Raport asupra stării sistemului naţional de învăţământ preuniversitar din România - 2012

t diferenţele semnificative pe medii de rezidenţă, în special la nivelul învăţământului gimnazial, în defavoarea mediului rural. În ultimii ani, rata de participare la educaţia de nivel primar şi gimnazial s-a apropiat de valoarea de 100%. În anul şcolar 2011/2012, valoarea indicatorului a scăzut semnificativ faţă de anii anteriori, ajungând la valoarea de 94,2%. Pe medii de rezidenţă, diferenţele privind participarea la învăţământul primar şi gimnazial s-au accentuat, în defavoarea mediului rural. Astfel, în timp ce în mediul urban valoarea indicatorului a crescut uşor în ultimii zece ani, în mediul rural rata a avut o tendinţă constant descendentă. Tendinţa descendentă începe să fie înregistrată şi la nivelul învăţământului urban în anul şcolar 2011/2012. Rata brută de cuprindere are valori uşor mai ridicate pentru populaţia masculină, cu aproximativ 1,5 puncte procentuale faţă de populaţia feminină.  În perioada 2003-2010, rata brută de cuprindere şcolară în învăţământul obligatoriu de 10 ani s-a situat în jurul valorii de 96%. În anul şcolar 2011/2012 se înregistrează o tendinţă descendentă a acestui indicator. Perioada 2003-2010 marchează tendinţe relativ constante privind participarea la învăţământul obligatoriu de 10 ani. În anul şcolar 2011/2012 tendinţa este de scădere a participării la învăţământul obligatoriu, înregistrându-se o rată de 93,8%.  La nivelul anului şcolar 2011/2012, un elev a petrecut în medie 7,1 ani în învăţământul primar şi gimnazial. În medie, elevii din rural petrec cu aproximativ 1 an mai puţin în învăţământul primar şi gimnazial, comparativ cu cei din urban. În perioada 2008-2010, durata medie de frecventare a învăţământului primar şi gimnazial s-a menţinut constantă, la valoarea de 7,4 ani. În anul şcolar 2011/2012 aceasta a scăzut la 7,1 ani, păstrându-se disparităţile importante între mediile de rezidenţă. Durata medie de frecventare a învăţământului primar şi gimnazial a fost de 7,6 ani în mediul urban şi de 6,4 ani în mediul rural. 8 Astfel, pentru anul şcolar 2011/2012, datele evidenţiază faptul că, în medie, un elev din mediul urban a urmat învăţământul primar cu 0,4 ani mai mult, iar învăţământul gimnazial cu 0,7 ani mai mult decât un elev din mediul rural.  În anul şcolar 2011/2012, ratele specifice de cuprindere pe vârste s-au menţinut la un nivel apropiat de cele înregistrate în anul şcolar anterior, excepţie făcând vârstele de 10, respectiv 14 ani. Faţă de anii anteriori, când tendinţa ponderii elevilor de 6 ani înscrişi în învăţământul primar era descendentă, în anul şcolar 2011/2012 aceasta a crescut cu 0,9 puncte procentuale. Datele statistice evidenţiază reducerea continuă a ratei specifice de cuprindere în învăţământul primar la vârsta de 6 ani (de la aproape 42% în anul 2003/2004 la 19% în 2010/2011). Acest aspect arată că tot mai puţini părinţi au optat pentru înscrierea copiilor în clasa I la 6 ani. În anul şcolar 2011/2012 rata de cuprindere în clasa I la 6 ani este ascendentă pentru prima dată în intervalul de timp 2003-2011 ca urmare a introducerii clasei pregătitoare. Există o serie de diferenţe pe medii de rezidenţă şi pe sexe. Astfel, mai mulţi părinţi din rural decât din urban îşi înscriu copiii la şcoală la 6 ani; mai multe fete decât băieţi îşi fac debutul şcolar la această vârstă. De asemenea, se păstrează ponderea relativ ridicată a elevilor care depăşesc grupele oficiale de vârstă corespunzătoare învăţământului primar (peste 10 ani), respectiv gimnazial (peste 14 ani). Aceasta se datorează în primul rând debutului şcolar întârziat, dar şi fenomenului repetenţiei.  În anul şcolar 2010/2011, rata abandonului şcolar la nivelul învăţământului primar şi gimnazial a fost de 1,8%. Rata abandonului şcolar în învăţământul primar şi gimnazial înregistrează valori similare, o uşoară variaţii regăsindu-se la nivelul învăţământului gimnazial, în defavoarea mediului rural. Anul 2010/2011 a întrerupt tendinţa descendentă a ratei abandonului şcolar înregistrată în perioada 2006-2009. Astfel, valoarea acesteia a crescut în anul de referinţă la 1,8% Cele mai importante creşteri ale abandonului şcolar s-au înregistrat în mediul urban, respectiv la nivelul ciclului gimnazial. Cu toate acestea, valorile cele mai mari ale abandonului şcolar continuă să se înregistreze în şcolile din mediul rural, la nivel gimnazial, respectiv la populaţia şcolară masculină.  Rata de absolvire a învăţământului primar şi gimnazial a fost de 105,7% în anul şcolar 2010/2011. Diferenţele pe medii de rezidenţă rămân semnificative. Rata de absolvire a învăţământului primar şi gimnazial a înregistrat în anul şcolar 2010/2011 o creştere semnificativă faţă de anul şcolar anterior. Aceasta se datorează absolvirii gimnaziului de către elevi care au depăşit vârsta oficială de şcolarizare pentru acest nivel de educaţie datorită debutului şcolar întârziat, repetenţiei, amânărilor din motive medicale. În ultimii ani, rata de absolvire a învăţământului gimnazial s-a menţinut constant mai ridicată în cazul fetelor decât în cazul băieţilor. 9 Rata de absolvire s-a ameliorat faţă de anul anterior, dar continuă să înregistreze diferenţe îngrijorătoare pe medii de rezidenţă. Astfel, în anul şcolar 2010/2011, această diferenţă a fost de 25,5 p.p. în defavoarea mediului rural (119,4% în mediul urban şi 93,9% în mediul rural). Rezultatele elevilor la evaluările naţionale  Evaluarea Naţională la clasa a VIII-a. Pe ansamblu, rezultatele la evaluarea naţională din anul 2010-2011 evidenţiază discrepanţe importante pe medii de rezidenţă, dar şi pe sexe. Aproape un sfert dintre elevii din mediul rural au obţinut medii sub 5. Diferenţele pe sexe situează fetele în avantaj cu aproape 10 puncte procentuale faţă de băieţi. ÎNVĂŢĂMÂNTUL LICEAL ŞI PROFESIONAL Resurse umane  Efectivele de cadre didactice din învăţământul liceal s-au menţinut relativ constante de-a lungul intervalului analizat, în timp ce acelea corespunzătoare celui profesional au înregistrat o reducere accentuată începând cu anul şcolar 2009/2010, anul intrării în lichidare a unităţilor de tip SAM. Numărul cadrelor didactice din învăţământul liceal a înregistrat o scădere uşoară în ultimii ani, ajungând la valoarea de 59.725 în 2010/2011. Majoritatea cadrelor didactice sunt cuprinse în liceele din mediul urban. Învăţământul profesional a înregistrat o reducere continuă şi puternică a efectivelor de personal didactic începând cu anul şcolar 2009/2010, ajungându-se la numai 116 persoane în 2010/2011. Ponderea personalului didactic calificat a crescut de-a lungul ultimilor ani atât la nivelul învăţământului liceal, cât şi al celui profesional. În anul şcolar 2010/2011, ponderile corespunzătoare au ajuns la 99,4% personal calificat la liceu şi 96,6% la învăţământul profesional. Ponderea personalului didactic feminin a fost de 68% în învăţământul liceal şi de peste 50% în cel profesional. Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic pe ansamblul învăţământului liceal şi profesional s- a menţinut la valori constante în ultimii ani. În anul şcolar 2010/2011, valoarea acestui indicator a fost de 16 elevi/cadru didactic. Participarea la educaţie  În anul şcolar 2011/2012, rata de cuprindere şcolară în învăţământul liceal şi profesional scade uşor faţă de anul anterior, ajungând la 96%; la nivelul liceal se ating cele mai mari valori (94,6% pe total) din intervalul analizat, în timp ce la profesional se ating cele mai mici (1,8% pe total); diferenţa între mediul urban şi rural se menţine la un nivel important în favoarea celui dintâi, în acelaşi an aceasta fiind de 22,1 p.p.; 10  La nivel liceal, se menţin decalaje importante după mediul de rezidenţă al elevilor, la nivelul lui 2011/12 înregistrându-se o diferenţă de 21 p.p. în favoarea mediului urban; diferenţele pe sexe se reduc foarte mult, în favoarea băieţilor;  Cuprinderea după filiere şi profiluri de formare evidenţiază următoarea situaţie: continuă creşterea valorii acestuia la filiera tehnologică a liceului, ajungându-se la 53% la nivelul anului 2011/2012 (de la 24,7% în 2003/2004); scade puternic cuprinderea în fostele SAM- uri (de la 20,1% la 1,8%); creşte cea aferentă liceelor teoretice şi vocaţionale, de la 30,3% la 41,7%;  Durata medie de frecventare a învăţământului liceal creşte pe parcursul perioadei analizate, ajungând la 2,9 ani (de la 1,9 ani în 2003/2004) la nivelul anului şcolar 2011/2012, în timp ce aceea corespunzătoare învăţământului profesional ajunge la 0 ani (ca urmare a măsurilor de restructurare a acestei rute de formare); evoluţia negativă din ultimii ani a duratei de frecventare a învăţământului profesional va conduce la o situaţie de dezechilibru în ceea ce priveşte acoperirea necesarului de pe piaţa muncii cu personal de calificări 1, 2 şi 3;  Ratele specifice de cuprindere pe vârste încep să crească în învăţământul liceal începând cu anul şcolar 2009/10, în timp ce, la nivelul celui profesional, scad; la nivelul lui 2011/12, valorile înregistrate la nivelul învăţământului liceal ating maximele intervalului, în timp ce, la nivelul celui profesional, ajung la (sau spre) zero – cu excepţia grupei de vârstă 21 de ani;  Analiza ratelor specifice de cuprindere şcolară pe vârste, la nivelul învăţământului liceal evidenţiază, începând cu 2009/10 (anul intrării în lichidare a SAM-urilor), o creştere importantă în special la vârsta de 15 ani (aproximativ 16 p.p. – de la 56,9% la 73%), dar şi la 16 şi 18 ani;  Rata specifică de cuprindere în învăţământul profesional înregistrează, începând cu 2009/10, anul intrării în lichidare a unităţilor de tip SAM, scăderi dramatice, ajungând la (sau spre) zero la nivelul anului şcolar 2011/12; astfel, sistemul de educaţie românesc nu mai produce viitori angajaţi cu niveluri de calificare 1 şi 2 şi, mai mult, scade şi numărul celor care sunt formaţi cu nivel 3, prin dispariţia rutei progresive de profesionalizare prin SAM;  Rata de tranziţie la nivelul secundar superior – numai liceal, în ultimii doi ani (ca urmare a lichidării unităţilor de tip SAM) – înregistrează valori mari, de peste 91,8%, ceea ce indică un nivel bun de tranziţie la acest nivel de educaţie; efectele negative se resimt însă, deoarece a fost eliminată şansa unor categorii de elevi (prin intrarea în lichidare a unităţilor de tip SAM) de a obţine nivelurile minimale de certificare profesională (1 şi 2) pentru acei elevi care urmau numai ciclul inferior al învăţământului profesional/secundar superior;  Rata abandonului şcolar în învăţământul liceal ajunge, la nivelul anului şcolar 2010/11, la unele dintre cele mai înalte valori din intervalul analizat, atât pe total (3,2%), cât şi pe sexe (3,7 băieţii, faţă de 2,7% fetele); la nivelul învăţământului profesional, situaţia e şi mai gravă, valorile dublându-se faţă de anii precedenţi (19,8% faţă de 8,6% în anul anterior);  Ponderea absolvenţilor învăţământului liceal, atât a celor cu sau fără examen de bacalaureat, cât şi a celor cu examen, atinge, la nivelul lui 2010/11, cele mai mici valori din ultimii trei ani ai perioadei analizate (76,2%, respectiv 42,4%); fetele înregistrează o situaţie mai bună decât a băieţilor, mai ales în ceea ce priveşte absolvirea cu examen de bacalaureat (51,1% faţă de 34,1%). 11  Rata de absolvire a învăţământului profesional, la nivelul lui 2010/11, a înregistrat cele mai mici valori din întreg intervalul analizat, atât pe total (14,9%), cât şi pe sexe; băieţii au o situaţie mai bună decât cea a fetelor, ei înregistrând o rată mai mare de absolvire (19,3 faţă de 10,2);  Rata de absolvire a învăţământului liceal şi profesional (cu şi fără diplomă de absolvire) scade şi ea, ajungând la valoarea de 90,1% în anul şcolar 2010/11 (cu 25 p.p. mai puţin decât la nivelul anului precedent);  Situaţia din învăţământul profesional, aşa cum o relevă analiza indicatorilor (absolvire, abandon, cuprinderea pe vârste şi durata medie de frecventare), pare a fi îngrijorătoare în acest moment, cauzele acestei situaţii fiind cauzate pe de o parte de reducerea a participării şi de creştere a eşecului şcolar (efecte acutizate de măsura de lichidare a unităţilor de tip SAM);  Totodată, datele raportului ne atrag atenţia asupra situaţiei din învăţământul liceal. Rata de absolvirea a scăzut foarte mult în ultimii doi ani, probabil şi ca urmare a creşterii măsurilor anti-fraudă, dar şi a abandonul în continuă creştere. Rezultatele elevilor la evaluările naţionale  În anul şcolar 2010/2011 rata de promovare a examenului de bacalaureat a absolvenţilor care s- au prezentat la examen a înregistrat cea mai scăzută valoarea de până în prezent - 55,6%, cu aproape 21 p.p. mai redusă decât în anul şcolar anterior . Analiza pe genuri a valorilor indicatorilor relevă în continuare o situaţie mai bună a populaţiei şcolare feminine. ÎNVĂŢĂMÂNTUL POSTLICEAL ŞI DE MAIŞTRI Participarea la educaţie  Abandonul şcolar în învăţământul postliceal a înregistrat valori relativ constante în ultimii doi ani. În anul şcolar 2010/2011 abandonul şcolar la nivelul învăţământului postliceal a înregistrat o tendinţă constantă, indicând o consecvenţă a participării la acest nivel de educaţie. Se păstrează diferenţa dintre valorile indicatorului pe genuri – 0,5 p.p., în defavoarea populaţiei masculine. Rezultate  Rata de absolvire a învăţământului postliceal a crescut uşor în anul şcolar 2009/2010. Rata de absolvire a învăţământului postliceal şi de maiştri a atins valoarea de 6,3%, raportată la populaţia în vârstă de 21 de ani. Creşterea ratei de absolvire a învăţământului postliceal şi de maiştri este vizibilă şi în cazul ambelor sexe (cu un anumit avantaj pentru fete). Această rată relativ redusă de absolvire se datorează faptului că, potrivit datelor prezentate în raport, majoritatea persoanelor 12 frecventează această formă de învăţământ începând cu vârsta de 21 de ani şi absolvă mai târziu decât vârsta teoretică folosită în calcule. 13  CAP.2. ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ Prezentul raport analizează situaţia înregistrată în sistemul de învăţământ preuniversitar în anul şcolar 2011/2012 şi principalele tendințe în perioada 2003/2004 – 2011/2012. Analiza de tip statistic utilizează indicatorii de bază incluşi în SNIE - Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie. SNIE este compatibil cu sistemele internaţionale de indicatori (Sistemul Statistic European Eurostat, sistemul OECD, sistemul UNESCO, sistemul Banca Mondială) şi include o parte a indicatorilor-ţintă specifici obiectivelor europene comune în domeniul educaţiei şi formării profesionale. Setul de indicatori a fost calculat atât pe ansamblul sistemului, cât şi pentru fiecare nivel de educaţie în parte (preşcolar, primar, gimnazial, liceal, profesional şi postliceal). Raportul de faţă prezintă situaţia înregistrată în cazul învăţământului preuniversitar şi are în vedere următoarele dimensiuni: resursele umane; participarea la educaţie; rezultatele elevilor şi rezultatele educaţiei pe piaţa muncii. La calcularea indicatorilor au fost utilizate datele primare oficiale referitoare la educaţie ale Institutul Naţional de Statistică. În cazul indicatorilor care utilizează informaţii culese la începutul anului şcolar (indicatori de intrare), analiza a fost realizată având ca reper anul şcolar 2011/2012. Pentru indicatorii care utilizează informaţii culese la final de an şcolar (indicatori de ieşire), analiza a fost realizată având ca reper anul şcolar 2010/2011, datele pentru 2011/2012 nefiind disponibile la momentul realizării analizei. 13  ANALIZA SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN PERSPECTIVA INDICATORILOR DE BAZĂ E. Învăţământul A. Ansamblul sistemului de C. Învăţământul primar şi D. Învăţământul liceal şi B. Învăţământul preşcolar postliceal şi de învăţământ gimnazial profesional (SAM) maiştri I. Resursele 1. Ponderea personalului didactic umane ale calificat sistemului de 2. Ponderea personalului didactic cu învăţământ normă întreagă 3. Ponderea personalului didactic