Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2012

Urban 99,3 95,6 94,9 76,9 90,6 87,8 76,8 50,7 Rural 99,4 93,7 96,9 69,7 88,1 85,2 81,0 33,3 2008/2009 Total 99,4 93,8 96,0 71,7 91,6 85,6 77,9 65,6 Urban 99,5 95,0 95,7 76,0 91,6 85,8 76,7 65,9 Rural 99,4 92,8 100,0 68,0 91,5 81,6 79,6 37,5 2009/2010 Total 99,1 93,7 96,3 70,2 91,3 84,4 70,3 61,7 Urban 98,9 94,7 96,4 75,0 91,2 84,8 69,6 62,0 Rural 99,4 92,9 95,7 66,1 93,4 79,7 71,5 0,0 Total 98,8 95,1 96,6 67,9 92,2 82,4 70,7 66,4 2010/2011 Urban 98,5 96,2 96,5 72,7 92,1 82,9 69,4 66,8 Rural 99,2 94,2 97,6 63,9 93,4 76,5 100,0 25,0 Total 98.4 94.7 96.4 65.4 91.5 79.9 92.2 58.5 2011/2012 Urban 98.0 95.4 96.4 68.8 91.5 80.2 93.5 58.3 Rural 98.9 94.1 96.5 62.6 91.8 76.1 50.0 61.1 Observaţie: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2004-2012. 20 A. Ansamblul sistemului de învăţământ I. Resurse umane Definirea 3. Ponderea personalului didactic de sex feminin indicatorului/ Note metodologice Cadrele didactice de sex feminin sunt majoritare în cazul tuturor nivelurilor de învăţământ pre-universitar. În învățământul preșcolar această pondere este apropiată de 100% în timp ce în învățământul liceal și profesional Indicatorul ponderea diferențele în favoarea femeilor cresc. cadrelor didactice femei Repere europene În comparaţie cu anul precedent, ponderea În cazul acestui indicator observăm că se mențin reflectă numărul La nivelul învăţământului primar, personalului feminin a crescut cu aproximativ 0,8 anumite diferenţe pe medii de rezidenţă. Astfel, cadrele cadrelor didactice femei Danemarca, Luxemburg, Spania şi p.p. În sistemul de educaţie de nivel didactice de sex feminin sunt cu aproximativ 67 p.p. exprimat ca raport Finlanda au cea mai mică preuniversitar, cadrele didactice de sex feminin mai numeroase în mediul urban, în comparaţie cu procentual din numărul proporţie a femeilor în reprezintă trei pătrimi din totalul personalului mediul rural, în învăţământul primar de masă, gimnazial total de cadre didactice învăţământul primar (sub 80%), în didactic. de masă și special şi liceal. într-un anumit an timp ce în state precum Cehia, şcolar. Indicatorul se Ungaria sau Slovenia valoarea Cele mai multe cadre didactice femei profesează În cazul învăţământului preşcolar şi a celui special utilizează pentru a acestui indicator depăşeşte 95%. în învăţământul preşcolar (unde au o pondere de primar şi gimnazial aceste diferenţe sunt mult mai evidenţia echilibrul sau 99,6%), primar de masă (86,9%), precum şi în reduse (sub 1 p.p.). În comparaţie cu anii precedenţi, dezechilibrul în În cazul învăţământului gimnazial distribuţia cadrelor învăţământul special primar şi special gimnazial se observă faptul că aceste diferenţe pe medii se proporţia cadrelor didactice femei didactice pe sexe, atât (87,8% respectiv 81,7%). păstrează relativ constante. este în medie în jur de 70%, în pentru întregul sistem timp ce la nivelul învăţământului cât şi la diferite niveluri În învăţământul gimnazial, liceal şi post-liceal La nivelul anului şcolar 2011/2012, după cum am secundar superior distribuţia pe de învăţământ. femeile reprezintă aproximativ 70% din totalul indicat deja, nu se înregistrează diferenţe semnificative sexe se echilibrează. personalului didactic. Ponderea cea mai scăzută se pe sexe în ceea ce priveşte nivelul de calificare sau înregistrează în învăţământul profesional (56,3%), norma de lucru a personalului didactic. Este totuşi Sursa: EUROSTAT, 2011. situație influențată de desființarea SAM-urilor. În necesară analiza sistematică a altor indicatori relevanți cazul acestui nivel și a celui liceal observăm cele (de exemplu, ponderea femeilor cu funcţii de mai importante diferențe, în timp ce în cazul conducere în învăţământul preuniversitar), din celorlalte niveluri de învățământ valorile perspectiva egalităţii de gen. indicatorului sunt foarte apropiate față de 2010/2011. 21 A. Ansamblul sistemului de învăţământ I. Resurse umane 3. Ponderea personalului didactic de sex feminin 1. Ponderea personalului feminin în total personalului didactic Preşcolar Primar de Special Gimnazial de Special Liceu Profesional Postliceal masă primar masă gimnazial (SAM) 2004-2005 Total 99,8 86,4 88,4 67,7 78,5 64,9 52,5 71,1 Urban 99,9 91,7 89,1 72,0 79,3 65,5 54,8 71,2 Rural 99,7 82,7 82,6 63,9 72,6 57,9 45,5 50,0 2005-2006 Total 99,8 86,7 88,3 67,6 78,2 67,6 55,6 72,1 Urban 99,8 91,5 88,5 71,7 78,7 68,2 57,9 72,2 Rural 99,7 83,1 86,5 64,0 73,1 60,4 48,7 50,0 2006/2007 Total 99,7 86,6 89,0 67,7 78,5 66,1 55,0 74,8 Urban 99,8 91,6 89,2 71,4 79,0 66,4 57,0 75,2 Rural 99,7 82,8 86,6 64,3 73,8 60,2 50,7 0,0 2007/2008 Total 99,7 85,9 87,3 68,0 78,4 66,7 57,6 67,6 Urban 99,8 90,4 87,5 71,4 78,6 67,1 58,7 67,9 Rural 99,6 82,4 85,0 65,0 75,8 60,2 55,5 16,7 2008-2009 Total 99,7 85,7 89,3 67,7 80,0 67,3 57,3 69,9 Urban 99,8 90,2 89,4 70,9 80,1 67,8 57,8 70,2 Rural 99,6 82,2 86,3 64,9 78,4 60,1 56,4 37,5 Total 99,7 86,0 88,6 67,7 80,8 67,8 58,3 68,4 2009-2010 Urban 99,8 90,1 88,6 70,7 80,9 68,3 59,2 68,5 Rural 99,6 82,8 88,8 65,0 78,3 60,5 56,8 40,0 Total 99,6 86,7 87,9 68,1 81,6 68,1 50,9 69,9 2010-2011 Urban 99,8 90,9 87,9 71,3 81,9 68,5 51,4 69,9 Rural 99,5 83,4 87,3 65,5 77,2 62,5 40,0 75,0 Observaţie: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2003-2011. 2. Ponderea personalului didactic feminin în învăţământul primar şi secundar, date comparative, 2009 Portugalia Germania România Slovenia Finlanda Slovacia Bulgaria R. Cehă Britanie Ungaria Polonia Spania Belgia Marea Franta Italia ISCED 1 97,6 97,5 80,6 80,8 96,1 74,3 79,6 83,7 89,2 78,5 93,7 85,0 94,0 82,6 85,9 ISCED 2 74,1 78,8 61,3 62,6 78,5 56,7 71,1 74,2 78,0 71,4 81,3 62,4 70,8 63,9 68,3 ISCED 3 58,5 65,4 60,2 63,4 64,8 49,4 67,7 66,6 71,5 58,2 76,9 48,6 59,9 59,8 66,5 ISCED 5-6 48,0 36,6 42,9 42,6 37,6 38,9 43,4 42,9 43,5 50,5 47,3 38,7 35,6 37,8 44,2 Sursa: EUROSTAT, 2011. 22 A. Ansamblul sistemului de învăţământ Definirea indicatorului/ I. Resurse umane Note metodologice 4. Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic Numărul elevilor ce revin la un cadru didactic a rămas constant în comparaţie cu anul anterior în cazul majorității Indicatorul numărul de nivelurilor de învăţământ. elevi ce revine la un cadru Repere europene Raportul elevi per cadru didactic a înregistrat în anul Din anul școlar 2004/2005 şi până în prezent în didactic reflectă raportul 2011/2012 valori relativ constante, în com