Raport privind starea învăţământului superior din România - 2011

rsitar. personalului didactic Indicatorul se universitar - EUROSTAT 2011. utilizează pentru a evidenŃia echilibrul sau dezechilibrul în distribuŃia cadrelor didactice pe sexe, Tabel 1. Ponderea personalului feminin în total personalului didactic atât pentru întregul sistem cât şi la 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 diferite niveluri de 41,4 42,5 42,9 42,8 43,9 43,3 45,9 46,8 învăŃământ. 7 I. Resurse umane 4. Numărul de studenŃi ce revine la un cadru didactic Definirea indicatorului/ Note metodologice Numărul studenŃilor ce revine la un cadru didactic a scăzut în comparație cu anul anterior, continuând tendința pozitivă înregistrată în anul precedent. Repere europene Scăderea populaŃiei de studenŃi corelată cu o diminuare a personalului didactic universitar, a condus Indicatorul numărul de studenŃi în anul universitar 2010/2011 la continuarea reducerii raportului studenŃi/cadru didactic. Astfel, ce revine la un cadru didactic dacă în anul 2008/2009 înregistram 28 de studenți/cadru didactic, în anul 2009/2010 acest raport a reflectă raportul studenŃilor per România se apropie cadru didactic într-un anumit din ce în ce mai scăzut la 25 studenți/cadru didactic iar în anul 2010/2011 se ajunge la 23 studenți/cadru didactic. an universitar. Indicatorul se mult de valoarea utilizează pentru a măsura mediei europene în Scăderea valorii acestui indicator arată o evoluŃie pozitivă a raportului dintre numărul de beneficiari ai programelor educaŃionale oferite de instituŃiile de învăŃământ superior şi numărul de angajaŃi cu nivelul resurselor umane alocat ceea ce priveşte în raport cu numărul acest indicator. - funcŃie academică. Valoarea în scădere a acestui indicator reprezintă o premisă esenŃială pentru continuarea eforturilor de creştere a calităŃii învăŃământului superior în ansamblul său. studenŃilor. Valoarea raportului Eurostat 2011 este evaluată în funcŃie de Numărul de studenŃi ce revine unui cadru didactic în învăŃământul universitar (2003 – normele oficiale stabilite la 2011) nivel de sistem pentru fiecare nivel de învăŃământ. 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 21 21 23 26 28 28 25 23 Acest indicator oferă o imagine Sursa: Date INS (2003-2011). asupra resurselor alocate educaŃiei universitare cât şi a politicilor privind asigurarea calităŃii. 8 II. Participarea la educaŃie EvoluŃia efectivelor de studenŃi În anul şcolar 2010/2011 scăderea numărului de studenŃi a continuat, în sistemul de educație fiind cu aproximativ 100 mii de studenți mai puțin în comparație cu anul școlar precedent. La nivel de sistem, în anul 2010/2011 se observă continuarea și chiar accentuarea tendinŃei de descreștere a numărului de elevi/studenți înregistraŃi în statistica oficială a INS. În învățământul superior se înregistrează o scădere vizibilă, în cazul acestui nivel de învățământ efectivele de studenŃi reducându-se pentru al doilea an consecutiv cu peste 100 de mii faŃă de anul precedent. Aceste valori trebuie însă tratate cu rezerve, datorită faptului că metodologia de colectare a datelor folosită de INS nu corectează erorile ce pot apărea prin raportarea de mai multe ori a unei persoane înmatriculată la mai multe programe de studii. EvoluŃia datelor în perioada de referinŃă arată faptul că, după o perioadă de creştere constantă a numărului de studenŃi, a urmat o perioadă normală de regularizare. Astfel, creşterile spectaculoase înregistrate pot fi explicate, în principal, prin dezvoltarea foarte rapidă a segmentului privat, în timp ce scăderea ce a urmat se datorează unui complex de factori. Pe de o parte, tendințele demografice și diminuarea numărului de absolvenți de liceu a condus la o scădere a cererii pentru acest nivel, situație accentuată de contextul economic dificil. Pe de altă parte, au devenit vizibile efectele directe ale aplicării măsurilor legale de asigurare a calității în învăŃământul superior care au condus la neautorizarea sau retragerea autorizării unor programe de învăŃământ, organizate cel mai adesea în forma „la distanŃă” de către unele universităŃi private. Prin introducerea unor noi instrumente şi măsuri, precum Registrul Matricol Unic sau exerciŃiul de clasificare a universităŃilor şi ierarhizare a programelor de studii, putem anticipa o evoluŃie coerentă în perioada următoare. Aceasta trebuie însă atent urmărită în viitor din perspectiva indicatorilor asumaŃi de România în contextul Agendei Europa 2020. EvoluŃia efectivelor de elevi şi studenŃi 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 Total 611779 641400 716464 785506 896258 891098 775319 673001 ÎnvăŃământul superior Public 468024 486419 513678 520263 516650 480239 452982 433063 Privat 143755 154981 202786 265243 379608 410859 322337 239938 1000000 800000 Total 600000 Public 400000 Privat 200000 0 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 Obs.: Datele nu includ studenŃii străini. Sursa: INS, 2003-2010. 9 II. Participarea la educaŃie Definirea indicatorului / 1. Durata medie de frecventare a învăŃământului universitar Note metodologice 2. Rata specifică de cuprindere Indicatorul durata medie de frecventare a În anul 2010/2011 indicatorul privind durata medie de frecventare a învățământului superior învăŃământului exprimă numărul (mediu) de înregistrează o creştere constantă. De asemenea ratele specifice de cuprindere în cazul ani de şcolarizare pe care îi frecventează o persoanelor cu vârste de 19, 21 şi 22 de ani au evoluții pozitive şi indică o creştere a persoană de vârstă oficială corespunzătoare accesului la învăŃământ superior pentru persoanele din aceste grupe de vârstă. tuturor nivelurilor de învăŃământ (3-23 ani), presupunând că aceasta va fi cuprinsă în unităŃile şcolare corespunzătoare acestor Durata medie de frecventare a învăŃământului superior înregistrează o uşoară creştere în anul universitar niveluri. Indicatorul reflectă nivelul general 2010/2011. Această creştere a fost corelată, la nivel general, cu sporirea ratei brute de cuprindere în învăŃământul de dezvoltare a sistemului de educaŃie din superior şi indică, în acest context, o creştere a accesului la învăŃământ superior în general. În condiŃiile în care perspectiva numărului de ani de studii pe efectivele de studenŃi sunt în scădere, iar ratele specifice de cuprindere pe vârste sunt în creştere, putem concluziona care îi parcurg persoanele de vârstă oficială că universităŃile au atras în ultimii doi ani din ce în ce mai mulŃi tineri absolvenŃi de liceu. corespunzătoare. În perioada 2003-2008 au crescut semnificativ ratele specifice de cuprindere pentru toate vârstele cuprinse în acest Indicatorul speranŃa de şcolarizare exprimă nivel de şcolarizare concomitent cu sporirea ratei brute de participare (Tabel 3). În anii universitari 2009/2010 şi numărul total de ani de şcolarizare care se 2010/2011, concomitent cu rata brută de participare scad şi ratele specifice de cuprindere pe vârste. În ciuda acestei aşteaptă să fie parcurşi de o persoană de-a tendințe generale, remarcăm faptul că, în anul universitar 2010/2011, ratele specifice de cuprindere înregistrează o lungul vieŃii şi este calculat prin adunarea creștere semnificativă pentru vârstele 19, 21 şi 22 de ani. Acest fapt indică o creştere a accesului la învăŃământ ratelor nete de participare pentru fiecare superior, precum şi o tranziŃie uşor întârziată de la un nivel de educaŃie (învăŃământul secundar) la următorul vârstă. De exemplu, pentru un copil în (învăŃământul terŃiar). Datele recente indică faptul că tinerii doresc să acceadă la un nivel mai ridicat de competenŃe vârstă de 3 ani (vârsta minimă de acces în prin frecventarea învăŃământului universitar pentru a deŃine o poziŃie mai bună pe piaŃa muncii. învăŃământul preşcolar) speranŃa de viaŃă şcolară este egală cu valoarea indicatorului DiferenŃele pe sexe se păstrează, fetele stând statistic cu 3 luni mai mult decât băieții într-un program de studii durata de viaŃă şcolară. universitare. O analiză pe vârste/grupe de vârstă indică faptul că diferenŃele scad semnificativ pe măsură ce vârsta studenților creşte: de la 12% în cazul tinerilor de 19 ani, la sub 1% în cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 şi Indicatorul rata specifică de cuprindere 29 de ani. şcolară pe vârste exprimă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinşi în sistemul de educaŃie, indiferent de nivelul de învăŃământ, din totalul populaŃiei de aceeaşi vârstă. Indicatorul reflectă gradul de participare la educaŃie a unei anumite cohorte de vârstă specifică. 10 III. Participarea la educaŃie 1. Durata medie de frecventare a învăŃământului universitar 2. Rata specifică de cuprindere 1. Durata medie de frecventare a învăŃământului superior 3. Rata specifică de cuprindere, pe vârste, în învăŃământul superior 2003/ 2004/ 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2003/ 2004/ 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 18 T 12,4 13,3 12,9 13,1 17,9 18,4 12,6 9,6 T 1,3 1,3 1,4 1,5 1,6 1,5 1,3 1,4 ani F 14,7 15,6 15,4 16,1 21,6 21,7 15,2 11,6 F 1,4 1,5 1,6 1,7 1,9 1,7 1,5 1,5 M 10,2 11,1 10,5 10,1 14,4 15,1 10,2 7,8 M 1,1 1,1 1,2 1,3 1,3 1,3 1,2 1,2 19 T 31,2 29,9 33, 31,7 36,4 37,4 31,9 36,9 Sursa: Date calculate pe baza informaŃiilor INS, 2002-2011. ani F 37,1 34,8 40,4 37,2 44,8 43,8 37,4 43,1 M 25,6 25,2 26,1 26,3 28,3 31,3 26,6 31,0 20 T 30,0 31,6 31,4 34,1 33,6 36,3 34,7 31,8 ani F 34,7 36,7 36,6 39,9 39,9 43,2 40,1 37,2 Fig. 1. Rata specifică de cuprindere pe vârste, M 25,6 26,8 26,5 28,6 27,6 29,6 29,4 26,6 în învăŃământul superior 21 T 26,2 29,2 31,6 31,4 34,8 30,1 31,2 31,5 ani F 29,7 33,0 36,7 36,8 40,9 34,1 35,8 36,3 M 22,8 25,7 26,7 26,4 28,9 26,2 26,8 26,9 22 T 22,0 23,4 26,5 30,4 31,6 25,3 20,0 22,8 40 35 19 an i ani F 24,1 26,2 30,0 35,2 37,2 27,3 21,2 24,5 30 25 20 an i M 20,0 20,8 23,2 25,9 26,2 23,4 18,9 21,2 20 15 21 an i 23 T 15,3 16,3 18,4 21,4 23,7 18,4 16,1 12,8 10 5 22 an i ani F 16,2 17,4 19,2 22,7 25,5 19,3 17,0 13,2 0 23 an i M 14,5 15,2 17,6 20,1 22,0 17,5 15,2 12,3 24 T 11,2 11,3 12,7 13,8