Raport privind starea învăţământului superior din România - 2011

2003/ 2004/ 2005/ 2006/ 2007 2008/ 2009/ 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2004 2005 2006 2007 2008/ 2009 2010 Total 31,8 33,4 37,7 40,9 68,5 65,4 52,3 28,5 30,1 31,6 37,4 65,1 60,8 50,1 Feminin 37,6 39,4 45,2 49,9 91,1 79,8 66,2 34,5 35,6 38,4 46,4 86,9 74,8 63,6 Masculin 26,3 27,6 30,5 32,4 47,0 51,6 38,8 22,8 24,7 25,2 28,8 44,3 47,5 37,1 Sursa: Date calculate pe baza informaŃiilor INS, 2003-2010. 2. Ponderea absolvenŃilor în matematică, ştiinŃe şi tehnologie (ISCED 5-6) 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 UE 27 Total 24,2 23,5 22,7 22,4 22,3 22,0 22,0 Feminin 13,2 12,6 12,0 12,0 12,1 12,1 11,9 Masculin 39,3 39,1 37,9 37,4 37,0 36,5 36,7 România Total 24,4 23,6 23,1 20,8 19,7 16,5 21,7 Feminin 16,7 15,8 16,0 13,5 13,2 11,2 13,1 Masculin 34,9 34,3 32,6 31,6 29,5 25,9 34,4 Sursa: Eurostat, 2011. Fig. 2 Rata de absolvire a învăŃământului superior, cu diplomă de licenŃă, pe sexe Fig. 1 Rata de absolvire a învăŃământului superior 100 90 80 80 60 70 60 40 50 40 20 30 20 0 10 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 0 2003/20042004/20052005/20062006/20072007/20082008/20092009/2010 cu şi fără examen de final de studii cu diplomă de licenŃă Feminin Masculin 15 III. Rezultatele educaŃiei şi formării profesionale pe piaŃa muncii Definirea 2. Rata de ocupare a populaŃiei în vârstă de 15-64 ani, pe niveluri de educaŃie indicatorului/ Rata de ocupare a populației cu studii superioare din grupa de vârstă 15-64 ani a rămas relativ constantă în Note metodologice comparație cu anul precedent. Se mențin diferențele pe medii de rezidență, în defavoarea mediului rural. Repere europene În comparaŃie cu anul precedent, în 2010 rata de În ceea ce priveşte distribuŃia valorilor ratei de Conform raportului ocupare a populaŃiei în vârstă de 15-64 ani a ocupare pe genuri, constatăm diferenŃe CEDEFOP New Skills for crescut cu 1,4 p.p., atingând valoarea de 58,8%. importante. Per total, populaŃia masculină Indicatorul exprimă new jobs (2008) ratele de În condițiile actualei crize economice, această continuă să aibă o rată de ocupare mai mare proporŃia populaŃiei ocupare vor continua să evoluție este una încurajatoare. decât cea feminină, diferenŃa ajungând la 13,7 ocupate în vârstă de 15- înregistreze scăderi p.p. în 2010. Dacă analizăm indicatorul după 64 ani în populaŃia totală semnificative în cazul Deși cea mai importantă creștere se observă în distribuŃia pe niveluri de educaŃie, constatăm că de aceeaşi vârstă, persoanelor cu un nivel cazul populației cu studii medii, și în învățământul cele mai mari reduse diferențe există în cazul exprimată procentual. scăzut de educaŃie. Această universitar evoluția este una pozitivă, în anul de populației cu studii universitare – sub 3 p.p.: Acest indicator măsoară situaŃie este influenŃată şi referință valoarea acestui indicator fiind de 83,6% în cazul populației masculine, 81,2% în gradul de ocupare a de creşterea semnificativă 82,4%. cazul populației feminine. populaŃiei în vârstă de a şomajului. Conform muncă şi capacitatea previziunilor CEDEFOP pieŃei muncii de a absorbi pentru anul 2020, rata de Dacă în cazul altor niveluri de educație există forŃa de muncă. ocupare la nivel european diferențe importante pe medii de rezidență, în va creşte cu 3,2% faŃă de cazul învățământului universitar aceste diferențe anul de referinŃă 2010, în sunt foarte reduse. timp ce România va înregistra în această Zona rurală înregistrează cea mai înaltă rată de perioadă o scădere cu ocupare în cazul absolvenților de studii superioare 0,2% faŃă de cea – 83,6%. Această stare de fapt este influențată înregistrată în anul 2010. atât de creșterea oportunităților de angajare în (Skills supply and demands mediul rural, în afara celor tradiționale, cât și de in Europe – medium term numărul semnificativ de persoane care au un loc forecast up to 2020, de muncă în mediul urban însă au domiciliul în Cedefop, 2010 mediul rural. 16 III. Rezultatele educaŃiei şi formării profesionale pe piaŃa muncii 2. Rata de ocupare a populaŃiei în vârstă de 15-64 ani, pe niveluri de educaŃie 1.Rata de ocupare a populaŃiei în vârstă de 15-64 ani, pe niveluri de educaŃie, medii de rezidenŃă şi sexe, în perioada 2002-2009 (trim. IV) Total Universitar Postliceal Liceal (incl. tr. I) Profesional Gimnazial Primar/ fără şc. Nr. % % % % % % % Total 8669384 59,0 82,2 69,1 63,6 68,7 43,6 40,6 Urban 4634419 54,8 81,9 68,8 60,0 63,0 21,0 15,7 2003 Rural 4034965 64,7 84,7 70,9 72,0 76,2 57,8 50,7 Masculin 4785233 66,0 84,6 68,2 70,3 74,8 49,5 29,8 Feminin 3884151 52,2 79,7 70,3 58,2 57,7 38,9 36,5 Total 8689371 59,0 85,1 70,5 64,3 68,1 40,9 38,8 Urban 4877909 56,8 85,2 70,3 62,0 64,3 23,1 16,9 2004 Rural 3811462 62,1 83,7 71,8 69,8 72,9 53,7 48,4 Masculin 4759218 65,4 87,2 68,5 70,3 73,2 46,8 44,4 Feminin 3930153 52,7 82,8 72,9 60,3 57,3 36,4 34,7 Total 8683252 59,3 85,3 70,9 63,3 68,8 41,3 38,5 2005 Urban 4863193 56,2 85,1 70,4 60,3 63,5 21,9 14,8 Rural 3820059 63,9 86,4 73,7 70,9 75,3 55,3 49,4 Masculin 4791834 66,5 86,7 70,2 70,4 75,1 47,9 44,6 Feminin 3891418 52,4 83,7 71,8 57,8 57,8 36,1 34,0 • Total 8651410 57,4 84,6 71,3 60,0 65,0 39,6 36,8 (trim. IV) Urban 4926890 55,5 84,6 71,2 57,8 60,5 21,4 16,7 2006 Rural 3724520 60,3 84,4 72,1 65,3 70,3 51,8 46,0 Masculin 4798546 63,9 85,7 71,4 65,9 70,1 46,7 44,9 Feminin 3852864 51,0 83,4 71,2 55,2 56,1 33,9 30,7 Total 8708430 57,9 86,6 70,2 59,9 64,8 39,6 36,0 (trim. IV) Urban 4984794 56,3 86,9 69,0 58,0 59,6 20,7 18,1 2007 Rural 3723633 60,1 83,5 77,0 64,7 70,8 51,3 44,5 Masculin 4809463 64,1 87,3 70,8 66,1 69,7 46,0 43,5 Feminin 3898966 51,7 85,9 69,7 54,8 56,4 34,6 30,4 Total 8764480 58,3 84,7 70,4 59,7 65,2 41,0 36,1 (trim. IV) Urban 5071042 57,6 85,4 69,1 57,7 61,7 23,5 20,7 2008 Rural 3693437 59,3 79,0 77,0 64,2 69,3 50,7 43,8 Masculin 4865640 64,9 85,6 70,4 66,1 71,2 47,5 45,8 Feminin 3898840 51,7 83,8 70,3 54,2 55,0 35,8 28,8 Total 8619204 57,4 82,1 69,5 58,4 63,4 41,9 35,8 (trim. IV) Urban 4945853 56,4 82,8 69,2 56,3 58,7 23,8 20,9 2009 Rural 3673351 58,8 76,3 71,0 63,3 68,9 51,6 42,3 Masculin 4795299 64,0 83,4 68,6 64,9 70,5 48,7 41,3 Feminin 3823905 50,8 80,9 70,3 52,8 51,0 36,4 31,4 Superior Mediu Scăzut Total 58,8 82,4 62,2 43,0 (trim. II) Urban 57,3 83,1 59,1 23,7 2010 Rural 60,9 83,6 68,0 52,7 Masculin 65,7 83,6 69,1 50,5 Feminin 52,0 81,2 54,6 36,9 * Exclusiv persoanele plecate în străinătate pentru o perioadă nedeterminată. Date calculate pe baza informaŃiilor INS (Ancheta AMIGO 2002-2005, trim. IV 2006, trim. IV 2007, trim. IV 2008, trim. IV 2009, trim II 2010). 17 III. Rezultatele educaŃiei şi formării profesionale pe piaŃa muncii 3. Rata de inserŃie a absolvenŃilor diferitelor niveluri de educaŃie şi formare profesională pe piaŃa muncii În anul 2009 (trim II), rata de inserŃie pe piaŃa muncii a persoanelor de 25-34 de ani, în perioada Definirea premergătoare anchetei complementare, a fost de 33,6% la un an de la încetarea studiilor. Rata de indicatorului/ inserŃie înregistrează cele mai ridicate valori în cazul absolvenŃilor de învăŃământ superior. Dintre Note metodologice aceştia, 60,9% lucrau deja la un an de la încheierea studiilor. În anul 2009, trim. II, Institutul NaŃional de statistică a Cele mai scăzute rate de inserŃie se regăsesc la nivelul Indicatorul rata de inserŃie a publicat rezultatele anchetei Accesul tinerilor pe piaŃa absolvenŃilor de gimnaziu, ai învăŃământului primar sau ai absolvenŃilor diferitelor niveluri de educaŃie şi forŃei de muncă, modul complementar la Ancheta forŃei celor care nu au absolvit nici o formă de învăŃământ. În formare profesională pe de muncă în gospodării (AMIGO). Obiectivul principal al cazul acestora, şansele de integrare pe piaŃa muncii sunt piaŃa muncii exprimă anchetei a fost acela de a furniza informaŃii referitoare la foarte scăzute, doar 14,6% dintre aceştia având un loc de proporŃia absolvenŃilor tranziŃia tinerilor de la educaŃie la piaŃa muncii: tiparele muncă semnificativ, la un an după părăsirea sistemului de diferitelor niveluri de tranziŃiei, caracteristicile primului loc de muncă educaŃie. învăŃământ care şi-au găsit semnificativ, factori de influenŃă pentru accesul pe piaŃa un loc de muncă după un an muncii. Pe medii de rezidenŃă, absolvenŃii din mediul urban de la terminarea studiilor. prezintă un avantaj semnificativ în raport cu cei din Rata de inserŃie pe piaŃa muncii a persoanelor de 25-34 Acest indicator urmăreşte mediul rural, diferenŃele între