntat cu ample acţiuni propagandistice, având ca scop prezentarea în exterior a unei imagini deformate asupra realităţilor româneşti. S-au obţinut date concludente că, în mod persistent, emisari ai unor servicii secrete străine aflaţi în România au acordat atenţie exclusiv aspectelor de natură a contribui la confirmarea unor idei preconcepute, procedând, după caz, la interpretări tendenţioase, desprinderi din context ori chiar inventarea de fapte sau împrejurări, prin sfidarea adevărului. Sunt elocvente datele obţinute în procesul muncii informativ- operative ce semnalează lansarea, de pe diferite spaţii, de aserţiuni conform cărora, şi în prezent, România continuă să fie o "ţară nesigură politic, economic şi social, confruntată cu grave disensiuni interetnice, ce ar putea degenera în conflicte deschise, periculoase pentru stabilitatea întregii regiuni".  Din analiza datelor obţinute în perioada la care se referă prezentul raport, urmare a activităţii specifice, a rezultat (aşa cum poate fi observat şi din unele cazuri date spre exemplificare) că în această etapă un loc important l-a ocupat cultivarea, punerea în dependenţă şi racolarea anumitor persoane pretabile la trădare, care au acces direct sau indirect la informaţiile căutate. In acelaşi timp, este demn de semnalat faptul că, paralel cu utilizarea mijloacelor clasice (agentura), unele servicii speciale folosesc şi multe alte modalităţi, adaptate particularităţilor obiectivelor urmărite şi dinamicii proceselor economice şi social-politice interne. Astfel, în rândul experţilor firmelor străine angajate de autorităţile române pentru consultanţă şi asistenţă de specialitate au fost identificate persoane cu preocupări informative. De altfel, pe fondul unor ambiguităţi ale clauzelor contractuale, spectrul larg al serviciilor oferite a fost, treptat, "convertit" de străinii interesaţi pentru acces (neautorizat) la secrete deţinute de unităţile la care au fost acreditaţi. In acest cadru, ca factor favorizator, a fost semnalată predispoziţia unor autohtoni de a se lăsa cu uşurinţă exploataţi informativ. 22/43  Periculozitatea demersurilor cadrelor şi agenţilor ce acţionează în sensul arătat este evidenţiată, între altele, de insistenţa cu care solicită conducătorilor unor instituţii teritoriale de sinteză date, care nu sunt destinate publicităţii, referitoare la principalele obiective speciale, rezultate ale unor cercetări şi resurse din raza de competenţă. Alţi agenţi străini au recurs la constituirea de bănci de date private, iar în prezent sunt preocupaţi de articularea lor într-o reţea proprie, care să acopere întreg teritoriul ţării, existând intenţii de racordare a acesteia la circuite informaţionale externe, care oferă unui cerc larg de interesaţi informaţii confidenţiale obţinute fraudulos, iar prin înlăturarea din circuit a băncilor de date autohtone autorizate pun uneori la dispoziţie analize şi evaluări tendenţioase ori eronate, ce prejudiciază interese majore ale statului român. • Imperativele restructurării economice şi interpretările extensive date de unii factori decizionali conceptului de deschidere în relaţiile cu exteriorul au încurajat anumite firme străine, altele decât cele autorizate prin contracte guvernamentale, să se angreneze în realizarea de analize-diagnostic, studii de fezabilitate asupra unor întreprinderi sau chiar ramuri economice, sinteze privind oportunităţi de afaceri ş.a.. Atrage atenţia faptul că, în astfel de situaţii, aproape fără excepţie, ofertele au fost însoţite de solicitări privind aprobarea accesului prealabil la "toate informaţiile utile" iniţierii măsurilor de punere în aplicare a proiectelor respective, fără a oferi însă garanţii asupra respectării confidenţialităţii şi obligaţii de despăgubire în cazul producerii unor prejudicii. Cazurile aflate în stadiu avansat de investigare şi documentare evidenţiază o altă modalitate utilizată pentru accesul la date şi documente secrete, constând în influenţarea şi susţinerea materială a unor autohtoni, care au deţinut funcţii înalte în aparatul de stat ori în unităţi economice, pentru a constitui societăţi private cu acelaşi profil. Se are în vedere faptul că aceştia vor aduce în noile firme întregul lor bagaj de informaţii, iar patrimoniul structurilor astfel constituite va fi îmbogăţit şi datorită relaţiilor personale de la fostul loc de muncă. Sunt edificatoare cazurile unui fost demnitar şi, respectiv, unui fost cercetător ştiinţific, care, sub atenta îndrumare a unor cadre de spionaj, au înfiinţat firme în care au organizat, de la început, bănci informaţionale, unde au stocat şi date procurate de la organisme centrale ale statului şi alte instituţii importante. Verificările atestă că asemenea informaţii au fost transmise unor servicii secrete străine, prin mijloace şi metode necontrolabile. 23/43  In perioada de referinţă au fost identificate ca surse potenţiale de pericol pentru valorile ce definesc siguranţa naţională şi anumite preocupări ale unor societăţi de asigurări străine ce activează pe teritoriul României şi care, în timp, şi-au creat adevărate structuri informative din rândul agenţilor de teren, cuprinzând inclusiv persoane cu pregătire superioară, cadre militare active sau în rezervă, frecvent semnalate că manifestă interes pentru date şi informaţii ce exced obiectul de activitate declarat al firmelor. In plus, sub acoperirea lor se transferă în exterior importante fonduri financiare fără plata taxelor legale, acţiuni prin care se produc serioase daune statului român. Din analiza cazurilor în lucru rezultă că cercuri şi servicii de informaţii străine folosesc tot mai frecvent pentru realizarea intereselor lor - drept acoperire - misionarii cultici trimişi în România. Unii dintre aceştia şi-au stabilit reşedinţa în zone de interes strategic, pe lângă obiective militare, menţin o legătură strânsă între ei, cu o coordonare strictă a acţiunilor pe care le întreprind, prelucrează şi stochează datele ce le culeg, dispun de aparatură şi calculatoare de prelucrare automată şi transmitere a datelor, au fost surprinşi fotografiind şi filmând în preajma unor obiective şi unităţi militare, întocmesc fişe personale autohtonilor pe care-i racolează, în conţinutul cărora sunt întrebări de natură să conducă la exploatarea lor informativă. Cu asemenea preocupări au fost semnalaţi patru cetăţeni străini, dintre care unul absolvent al unei academii militare de informaţii, stabiliţi în România în localităţi diferite, pentru a asigura o cât mai mare acoperire teritorială, toţi dispunând de aparatură specifică de fotofilmare, stocare şi prelucrare a informaţiilor.  Un sector aparte al activităţii generale de contraspionaj l-au constituit acţiunile de sesizare, prevenire şi contracarare a ofensivei declanşate de servicii speciale străine, în special de cele ale statelor limitrofe, în scopul penetrării informative şi dezinformării S.R.I.. Informaţii certe şi acţiuni aflate sub control evidenţiază că unele dintre acestea au angrenat în activităţi informative ce au vizat instituţia noastră foşti ofiţeri de informaţii. • Semnificativă în acest sens este acţiunea unui serviciu de spionaj care, folosind calităţile, cunoştinţele şi experienţa unui ofiţer de informaţii în rezervă dintr-un oraş din Transilvania, l-au dirijat şi sprijinit material pentru a-şi consolida poziţia şi relaţiile la vârf, atât pe plan local, cât şi central. Ulterior, acesta a fost angrenat în culegerea de date despre foştii săi colegi, preocupările acestora, precum şi pentru acoperirea unor activităţi de spionaj ale structurilor informative speciale ale statului vecin pe teritoriul României. • Asemănător a acţionat alt serviciu de informaţii, care, pe baza rezultatelor studiului efectuat asupra unui ofiţer (aflat în 24/43  activitate) dintr-un judeţ din zona de sud a ţării, valorificând în scop de şantaj legătura extraconjugală a acestuia cu o cetăţeană din ţara respectivă, a realizat racolarea celui în cauză. Ulterior, după ce a fost luată măsura trecerii în rezervă a ofiţerului, s-a încercat utilizarea fondului de relaţii de care acesta dispunea în continuare, prin dirijarea lui în direcţia exploatării informative a foştilor colegi, datele vizate acoperind un spectru larg de interes pentru serviciul respectiv. Totodată, aparatul de contraspionaj a identificat mai multe acţiuni în care dezinformarea s-a combinat, după reguli de înalt profesionalism, cu încercări de penetrare a structurilor informative româneşti. Un interes aparte au manifestat serviciile de informaţii ale ţărilor vecine pentru culegerea de date în legătură cu nivelul de cunoaştere şi control realizat de Serviciul Român de Informaţii pentru asigurarea respectării embargoului, cu posibilităţile de încălcare a acestuia, dar şi referitoare la poziţia instituţiei în raport cu interesele concurente ale ţărilor implicate în conflictul militar din fosta Iugoslavie. Elocvent este cazul unui membru marcant al unui grup etnic din Banat, cu o poziţie favorabilă faţă de unul dintre statele aflate în conflict pe spaţiul ex-iugoslav, care, aflându-se în contact operativ cu serviciul de informaţii al ţării respective, a fost dirijat să cultive cadrele de informaţii ale unei secţii judeţene din proximitatea frontierei, cu care se afla în legătură, în scopul stabilirii dispozitivelor informative de control în zonă, a agenturii care se deplasează în cadrul micului trafic de frontieră, precum şi pentru identificarea ofiţerilor S.R.I. care eventual ar fi implicaţi în activităţi de încălcare a embargoului.  In perioada analizată, au fost identificate şi luate în atenţia aparatului de contraspionaj, pentru preocupări ce se constituie în ameninţări la adresa siguranţei naţionale, 65 de noi cadre de spionaj, agenţi şi legături - informative sau de altă natură - ale acestora din rândul autohtonilor. Cazurile suspecte de spionaj sau trădare au făcut obiectul unor măsuri active de prevenire, control, documentare şi contracarare adecvate. Astfel, pentru fapte infracţionale pe profil, în anul 1995, o persoană a fost judecată şi condamnată, iar în patru cazuri organele Parchetului desfăşoară urmărirea penală. Asupra unui număr de 30 agenţi străini, depistaţi că manifestă interes pentru culegerea de date secrete sau nedestinate publicităţii, studierea şi cultivarea anumitor autohtoni în scop de exploatare informativă, de racolare a celor pretabili la trădare, iniţierea de acţiuni cu caracter diversionist sau alte fapte de natură a leza interese ale României, s-au întreprins măsuri preventive adecvate. 25/43  In anumite acţiuni, având în vedere interese operative sau de altă natură ce făceau inoportună finalizarea acestora prin demascarea faptelor infracţionale ale elementelor urmărite, s-au întreprins alte măsuri specifice, cu rezultate pozitive. • In acţiunile duse asupra a două cadre de spionaj identificate cu preocupări pentru culegerea de informaţii politico-sociale, economice şi militar-strategice din mai multe provincii istorice româneşti, sens în care unul a recurs la crearea unei reţele autohtone, s-au întreprins măsuri ofensive de penetrare informativă, ce permit atât ţinerea sub control a activităţii lor, cât şi cunoaşterea unor elemente din tematicile informaţiilor căutate de servicii speciale străine pe teritoriul statului român. Pentru prevenirea şi anihilarea unor ameninţări, în cooperare cu alte structuri informative, aparatul de contraspionaj a asigurat documentarea şi demascarea faptelor infracţionale ale unor cetăţeni străini ale căror activităţi se plasau la confluenţa spionajului cu acte ce atentau la ordinea publică. Pe această bază, 3 cetăţeni străini au fost declaraţi indezirabili de autorităţile române. De asemenea, mai multe cazuri de străini au fost semnalate altor organe