Raport privind starea învăţământului superior din România - 2011

Raport Privind starea învăŃământului superior din România 2011 Bucureşti  RAPORT ANUAL PRIVIND STAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR DIN ROMÂNIA 2011 Cuprins: Cap. I. Analiza sistemului de învățământ universitar din perspectiva indicatorilor de bază .................... pag. 3 Cap. II. Priorități și direcții de acțiune 2011-2012 ................................................................................ pag. 21 Cap. III. Proiecte finanțate din fonduri europene, derulate de către MECTS ........................................... pag. 29 Cap. IV. Principalele reglementări privind învățământul superior elaborate/adoptate în temeiul Legii educației naționale nr. 1/2011 ......................................................................................................... pag. 46 2  I. ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂłĂMÂNT UNIVERSITAR DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ Prezentul raport analizează situația înregistrată în sistemul de învățământ universitar în anul școlar 2010/2011 și evoluŃia în perioada 2003/2004 – 2010/2011. Analiza de tip statistic utilizează indicatorii de bază incluși în SNIE - Sistemul NaŃional de Indicatori pentru EducaŃie. SNIE este compatibil cu sistemele internaŃionale de indicatori (Sistemul Statistic European Eurostat, sistemul OECD, sistemul UNESCO, sistemul Banca Mondială) şi include o parte a indicatorilor-țintă specifici obiectivelor europene comune în domeniul educației și formării profesionale. Raportul de față completează raportul dedicat analizei sistemului de învățământ preuniversitar și are în vedere următoarele dimensiuni: resurse umane; participarea la educaŃie; rezultatele studenților și rezultatele pe piaŃa muncii. La calcularea indicatorilor au fost utilizate datele primare oficiale referitoare la învățământul universitar oferite de Institutul NaŃional de Statistică. În cazul indicatorilor care utilizează informaŃii culese la începutul anului şcolar (indicatori de intrare), analiza a fost realizată având ca reper anul şcolar 2010/2011. Pentru indicatorii care utilizează informaŃii culese la final de an şcolar (indicatori de ieşire), analiza a fost realizată având ca reper anul şcolar 2009/2010, datele pentru 2010/2011 nefiind disponibile la momentul realizării analizei. Pentru analizele comparative și pentru indicatorii care reprezintă ținte Europa 2020, au fost utilizate cele mai noi date disponibile furnizate de EUROSTAT. Procesul de modernizare a învățământului românesc demarat în 2011 a cuprins, în principal: ● Adoptarea Legii educației naționale nr. 1/2011, care a modificat cadrul de reglementare și a introdus:
Clasificarea universităților și ierarhizarea programelor de studii
Crearea noului cadru pentru organizarea studiilor universitare de doctorat
Modernizarea managementului universităților, crearea cadrului metodologic de organizare a concursurilor, adoptarea unor noi criterii minimale pentru promovare și introducerea abilitării ca procedură de obținere a conducerii de doctorat
FinanŃarea competiŃională şi încurajarea excelenŃei; creșterea eficienței și a transparenŃei în alocarea resurselor
Întărirea autonomiei universitare concomitent cu înăsprirea măsurilor pentru respectarea eticii universitare
Constituirea Consiliilor consultative ale MECTS ● Finalizarea Cadrului NaŃional al Calificărilor din ÎnvăŃământul Superior din România (CNCIS), România fiind una dintre primele 10 Ńări care au realizat acest lucru, în conformitate cu cerinŃele Procesului Bologna şi cu angajamentele asumate de către miniştrii educaŃiei la Bergen (2005) şi Leuven (2009) ● Dezvoltarea dimensiunii europene și internaționale a învățământului superior românesc ● Modificarea și completarea cadrului legislativ referitor la calitatea în învățământul superior 3  ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ Învățământul universitar I. Resursele umane ale sistemului 1. Evoluția efectivelor de personal de învăŃământ 2. Ponderea personalului didactic cu normă întreagă 3. Ponderea personalului didactic feminin 4. Numărul de studenți ce revine la un cadru didactic II. Participarea la educaŃie şi 1. Durata medie de frecventare a învăŃământului eficienŃa internă a sistemului 2. Rata specifică de cuprindere de învăŃământ 3. Rata brută de cuprindere 4. Ponderea studenților înscriși la matematică, științe și tehnologie III. Rezultate Rezultatele educației și formării profesionale pe piața muncii 1. Rata de absolvire a învățământului superior 2. Rata de ocupare a populaŃiei în vârstă de 15-64 ani, pe niveluri de educaŃie 3. Rata de inserŃie a absolvenŃilor diferitelor niveluri de educaŃie şi formare profesională pe piaŃa muncii Ținte europene 2020 în domeniul educației și formării profesionale: Participarea la educația terțiară. 4 I. Resurse umane - EvoluŃia efectivelor de personal din învăŃământul universitar Definirea În perioada de referință numărul persoanelor angajate în învăŃământul superior îşi continuă evoluŃia în directă relaŃie indicatorului/ Note cu numărul studenŃilor înmatriculaŃi în instituŃii de învăŃământ superior. metodologice Repere europene Numărul total al angajaților din învăŃământul superior public şi privat a scăzut faŃă de anul precedent cu aproape 3000 de persoane. Această evoluție se înregistrează la nivelul tuturor categoriilor de personal, însă Conform datelor statistice este vizibilă în special în cazul personalului didactic (-1357 persoane) și a celui de întreținere și operațional disponibile, până în anul (-631 persoane). InformaŃiile privind 2009, tendinŃa de creştere Această evoluŃie însă este coerentă cu fluctuaŃia statistică a indicatorului în timp. La nivel general, ponderea efectivele numerică a personalului personalului didactic personalului didactic academic a rămas relativ constantă, acesta reprezentând aproximativ 55% din totalul academic a fost urmată de provin din sursă majoritatea statelor angajaŃilor din învăŃământul universitar. Categoria de personal cea mai afectată a fost cea a profesorilor INS. europene. - Eurostat 2011. universitari, datorită probabil vârstei acestora. Acest indicator trebuie analizat prin raportare la cel privind evoluŃia numărului de studenŃi. Pentru o imagine adecvată a situaŃiei trebuie însă avut în vedere indicatorul care măsoară raportul dintre numărul de studenŃi şi cel de cadre didactice. Potrivit datelor analizate mai jos în acest raport, raportul dintre numărul de studenŃi şi cel de cadre didactice din învăŃământul universitar este în scădere, ceea ce demonstrează un efect direct al măsurilor de asigurare a calităŃii implementate în perioada 2009 – 2011. 1. Structura efectivelor personalului din învăŃământul universitar Personal Personal Personal Personal Total % didactic didactic auxiliar administrativ întreŃinere şi personal personal didactic operaŃional 2010/2011 29746 9622 5560 9075 54003 55,08 2009/2010 31103 10004 6074 9706 56887 54,68 Sursa: Date calculate pe baza informaŃiilor INS, 2011. 2. Evoluția numărului de cadre didactice din învățământul universitar, 2003-2011 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 30137 30857 31543 30583 31964 31973 31103 29746 Sursa: Date calculate pe baza informaŃiilor INS, 2003-2011. 33000 32000 31000 Numar cadre didactice universitare 30000 29000 28000 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 5 I. Resurse umane 1. Ponderea personalului didactic universitar cu timp integral de lucru (normă întreagă) Definirea indicatorului/ În anul școlar 2010/2011 nu s-au înregistrat schimbări semnificative în ceea ce priveşte ponderea Note personalului didactic cu normă întreagă, acesta menŃinându-se la o valoare ridicată. metodologice Repere europene În perioada de referință, ponderea cadrelor didactice cu normă întreagă din învăŃământul universitar s-a Indicatorul pondere situat în jurul valorii de 97-98%. În comparație cu perioada 2007 – 2009, când acest indicator înregistra personal cu normă În anul 2009, la nivelul valori oarecum mai scăzute, în perioada 2009 – 2011 este evidentă o tendinŃă de creştere. Aceasta întreagă reflectă învățământului terŃiar creştere indică o profesionalizare crescută a corpului profesoral, precum şi o ocupare exclusivă a numărul cadrelor Estonia, Olanda, Marea acestuia în domeniul învăŃământului superior. didactice universitare Britanie, Irlanda, cu timp integral de Polonia, Austria și Valoarea înregistrată de acest indicator demonstrează stabilitatea structurii de personal, dar indică și un lucru, ca expresie Germania înregistrează posibil nivel mai redus de permeabilitate în ceea ce privește accesul unor specialiști din alte categorii procentuală din cele mai mari ponderi ocupaționale la activități didactice. numărul total al ale personalului didactic cadrelor didactice cu timp parțial de lucru. universitare. Sistemele educaționale din Cipru, Bulgaria și 1. Ponderea cadrelor didactice cu timp integral de lucru (normă întreagă) Indicatorul se Malta au ponderea cea pe niveluri de învăŃământ, 2003-2011 utilizează pentru a mai scăzută a acestei evidenŃia nivelul de categorii de personal - 2003/2004 200ț/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 ocupare al cadrelor EUROSTAT 2011 99,9 98,4 97,0 98,8 95,8 96,7 98,3 98,7 didactice din sistem şi Sursa: Date calculate pe baza informaŃiilor INS, 2003-2011. este foarte important pentru analiza oportunităŃii introducerii unor restructurări de personal la nivel de sistem sau pentru anumite niveluri de învăŃământ. 6 I. Resurse umane 2. Ponderea personalului didactic de sex feminin Cu excepŃia învăŃământului superior, cadrele didactice de sex feminin sunt majoritare în cazul celorlalte Definirea niveluri de învăŃământ. Și în cazul acestui nivel se observă o apropiere a valorilor indicatorului pe sexe. indicatorului/ Note metodologice Repere europene Ponderea personalului didactic feminin în învăŃământul universitar a continuat să crească şi în La nivelul învățământului anul universitar 2010/2011. Acest fapt indică tendinŃa din întreaga perioadă observată, de Indicatorul superior, personalul didactic creştere a ponderii femeilor în domeniul învăŃământului superior. ponderea cadrelor masculin este majoritar în didactice femei toate Ńările europene, cu Trebuie însă avut în vedere faptul că, în continuare, această tendință pozitivă este în general reflectă numărul excepŃia Ńărilor baltice datorată titlurilor academice de nivel inferior (asistent universitar şi lector/șef de lucrări). cadrelor didactice (Letonia, Lituania). Țări Întrucât, în ultimii ani, poziŃia de asistent a fost asociată de cele mai multe ori celei de femei exprimat ca precum Slovenia, Italia, doctorand, putem presupune că o parte a acestei creşteri se datorează şi faptului că un număr raport procentual din Austria, Irlanda, Olanda, mai mare de femei au ales să urmeze programe de studii doctorale. numărul total de Ungaria, Franța, Spania au o cadre didactice într- pondere de sub 40% a un anumit an personalului feminin în totalul unive