Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2012

3800000 3600000 Număr elevi 3400000 3200000 3000000 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 26 A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Participarea la educaţie 1. Rata brută de cuprindere în toate nivelurile de învăţământ În anul școlar 2011/2012 rata brută de cuprindere școlară în toate nivelurile de educație, ca raport din Definirea indicatorului / populaţia în vârstă de 7-23 ani, înregistrează o scădere pentru al patrulea an consecutiv, aproape 3 p.p. în Note metodologice comparaţie cu anul precedent. Indicatorul rata brută de cuprindere Repere europene După tendinţa continuu ascendentă înregistrată din nivelul superior de educație şcolară în toate nivelurile de până în anul şcolar 2007/2008, rata brută de învăţământ exprimă numărul total al Conform datelor disponibile la cuprindere şcolară în toate nivelurile de învăţământ După întreruperea tendinţei pozitive privind copiilor, elevilor şi studenţilor cuprinşi nivel european (2011), România (ISCED 1-6) îşi continuă și chiar își accentuează participarea la educaţie înregistrată în anii în toate nivelurile de învăţământ, se situa pe ultimele locuri, scăderea în perioada de referință a acestui raport. școlari 2007/2008 și 2008/2009, România indiferent de vârstă, ca raport devansând numai Bulgaria şi Astfel, în anul şcolar 2011/2012 valoarea se îndepărtează constant de valoarea procentual din totalul populaţiei din Cipru, în ceea ce priveşte rata de indicatorului este cu 2,9 p.p. mai redusă faţă de medie a unui indicator apropiat înregistrat grupa oficială de vârstă participare la toate nivelurile de anul anterior, ceea ce înseamnă o scădere aproape la nivelul UE-27: participarea la toate corespunzătoare tuturor nivelurilor de educaţie (raportat la populaţia în dublă față de cea înregistrată anual începând cu nivelurile de educaţie a populaţiei în vârstă educaţie (3-23 ani). vârstă de 3-29 ani). Sistemul de anul școlar 2007/2008. În consecință, acest de 3-29 ani. În prezent ecartul se apropie educaţie din România înregistra indicator necesită cu prioritate o analiză specială în de 10 p.p. Indicatorul se utilizează pentru a un decalaj de aproape 8 p.p. faţă perioada următoare, fiind un indicator care reflectă evidenţia nivelul general de participare de media UE-27. atât provocări la nivelul sistemului de educație cât și România este alături de Slovacia, Bulgaria la educaţie a populaţiei, precum şi a altor domenii (demografic, sănătate, protecție sau Cipru una dintre țările EU-27 cu rata de capacitatea sistemului de învăţământ Sursa: EUROSTAT, 2011. socială etc.). participare cea mai redusă, în timp ce țările de a permite accesul la toate nivelurile nordice înregistrează cele mai înalte valori de învăţământ. Această tendință negativă afectează în proporții ale acestui indicator. apropiate populaţia școlară feminină şi pe cea Unul dintre indicatorii UE, derivat al masculină. Ca și în anii precedenți, scăderea este Analiza pe diferite niveluri de învățământ ratei brute de cuprindere în toate mai ridicată în cazul fetelor, astfel încât diferențele poate să ofere datele necesare atât pentru nivelurile de educaţie, este rata de pe sexe s-au diminuat, ajungând la 2,4 p.p. în identificarea grupurilor vulnerabile din participare la toate nivelurile de defavoarea băieților în perioada de referință, în grupa de vârstă 7-23 de ani, cât și pentru educaţie (ISCED 0-6), ca raport din comparație cu aproape 6 p.p. în anul școlar fundamentarea unor intervenții care să populaţia în vârstă de 3-29 ani. 2007/2008. sprijine participarea acestora la educație (inclusiv prin programe de tip A doua Scăderea înregistrată de rata de participare la toate șansă). nivelurile de educaţie reflectă și evoluţia negativă a efectivelor de studenţi din ultimii trei ani. Măsura de coborâre a vârstei de şcolarizare la 6 ani şi de prelungire a duratei învăţământului obligatoriu par să nu compenseze, până în prezent, aceste evoluții 27 A. Ansamblul sistemului de învăţământ II. Participarea la educaţie 1. Rata brută de cuprindere în toate nivelurile de învăţământ 1. Rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de educaţie ca raport din populaţia în vârstă de 7-23 ani 2. Rata de participare la toate nivelurile de educaţie 04/05 05/06 06/07 07/08 08/09 09/10 10/11 11/12 (ISCED 0-6), ca raport din populaţia în vârstă de 3-29 ani Total 74,9 76,2 77,5 80,1 79,9 78,7 77,0 74,1 – date comparative Feminin 76,9 78,4 80,0 83,0 82,6 81,8 79,1 75,3 Masculin 73,1 74,1 75,2 77,2 77,4 76,5 75,0 72,9 2006 Obs.: În calcularea indicatorilor nu a fost inclus învăţământul preşcolar. EU-27 63,9 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2004-2012. Finlanda 70,2 Lituania 67,9 Fig. 1. Rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de educaţie Estonia 65,9 (ca raport din populaţia în vârstă de 7-23 ani) Slovenia 65,3 Ungaria 63,7 Letonia 63,6 Polonia 62,9 Marea Britanie 61,7 Rep. Cehă 60,2 Slovacia 57,5 Malta 57,4 Romania 56,1 Bulgaria 55,1 Cipru 54,2 Sursa: Key Data on Education in Europe, 2009. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2004-2012. 28 A. Ansamblul sistemului de învăţământ Definirea indicatorului / Note metodologice II. Participarea la educaţie 2. Durata medie de frecventare a învăţământului Indicatorul durata medie de frecventare a 3. Speranţa de viaţă şcolară învăţământului exprimă numărul (mediu) de ani de şcolarizare pe care îi frecventează o persoană 4. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste şi sexe de vârstă oficială corespunzătoare tuturor Durata medie de frecventare a învăţământului a scăzut la 15,9 ani, după ce s-a situat, pentru patru ani nivelurilor de învăţământ (3-23 ani), consecutiv, la valoarea de 16,3 ani. presupunând că aceasta va fi cuprinsă în unităţile şcolare corespunzătoare acestor Repere europene După o perioadă în care a înregistrat o tendinţă În perioada de referinţă rata specifică de niveluri. Indicatorul reflectă nivelul general de continuu ascendentă, în perioada 2007-2011 cuprindere şcolară este mai mare cu 2-10% în dezvoltare a sistemului de educaţie din Comparaţiile durata medie de frecventare a învățământului cazul fetelor decât al băieţilor pentru toate grupele perspectiva numărului de ani de studii pe care îi internaţionale trebuie (incluzând şi învăţământul preşcolar) s-a de vârstă luate în considerare – tendinţă care s-a parcurg persoanele de vârstă oficială realizate cu precauţie, menţinut constantă – 16,3 ani. În anul de păstrat pe toată perioada de referinţă a corespunzătoare. date fiind deosebirile referință evoluția este negativă, înregistrând o prezentului raport. dintre sistemele de scădere cu 0,4 p.p. față de anul precedent. Dacă Indicatorul speranţa de şcolarizare exprimă învăţământ în ceea ce se exclude învăţământul preşcolar, durata medie Fetele continuă să aibă o speranţă de viaţă şcolară numărul total de ani de şcolarizare care se priveşte vârsta de debut de frecventare a învăţământului pentru un copil mai ridicată în comparaţie cu băieţii, în cazul aşteaptă să fie parcurşi de o persoană de-a a şcolarităţii, durata în vârstă de 6 ani este de 13,6 ani. Și în acest duratei medii de frecventare a învăţământului lungul vieţii şi este calculat prin adunarea ratelor ciclurilor de învăţământ, caz se observă o scădere similară în comparație pentru un copil în vârstă de 6 ani, însă decalajul a nete de participare pentru fiecare vârstă. De ponderea participanţilor cu anul precedent, valoarea indicatorului continuat să se reducă, ajungând la 0,3 p.p. exemplu, pentru un copil în vârstă de 3 ani la programe cu timp revenind la cea înregistrată în anul 2005/2006. (vârsta minimă de acces în învăţământul integral sau parţial etc. România se situează sub media UE-27 în cazul preşcolar) speranţa de viaţă şcolară este egală O analiză a indicatorului pe sexe indică faptul că indicatorului speranţa de viaţă şcolară pentru un cu valoarea indicatorului durata de viaţă şcolară. Dincolo de aceste limite, valoarea indicatorului s-a diminuat proporțional, copil în vârstă de 5 ani iar evoluția recentă indică speranţa de viaţă şcolară atât în cazul băieților cât și al fetelor. Diferența faptul că această distanță se va mări. Astfel, la Indicatorul rata specifică de cuprindere şcolară în România, deşi în în favoarea fetelor rămâne constantă și este, în nivelul anului 2009, valoarea indicatorului pentru pe vârste exprimă procentajul elevilor de o creştere în ultimii ani, principal, consecinţa ratei mai mari de România este de 16,6 (în creştere faţă de 16,4 în anumită vârstă cuprinşi în sistemul de educaţie, este sub media UE 27 şi cuprindere a fetelor în învăţământul superior. 2008), comparativ cu media europeană de 17,2. indiferent de nivelul de învăţământ, din totalul sensibil mai redusă decât populaţiei de aceeaşi vârstă. Indicatorul reflectă cea înregistrată în alte La nivelul anului 2011/2012, se constată gradul de participare la educaţie a unei anumite ţări europene precum continuarea reducerii ratei de cuprindere la cohorte de vârstă specifică. Finlanda, Olanda, populaţia de 18 ani (de la 71,5 la 68,3%) dar și Portugalia, Slovenia sau la toate celelalte grupe de vârstă analizate. Este Polonia - EUROSTAT, un fenomen îngrijorător, în condițiile în care în 2011 cazul grupelor de vârstă 19-20 şi 21-22 ani în anul anterior s-au înregistrat creşteri uşoare. 29 A. Ansamblul sistemului de învăţământ III. Participarea la educaţie 2. Durata medie de frecventare a învăţământului 3. Speranţa de viaţă şcolară 4. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste şi sexe 1. Durata medie de frecventare a învăţământului (ani)1 3. Speranţa de viaţă şcolară, în ani, pentru un copil în vârstă de 04/05 05/06 06/07 07/08 08/09 09/10 10/11 11/12 6 ani (%) Total 15,7 15,8 16,0 16,3 16,3 16,3 16,3 15,9 2004/ 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/ Feminin 16,0 16,1 16,3 16,7 16,6 16,5 16,5 16,1 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Masculin 15,4 15,5 15,7 16,0 16,0 16,0 16,1 15,7 Total 13,5 13,6 13,8 14,0 14,0 13,9 14,0 13,6 1 Inclusiv învăţământul preşcolar. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2004-2012. Feminin 13,8 13,9 14,0 14,4 4,2 14,2 14,2 13,7 2. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste şi sexe (%) Masculin 13,3 13,4 13,5 13,7 13,7 13,7 13,8 13,4 04/05 05/06 06/07 07/08 08/09 09/10 10/11 11/12 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2004-2012. 18 T 63,0 60,2 69,1 75,5 70,1 77,7 71,5 68,3 ani F 69,2 67,0 74,5 81,4 75,1 81,4 74,3 70,3 4