Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2012

Definirea indicatorului/ I. Resurse umane Note metodologice 1. Ponderea personalului didactic calificat Tendința de creștere a ponderii personalului didactic calificat, înregistrată în anii precedenți, a continuat în anul școlar 2011/2012 în cazul învățământului gimnazial de masă și a celui postliceal și de maiștri. Acest indicator reprezintă Repere europene În cazul învățământului preșcolar se observă cea O tendință pozitivă în ceea ce privește ponderea numărul cadrelor didactice mai ridicată rată a personalului didactic necalificat personalului didactic calificat din mediul rural poate fi calificate, ca expresie Deşi nu există date recente (4,8%), în creștere cu 0,4 p.p. în comparație cu observată și în cazul învățământului gimnazial de masă. procentuală din numărul privind nivelul de calificare al anul precedent. În mod surprinzător, scăderea se Astfel, în cazul acestui nivel, ponderea personalului total al cadrelor didactice. personalului didactic în statele înregistrează în cazul mediului urban, în mediul rural necalificat a scăzut de la 3,2% în anul școlar 2010/2011 europene, diferite studii indică ponderea cadrelor didactice calificate crescând ușor. la 2,6% în anul 2011/2012. Această stare de fapt a fost Indicatorul determină faptul că politicile naţionale din Astfel diferenţa pe medii de rezidență s-a redus sub influențată pozitiv de programele de calificare (în potenţialul de resurse majoritatea statelor din Europa 0,5 p.p. în defavoarea mediului rural. principal derulate din Fonduri Structurale) cât și de umane din sistemul de au ca prioritate sprijinirea politicile recente de angajare a personalului didactic în educaţie şi reflectă calitatea cadrelor didactice pentru a O situație asemănătoare se observă și în învățământ. procesului instructiv- răspunde cerinţelor din ce în ce învăţământul primar de masă: ponderea cadrelor educativ. mai variate legate de didactice calificate, pe ansamblu, a rămas identică cunoaşterea profundă a cu cea înregistrată anul trecut (98,8%) însă, în timp În funcţie de valorile domeniului, pentru a dezvolta ce ponderea cadrelor calificate din mediul rural a înregistrate poate fi evaluată competenţe pedagogice crescut ușor, în cazul mediului urban există o oportunitatea iniţierii unor avansate, pentru utilizarea tendință opusă. Astfel, ecartul pe medii de rezidență noi politici de personal la noilor tehnologii ale informaţiei. în favoarea mediului urban s-a redus și pentru acest nivel de sistem sau a unor Există o legătura strânsă între nivel de învățământ. politici corective. formarea iniţială de calitate, atractivitatea şi statutul În învăţământul liceal ponderea personalului didactic profesiei didactice, pe de o calificat are o valoare foarte apropiată de cea parte, şi calitatea serviciilor înregistrată în anul precedent. Și în acest caz educaţionale oferite elevilor şi ponderea personalului calificat în cazul mediului studenţilor, pe de altă parte, rural a înregistrat o creștere de 0,5 p.p. în astfel încât se aşteaptă ca în comparație cu anul anterior viitor toate cadrele didactice să aibă un nivel de studii de nivel În cazul învățământului postliceal observăm o Master. creștere de 1,2 p.p. pe ansamblu, determinată de o evoluție pozitivă a indicatorului în cazul unităților din Sursa: ETUCE “Teacher mediul urban. În mediul rural personalul calificat are Education in Europe”, 2008. o pondere de 100% în toată perioada de referință. 17 A. Ansamblul sistemului de învăţământ I. Resurse umane 1. Ponderea personalului didactic calificat 1. Ponderea cadrelor didactice calificate, pe niveluri de învăţământ Preşcolar Primar de masă Gimnazial de masă Liceu Profesional (SAM) Postliceal și de maiștri 2004/2005 Total 94,7 96,2 91,4 97,8 91,7 97,7 Urban 97,3 98,4 96,8 98,0 94,6 97,6 Rural 91,5 94,7 86,6 95,5 82,8 100,0 2005/2006 Total 94,0 96,2 92,2 98,2 91,1 96,9 Urban 96,6 98,3 96,8 98,4 93,3 96,9 Rural 90,7 94,7 88,1 95,6 84,6 100,0 2006/2007 Total 93,7 96,6 92,9 98,0 90,8 98,1 Urban 96,2 98,0 97,1 98,1 93,5 98,1 Rural 90,6 95,5 89,2 95,3 84,8 100,0 2007/2008 Total 93,5 97,1 94,2 98,4 92,6 97,9 Urban 96,0 98,8 97,7 98,5 93,7 97,9 Rural 90,2 95,9 91,0 96,4 90,6 100 2008/2009 Total 94,6 97,7 96,3 99,1 92,5 99,0 Urban 96,8 98,8 98,3 99,1 93,8 99,0 Rural 91,7 96,9 93,5 97,8 90,5 100,0 Total 95,4 98,5 97,1 99,5 96,0 98,9 2009/2010 Urban 97,0 98,9 98,6 99,5 95,5 98,9 Rural 93,2 98,1 95,7 99,1 97,0 100,0 Total 95,6 98,8 97,8 99,4 96,6 96,4 2010/2011 Urban 97,1 99,4 99,1 99,5 99,1 96,3 Rural 93,3 98,3 96,8 98,7 40,0 100,0 Total 95.2 98.8 98.1 99.3 100.0 97.6 2011/2012 Urban 95.4 99.1 99.1 99.4 100.0 97.5 Rural 95.0 98.6 97.4 99.2 100.0 100.0 Observaţie: Pentru învăţământul liceal, profesional şi postliceal, pentru mediul de rezidenţă s-a luat în considerare tipul de localitate în care este situată unitatea de învăţământ. Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2004-2012. 18 A. Ansamblul sistemului de învăţământ Definirea indicatorului/ I. Resurse umane Note metodologice 2. Ponderea personalului didactic cu timp integral de lucru (normă întreagă) În anul şcolar 2011/2012 nu s-au înregistrat schimbări semnificative în ceea ce priveşte ponderea cadrelor didactice cu normă întreagă, cu excepţia învăţământului gimnazial de masă și liceal. De asemenea, se menţin Indicatorul pondere diferenţele pe medii de rezidenţă. personal cu normă întreagă reflectă numărul Repere europene În perioada de referinţă ponderea cadrelor didactice O analiză pe medii de rezidenţă indică faptul că, în cadrelor didactice cu timp cu normă întreagă în învăţământul preşcolar a învățământul gimnazial de masă și în cel liceal se observă integral de lucru, ca În anul 2011, la nivelul continuat să aibă cea mai ridicată valoare, comparativ și cele mai importante diferențe, în defavoarea mediului expresie procentuală din învăţământului secundar, cu celelalte niveluri de învăţământ (98,8%), în uşoară rural. Astfel, în cazul învăţământului gimnazial de masă numărul total al cadrelor sistemele educaţionale din scădere faţă de anul precedent. ponderea cadrelor didactice cu normă întreagă este cu didactice. Indicatorul se Cipru, Bulgaria şi Malta au peste 6 p.p. mai ridicată în mediul urban în comparaţie cu utilizează pentru a cele mai mari rate da Ponderi ridicate de personal cu timp integral de lucru mediul rural, însă diferența pe medii pare în scădere. O evidenţia nivelul de personalului didactic cu timp se înregistrează şi în învăţământul primar de masă și situație asemănătoare întâlnim și în cazul învăţământului ocupare al cadrelor integral de lucru. Sistemele special (94,7% respectiv 96,4%) și în învățământul liceal, ecartul în acest caz fiind de aproximativ 4 p.p. didactice din sistem şi este din Marea Britanie, Irlanda, gimnazial special (91,5%). foarte important pentru Polonia, Austria şi Germania La nivelul învăţământului profesional şi postliceal analiza oportunităţii continuă să aibă cei mai La polul opus se situează învăţământul postliceal, diferenţele sunt mai dificil de estimat datorită introducerii unor mulți profesori angajați cu unde se înregistrează cea mai scăzută pondere a dezechilibrului între numărul de unităţi şcolare de acest restructurări de personal timp parţial de lucu. cadrelor didactice cu timp integral de lucru (58,5%) și nivel pe medii de rezidență. Este de remarcat totuși la nivel de sistem sau unde observăm cea mai mare scădere în comparație faptul că ponderea cadrelor didactice cu normă întreagă pentru anumite niveluri de Sursa: EUROSTAT, 2012. cu anul anterior, de aproape 8 p.p. în învăţământul postliceal este în anul 2011/2012 mai învăţământ. ridicată în mediul rural în comparaţie cu cel urban (61,1% O pondere mai scăzută a personalului cu normă față de 58,3%). întreagă se constată și în învăţământul gimnazial de masă (65,4%), în acest caz înregistrând o scădere a Actualul proces de descentralizare trebuie să țină cont de valorii acestui indicator cu aproximativ 2,5 p.p. în faptul că există efecte benefice ale creșterii ponderii comparaţie cu anul anterior. Această situație personalului didactic cu timp integral de lucru (reflectate demonstrează că la acest nivel există încă un număr în servicii de educație de calitate) în diferite niveluri de important de profesori care nu au o normă întreagă educație. Este nevoie însă ca acest proces să nu blocheze sau care predau în sistemul plății cu ora. Și în cazul flexibilitatea sistemului de a angaja personal în funcție de învățământului liceal unul din cinci cadre didactice nevoi locale, inclusiv în ceea ce privește o ofertă sunt în această situație. relevantă de CDS (curriculum la decizia școlii). 19 A. Ansamblul sistemului de învăţământ I. Resurse umane 2. Ponderea personalului didactic cu timp integral de lucru (normă întreagă) 1. Ponderea cadrelor didactice cu timp integral de lucru (normă întreagă) pe niveluri de învăţământ Preşcolar Primar de Special primar Gimnazial de Special Liceu Profesional Postliceal masă masă gimnazial (SAM) 2004/2005 Total 99,5 95,7 96,8 75,5 93,0 87,9 79,9 58,1 Urban 99,5 96,1 96,6 77,6 92,8 88,1 80,1 58,3 Rural 99,4 95,5 98,3 73,7 94,2 85,4 79,3 16,7 2005/2006 Total 99,5 96,3 96,4 76,1 92,6 88.3 79,0 48,3 Urban 99,7 97,0 96,1 77,7 92,7 88.5 78,1 48,5 Rural 99,3 95,8 99,5 74,7 91,4 86.5 81,5 16,7 2006/2007 Total 99,3 95,7 96,3 74,0 91,6 87,6 80,9 54,8 Urban 99,2 96,6 96,1 76,0 91,5 87,7 82,3 55,1 Rural 99,5 95,1 99,0 72,1 91,8 85,0 77,9 0,0 2007/2008 Total 99,3 94,5 95,0 73,1 90,4 87,7 78,3 50,6