Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2012

parație cu învățământul gimnazial din mediul rural se elevilor per cadru didactic Numărul preşcolarilor/elevilor anul școlar precedent. înregistrează cel mai redus raport elevi/profesor din într-un anumit an şcolar. care revin la un cadru didactic întreg sistemul de învăţământ: 10 elevi la 1 profesor. Indicatorul se utilizează a avut o tendinţă descendentă Această evoluţie se explică prin stabilizarea personalului Acest lucru demonstrează că măsurile de raționalizare pentru a măsura nivelul în cazul majorităţii statelor didactic angajat, în conformitate cu evoluția populației a rețelei în școlile rurale nu au avut un efect direct și resurselor umane alocat europene în ultimii ani, școlare, în cazul tuturor nivelurilor de învățământ, după asupra raportului elevi/profesori. O situație în raport cu numărul situaţie determinată în primul măsurile succesive din anii precedenți de raţionalizare a asemănătoare întâlnim și în cazul nivelului gimnazial elevilor. Valoarea rând de evoluţiile demografice reţelei şi de desfiinţare/comasare unor unităţi care în mediul urban: în aceeași perioadă în aceste școli raportului este evaluată în şi de creştere a numărului funcţionau cu un număr redus de elevi. Cel mai scăzut media a crescut de la 12 la 13 elevi/cadru didactic. funcţie de normele personalului didactic raport (11 elevi/cadru didactic) continuă să se oficiale stabilite la nivel de specializat /de sprijin. înregistreze în cazul învăţământului gimnazial, în timp Ca și în cazul altor sisteme educaționale din statele sistem pentru fiecare La nivel european, Portugalia, ce învăţământul preşcolar şi primar observăm cea mai foste comuniste (Polonia, Cehia, Lituania), România nivel de învăţământ. Lituania, Danemarca, Malta şi ridicată valoare (18 elevi/cadru didactic) a acestui trebuie să găsească în viitorul apropiat un mai bun Lichtenstein sunt sistemele de indicator. echilibru între măsurile curente de asigurare a calităţii Acest indicator este educaţie care au valorile cele şi cele de asistare a unităţilor şcolare, în special a deosebit de important mai scăzute ale acestui Mediul de rezidenţă rămâne să fie un important factor celor care şcolarizează un număr ridicat de elevi cu pentru politicile de indicator în cazul de diferenţiere al acestui indicator, cu excepţia oportunităţi reduse. De asemenea, politicile în aria salarizare şi de formare a învăţământului primar şi învăţământului liceal şi profesional unde întâlnim în formării profesionale continue a cadrelor didactice cadrelor didactice din secundar (ISCED 1-3). ambele cazuri un raport de 16 elevi/cadru didactic. trebuie să țină seama într-o măsură mai ridicată de sistem şi, în general, România înregistrează un diferențele existente în prezent în sistemul de oferă o imagine asupra raport apropiat mediei În cazul învăţământului preşcolar media este sensibil educație, în ceea ce privește numărul mediu de elevi resurselor alocate europene în cazul mai ridicată în mediul rural (20 copii/cadru didactic, faţă cu care se lucrează la clasă. educaţiei cât şi a învăţământului gimnazial şi de 17 în urban) în timp ce în învăţământul primar politicilor privind unul mai ridicat în cazul raportul se inversează în favoarea mediului urban (20 în asigurarea calităţii. învăţământului primar şi urban faţă de 17 în rural). Diferențele pe medii par să secundar superior. se diminueze în cazul învățământului preșcolar în ultimii Sursa: Eurostat, 2011. ani în timp ce în cazul învățământului primar cresc. 23 A. Ansamblul sistemului de învăţământ I. Resurse umane 4. Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic 1. Numărul elevilor per cadru didactic în învățământul pre-universitar Preşcolar Primar Gimnazial Liceal şi profesional 2004/2005 Total 18 17 11 16 Urban 16 18 12 15 Rural 21 16 10 19 2005/2006 Total 18 17 11 15 Urban 16 18 12 15 Rural 21 16 10 18 2006/2007 Total 18 17 11 16 Urban 16 19 12 15 Rural 20 16 10 18 2007/2008 Total 17 16 11 15 Urban 16 18 12 15 Rural 20 15 10 15 2008/2009 Total 17 16 11 15 Urban 16 18 12 15 Rural 19 15 10 15 Total 17 17 11 16 2009/2010 Urban 16 19 12 16 Rural 19 15 10 15 Total 18 18 12 16 2010/2011 Urban 17 20 13 16 Rural 20 17 10 16 Total 18 18 11 16 2011/2012 Urban 17 20 13 16 Rural 20 17 10 16 Observaţie: Indicatorul s-a calculat prin raportarea numărului de elevi la numărul de cadre didactice (persoane fizice).Pentru învăţământul secundar superior datele sunt estimate, indicatorul fiind calculat prin raportarea numărului de elevi din învăţământul liceal si profesional (cumulat) la numărul personalului didactic din învăţământul liceal şi profesional (cumulat). În acest caz, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2004-2012. 24 A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Participarea la educaţie Evoluţia efectivelor de elevi În anul şcolar 2011/2012 numărul de elevi și-a accentuat scăderea, diferența față de anul anterior fiind de aproximativ 70 mii de elevi. Putem însă remarca evoluția pozitivă a numărului elevilor din mediul rural înscriși în învățământul liceal și postliceal. Pentru prima dată după anul 1989 numărul copiilor și elevilor înscriși în constantă, în mediul rural în anul de referință evoluția este negativă în sistemul preuniversitar de învățământ a coborât în anul școlar 2011/2012 sub comparație cu anul anterior. pragul de 3,3 milioane. Această cifră este un efect atât al evoluțiilor demografice cât și al fenomenului de migrație înregistrat în această perioadă Ne aşteptăm ca, pe ansamblu, această tendinţă de scădere a efectivelor la nivelul populației generale. şcolare corespunzătoare învăţământului primar să continue, fiind necesare noi măsuri de ajustare la nivel de sistem, în special în ceea ce priveşte resursele În ultimii ani, se observă menținerea și chiar accentuarea tendinţei umane şi structura reţelei şcolare. descendente. Diferența față de anul anterior este de aproximativ 70 mii elevi, cu 20 mii mai mare în comparație cu media din ultimii ani. La această stare de După cum am văzut, la nivelul învăţământului liceal – ca urmare a desfiinţării fapt, contribuie, cum vom vedea în analiza diferitelor niveluri de educație și SAM, reorganizării învăţământului profesional, creşterii cererii de educaţie fenomenul de neșcolarizare și cel de renunțare prematură la studii. pentru profilele tehnologice, precum şi ca efect al măsurii de prelungire a duratei învăţământului obligatoriu la 10 ani – efectivele de elevi au continuat Această tendință se reflectă în mod diferit pe niveluri de învăţământ și mediu să înregistreze o tendinţă ascendentă. Creșterea se observă în principal în de rezidenţă. Astfel, pe ansamblul populaţiei şcolare, elevii din învățământul cazul elevilor care provin din mediul rural. gimnazial înregistrează cea mai importantă scădere (peste 40 mii elevi). O scădere importantă se înregistrează și în cazul învățământului primar (aproape Aceeași tendință, pe ansamblu și pe medii de rezidență, poate fi observată și 19 mii elevi). Observăm faptul că evoluțiile negative în comparație cu anii în cazul învățământului postliceal unde se înregistrează o creștere de 10 mii anteriori se accentuează. elevi în perioada de referință. În cazul mediului urban creștere este de 6 mii elevi iar în cazul mediului rural creșterea este de 4 mii. La polul opus se situează învățământul liceal și cel postliceal unde identificăm o tendință pozitivă, pe fondul restructurării învățământului profesional și creșterii numărului de opțiuni pentru continuarea studiilor într-o altă formă decât în învățământul universitar. Datele analizate pe medii de rezidență indică o vulnerabilitate mai accentuată în cazul mediului rural, în special în cazul învățământului primar și preșcolar. În învățământul primar școlile din mediul urban au pierdut doar aproximativ 2,5 mii elevi, în timp ce școlile din mediul rural au pierdut peste 16 mii elevi în comparație cu anul precedent. De asemenea, chiar dacă pe ansamblu evoluția numărului de copii înscriși în învăţământul preşcolar a rămas 25 A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Participarea la educaţie Evoluţia efectivelor de elevi 1. Evoluţia efectivelor de elevi 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 Învăţământul Total 644911 648338 648862 650324 652855 666123 673736 673641 preşcolar Urban 316817 320950 320682 332593 340394 352857 364115 369962 Rural 328094 327338 328180 317731 312461 313266 309621 303679 Învăţământul Total 969654 939330 919439 865175 859169 845679 828853 810126 primar* Urban 447198 451650 444696 418453 419318 414547 410576 407984 Rural 522456 487680 474743 446722 439851 431132 418277 402142 Învăţământul Total 1025840 961231 922769 924518 893166 873997 862588 819280 gimnazial* Urban 550658 520062 492222 482133 462556 451433 444831 422467 Rural 475182 441169 430547 442385 430610 422564 417757 396813 Învăţământul Total 770888 767543 778351 788827 782056 835343 864271 886521 liceal Urban 553970 542784 543866 524977 500648 501650 492920 484086 Rural 216918 221759 234485 263850 281408 333693 371351 402435 Învăţământul Total 289478 284394 250366 220322 189234 115432 54531 12382 profesional Urban 146470 144064 125877 103702 83836 51747 25348 10720 Rural 143008 140330 124489 116620 105398 63685 29183 1662 Învăţământul Total 48664 43596 37678 45497 55058 62538 69928 79368 postliceal Urban 37723 33286 29186 34781 41399 45835 52017 58326 Rural 10941 10310 8492 10716 13659 16703 17911 21060 Total 3749435 3644432 3557465 3494663 3431538 3399112 3353907 3281318 * Include atât învăţământul de masă, cât şi învăţământul special. Observaţie: Datele nu includ elevii străini. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2004-2012.