Raport privind starea învăţământului superior din România - 2011

17,7 15,3 11,9 10,8 ani F 11,9 12,2 13,1 14,8 18,5 15,9 12,6 11,1 M 10,6 10,5 12,3 12,8 17,0 14,7 11,1 10,5 25- T 5,1 5,3 6,1 6,6 8,0 8,2 7,4 5,6 29 F 5,5 5,7 6,5 7,1 8,4 8,8 8,0 5,7 ani M 4,7 4,9 5,7 6,1 7,6 7,6 6,9 5,4 30- T 1,2 1,2 1,5 1,8 2,3 2,5 2,2 1,6 34 F 1,4 1,4 1,7 2,0 2,5 2,9 2,6 1,9 ani M 1,0 1,0 1,.3 1,5 2,1 2,0 1,8 1,3 Sursa: Date calculate pe baza informaŃiilor INS, 2002-2011. 11 II. Participarea la educaŃie Definirea indicatorului/ 3. Rata brută de cuprindere Note metodologice 4. Ponderea studenŃilor înscrişi la matematică, ştiinŃe şi tehnologie Rata brută de cuprindere şcolară În 2010/2011 rata brută de cuprindere în învăŃământul superior îşi continuă scăderea accentuată, înregistrând reprezintă numărul total al o valoare de 40,8% pentru populaŃia din grupa de vârste 19 – 23 de ani. studenŃilor cuprinşi în învăŃământul superior, indiferent de vârstă, ca ÎnvăŃământul superior reprezintă nivelul de Semnificativ şi îngrijorător este fenomenul raport procentual din totalul Repere europene învăŃământ cu cea mai spectaculoasă oscilaŃie a constant de scădere a valorii indicatorului pentru populaŃiei din grupa oficială de ratei brute de cuprindere într-un orizont de timp populaŃia cu domiciliul în mediul rural. Remarcăm vârstă corespunzătoare foarte scurt. În ultimii şase ani universitari o scădere a valorii indicatorului cu aproximativ învăŃământului superior. Indicatorul Ponderea studenŃilor se utilizează pentru a evidenŃia (2004/2005 – 2010/2011) indicatorul relevă o 10% în ultimii 4 ani universitari pentru mediul de nivelul general de participare la înscrişi la matematică, creştere spectaculoasă urmată de o descreştere rezidenŃă rural. Acest fapt indică accesul extrem educaŃia de nivel terŃiar într-un ştiinŃe şi tehnologie simetrică. În prezent rata brută de cuprindere de redus încă al persoanelor din mediul rural la anumit an universitar. Acesta reprezintă un indicator are o valoare aproximativ egală cu cea din urmă învăŃământ superior şi implicit crearea unei situaŃii reflectă capacitatea sistemului de important din cu şase ani (Tabel 2). dezavantajante pe piaŃa muncii pentru aceste educaŃie de a permite accesul perspectiva populaŃiei din grupa respectivă de OscilaŃia ratei brute de cuprindere indică faptul persoane. obiectivelor Agendei vârstă. Începând din anul că persoanele din grupa de vârste 19 – 23 de Din analiza acestui indicator, corelată cu universitar 2007/2008 indicatorul a Europa 2020. România ani au decis să urmeze un program de studii indicatorul anterior privind rata de cuprindere pe putut fi calculat şi pe medii de înregistra la începutul universitar în număr din ce în ce mai mic pe grupe de vârstă, reiese faptul că deşi accesul la rezidenŃă ale studenŃilor, anilor 2000 o pondere parcursul ultimilor ani. Acest fapt este dovedit şi învăŃământ superior pare să fie mai bun în anul metodologia de culegere a datelor relativ ridicată a de ratele de tranziŃie şi de acces din ce în ce mai universitar 2010/2011 acesta este întrucâtva luând în consideraŃie şi acest numărului de studenŃi criteriu. Devine posibilă, astfel reduse de la nivelul liceal spre cel superior. umbrit de tranziŃia întârziată a tinerilor de la un evaluarea disparităŃilor dintre ariile înmatriculaŃi în aceste Putem considera că există o tendinŃă de nivel educaŃional la altul. Întârzierile se datorează urbane şi rurale sub aspectul domenii. Indicatorul amânare a tranziŃiei spre învăŃământul superior mai degrabă unor cauze externe sistemului de participării la învăŃământul superior, înregistrează însă o influenŃată probabil şi de criza economică care a învăŃământ, precum criza economică, însă implicit dezvoltarea unor măsuri de scădere rapidă pe determinat scăderea veniturilor sau nevoia facilitarea accesului persoanelor cu vârstă mai stimulare a participării la acest nivel parcursul ultimilor ani tinerilor de a se angaja mai rapid pentru a aduce mare decât cea teoretică de şcolarizare arată, de de educaŃie a populaŃiei din mediul de la 27% la 22% în rural. venituri suplimentare în gospodărie. Alte cauze asemenea, faptul că sistemul implementează prezent, valoare sub Ńin de aplicarea noilor prevederi legate de unele măsuri corective. Indicatorul ponderea studenŃilor media europeană, dar asigurarea calităŃii asupra instituŃiilor de Ponderea studenŃilor la matematică, ştiinŃe înscrişi la matematică, ştiinŃe şi apropiată de cea a învăŃământ superior. Anul 2007/2008 şi tehnologii înregistrează o situaŃie apropiată de tehnologie se calculează din totalul statelor din corespunde începerii activităŃilor de evaluare cea din anul anterior, ceea ce indică o tendinŃă de studenŃilor înscrişi în învăŃământul vecinătatea României. superior, într-un anumit an externă derulate de ARACIS, care au inclus echilibrare a efectivelor de studenŃi şi capacităŃilor universitar. Acest indicator a făcut pentru prima dată şi instituŃiile de învăŃământ de şcolarizare. Valoarea este sub media UE27, parte din sistemul de indicatori pe Sursa: Eurostat superior publice. Nu în cele din urmă, datele însă apropiată, sau chiar uşor superioară altor Ńări baza cărora s-a urmărit îndeplinirea trebuie privite sub rezerva suprapunerii in din vecinătatea României. Ńintelor concrete (benchmarks) perioada de referinŃă a două generaŃii de stabilite în cadrul Strategiei de la studenŃi (non-Bologna şi Bologna). Lisabona. 12 II. Participarea la educaŃie 3. Rata brută de cuprindere 4. Ponderea studenŃilor înscrişi la matematică, ştiinŃe şi tehnologie 1. Rata brută de cuprindere în învăŃământul superior Fig. 1. Ponderea studenŃilor înscrişi la matematică, ştiinŃe, tehnologie şi 2003/ 2004/ 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ construcŃii 2010/ 2011 (date comparative 2009) 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total 37,9 40,2 44,8 47,2 53,6 51,7 45,0 40,8 Urban - - - - 68,0 62,8 56,3 53,9 Rural - - - - 30,9 33,9 27,2 20,8 Feminin 42,6 45,1 50,8 54,1 61,7 58,4 50,7 45,7 Masculin 33,5 35,4 39,0 40,6 45,9 45,3 39,5 36,2 Obs. În calcularea indicatorului, raportarea s-a făcut la populaŃia de 19-23 ani. Sursa: Date calculate pe baza informaŃiilor INS, 2003-2011. Rata brută de cuprindere în învăţământul superior 60,0% 53,6% 51,7% 44,8% 47,2% 45,0% 50,0% 37,9% 40,2% 40,8% 40,0% 30,0% 20,0% Sursa: Eurostat, 2011. 10,0% 0,0% 2. Ponderea studenŃilor înscrişi la matematică, ştiinŃe, tehnologie şi construcŃii 2003/2004 2005/2006 2007/2008 2009/2010 România 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 27,7 26,9 25,7 23,6 23,5 22,0 21,9 Sursa: Eurostat, 2011. 13 III. Rezultate Definirea indicatorului/ 1. Rata de absolvire a învăŃământului superior Note metodologice Rata de absolvire a învăŃământului superior îşi continuă tendinŃa descendentă şi atinge o valoare de 52,3% în anul universitar 2009/2010. Majoritatea absolvenŃilor obțin diploma de licență în anul în care finalizează Procentul absolvenŃilor unui anumit nivel de programul de studii, numărul celor care obțin ulterior licența fiind relativ redus. educaŃie din totalul Rata de absolvire a învăŃământului superior indică faptul că, Astfel, doar o treime dintre băieți, raportat la grupa de vârstă 23 populaŃiei în vârstă raportat la persoanele cu vârsta de 23 de ani, aproape jumătate de ani, reuşesc să absolve studii superioare cu diplomă de licenŃă. teoretică de absolvire dintre absolvenŃi au reuşit să obŃină în anul universitar 2009/2010 specifică nivelului o diplomă de licenŃă. Remarcăm faptul că, după creşterea spectaculoasă din anul respectiv de educaŃie. Este un indicator care universitar 2007/2008 (datorată în principal înregistrării reflectă calitatea şi Valoarea indicatorului este cu aproximativ 10% mai scăzută decât nediferenŃiate a absolvenŃilor din ciclul de învăŃământ non- eficienŃa internă a în anul universitar anterior. Este însă posibil ca diferenŃa să fie Bologna şi a celor din primul ciclu de învăŃământ Bologna), ratele sistemului de educaŃie, cauzată de formula de calcul care ia în considerare populaŃia cu de absolvire tind să revină la nivelul anului universitar 2006/2007. dar şi rezultatele vârsta de 23 de ani, în condiŃiile în care absolvirea unui ciclu de DiferenŃele pot fi explicate prin faptul că există încă programe de acestuia. studii universitare de licenŃă se face la vârsta teoretică de 22 de studii în lichidare organizate pe sistemul non-Bologna, precum şi În calculul ratei de ani, potrivit noilor reglementări. Interesant este şi faptul că programe de studii exceptate, precum cele din domeniile absolvire a diferenŃele dintre absolvenŃii care au obŃinut diploma de licenŃă şi medicină, inginerie, arhitectură sau drept. învăŃământului superior cei care doar au încheiat studiile fără a susŃine examenul de vârsta teoretică de referinŃă a fost de 23 de finalizare tind să se micşoreze semnificativ. Spre exemplu, dacă în Ponderea absolvenŃilor în matematică, ştiinŃe şi tehnologie (ISCED ani. Ponderea anul 2008/2009 aproximativ 5% dintre absolvenŃi nu obŃineau 5-6), arată faptul că în ultimii ani a existat o tendinŃă descendentă absolvenŃilor la diploma de licenŃă, în anul universitar 2009/2010 valoarea atât în România cât şi la nivelul Uniunii Europene. În cazul matematică, ştiinŃe şi indicatorului coboară la aproape 2%. României, după o perioadă de scădere semnificativă a ponderii tehnologii se calculează acestora, indicatorul are o revenire spectaculoasă în anul 2009 şi din totalul absolvenŃilor Rata de absolvire a învăŃământului superior, calculată în raport cu înregistrează o valoare de 21,7%, foarte apropiată de media de învăŃământ superior numărul absolvenŃilor care posedă diplomă de licenŃă atinge o UE27. dintr-un anumit an valoare de 50,1% din promoŃia curentă, în anul 2009/2010. Cu universitar. Această alte cuvinte, doar jumătate dintre studenŃii care reuşesc să Interesant de observat este faptul că, pe sexe, diferenŃele sunt pondere face parte din sistemul de indicatorii ajungă în ultimul an de facultate obŃin o diplomă de licenŃă în inversate în cazul României, faŃă de media europeană. Astfel, europeni care au fost timpul teoretic de absolvire, adică până la vârsta de 23 de ani. ponderea absolventelor în aceste domenii depăşeşte media urmăriŃi în vederea europeană, în timp ce cea a absolvenŃilor este sub aceasta. Cu îndeplinirii obiectivelor DiferenŃele pe sexe privind rata de absolvire a învățământului alte cuvinte, în România, mai multe femei finalizează programe de Agendei Europa 2020. superior continuă să înregistreze un ecart considerabil în favoarea studii în domeniile de studii matematică, ştiinŃe şi tehnologii decât fetelor. bărbaŃi. 14 III. Rezultate 1. Rata de absolvire a învăŃământului superior 1. Rata de absolvire a învăŃământului superior cu şi fără examen de final de studii cu diplomă de licenŃă 2003/ 2004/ 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/