Raport privind starea învăţământului superior din România - 2012

rea acestui 0 indicator, cu o valoare de 20,4%. Cu toate acestea, valoarea se află în graficul de evoluţie al indicatorului asumat de România prin Planul Naţional de Reforme 2010 – 2013. De asemenea, trebuie subliniat faptul că, datele prezentate mai sus în prezentul raport, există unele premise care ar putea justifica o prognoză negativă în ceea ce priveşte posibilitatea României de a atinge nivelul asumat al acestui indicator. 35,0 32,3 30,0 – Ponderea în grupa de vârste 30 - 34 de ani a persoanelor care deţin o diplomă de studii Grafic11 Participarea la formarea continuă de nivel 23,8 25,0 În ceea ce priveşte participarea angajaţilor la programe de 25,0 ISCED 5 (2011) formare profesională România se situează în continuare 20,0 la coada clasamentului european cu o valoare de doar 15,0 10,8 11,4 1,6%. În condiţiile în care media europeană este de 8,9% 8,9 7,8 creşterea acestui procent nu pare dificilă. Totuşi, 10,0 5,7 5,9 7,1 4,5 5,5 5,0 1,6 2,7 3,9 decalajul dintre state precum România sau Bulgaria şi 1,2 ţările nordice (Finlanda, Suedia, Danemarca) este 0,0 semnificativ şi nu poate fi recuperat pe termen mediu cel puţin. Formarea continuă a angajaţilor trebuie să constituie o prioritate strategică cel puţin în următorii ani, pentru a încerca recuperarea decalajelor existente. Grafic 10 - Participarea la formarea continuă a angajaţilor (2011). 17  Capitolul 2: Rezultate și acțiuni relevante în anul universitar 2011 – 2012 1. Modificarea şi completarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 2. Continuarea procesului de elaborare a reglementărilor de organizare și funcționare a sistemului de învățământ superior 3. Crearea cadrului legal pentru simplificarea procedurii de recunoaștere a titlurilor științifice de doctor prin utilizarea platformei electronice create de ANCS-UEFISCDI 4. Punerea în aplicare la nivelul instituţiilor de învăţământ superior din România a Metodologiei de implementare a Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior, aprobată prin OMECTS nr. 5703/18.10.2011 5. Realizarea, revizuirea şi validarea Raportului de autocertificare a compatibilităţii Cadrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior din România (CNCIS) faţă de Cadrul General al Calificărilor pentru Spaţiul European al Învăţământului Superior (CC SEIS) 6. Demararea de către ANC a propunerii de hotărâre de guvern privind denumirile calificărilor şi titlurile conferite absolvenţilor învăţământului universitar de licenţă, precum și echivalarea unor calificări 7. Elaborarea, de către ANC, a proiectului de hotărâre de guvern cu privire la implementarea Cadrului Naţional al Calificărilor 8. Finanțarea competițională a universităților 9. Înființarea și finanțarea programelor de excelență în cercetare şi educaţie din orice categorie de universităţi 10. Aprobarea scoaterii la concurs a posturilor didactice și de cercetare vacante din instituțiile de învățământ superior 11. Continuarea acordării de burse de studiu în România și în străinătate 12. Acordarea de locuri distincte tinerilor rromi la admiterea în facultăţi 13. Consolidarea și extinderea activității lectoratelor de Limbă, Literatură și Civilizație Românească 14. Consolidarea și extinderea centrelor de examinare a limbii române în străinătate 18  1. Modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 Întrucât învăţământul constituie prioritate naţională, la propunerea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului care a identificat pe parcursul anului școlar/universitar 2011-2012 situații extraordinare a căror reglementare nu putea fi amânată, Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 21/2012 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. În domeniul învățământului superior s-au constat grave perturbări ce alterează actul educaţional din instituţiile de învăţământ de stat, în special în organizarea şcolilor doctorale, îndeplinirea standardelor de acreditare/autorizare, asigurarea calităţii, ca urmare a diminuării drastice a numărului de conferenţiari şi profesori universitari, determinată de aplicarea măsurilor de pensionare forţată combinată cu imposibilitatea de promovare în astfel de funcţii, cauzată de introducerea obligatorie a condiţiei de abilitare. Având în vedere faptul că, deşi Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, a intrat în vigoare încă din februarie 2011, procedurile privind organizarea şi funcţionarea învăţământului superior nu au fost elaborate în vederea pregătirii deschiderii noului an universitar, iar fără adecvarea legislativă necesară se produc efecte perturbatoare cu consecinţe grave, reglementările introduse de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2012, vizează următoarele aspecte:  Evaluarea școlilor doctorale În vederea acreditării, fiecare şcoală doctorală este evaluată individual, pentru fiecare domeniu în parte, pe baza performanţei şcolii doctorale şi a capacităţii instituţionale a IOSUD din care face parte şcoala doctorală. În conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, și în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 681/2011 privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat, a fost aprobată, prin ordin al ministrului, Metodologia pentru evaluarea externă în vederea autorizării provizorii, acreditării şi pentru evaluarea periodică a şcolilor doctorale, pe domenii. Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice şi Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare elaborează Ghidul de evaluare a şcolilor doctorale. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2012 se introduce o excepție de la prevederile alin. (4) al art. 158, astfel încât până la finalul anului universitar 2012 - 2013, evaluarea şcolilor doctorale să fie făcută de către ARACIS sau de către o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară 19 sau din străinătate. Sistemul de criterii şi metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, pe baza propunerilor ARACIS. Fiecare şcoală doctorală este evaluată periodic, din 5 în 5 ani.  Alocarea granturilor doctorale Legea educației naționale nr. 1/2011 prevede acordarea granturilor doctorale pe bază de competiţie naţională de proiecte ştiinţifice între şcolile doctorale sau competiţie naţională de proiecte ştiinţifice între conducătorii de doctorat, membri ai unei şcoli doctorale. Excepția propusă de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și adoptată de Guvern prin ordonanță de urgență pentru anul universitar 2012 - 2013, prevede ca numărul granturilor doctorale aprobate prin hotărârea Guvernului să fie repartizate, prin ordin al ministrului, instituțiilor organizatoare de studii universitare de doctorat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, care le repartizează şcolilor doctorale granturile doctorale prin competiţie între acestea, pe baza unei metodologii aprobate de senatul universităţii.  Organizarea studiilor universitare de doctorat în cotutelă Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2012 se introduce o excepție de la prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, pentru anul universitar 2012 – 2013, astfel încât studiile universitare de doctorat să poată fi organizate şi în cotutelă sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România şi a unui conducător de doctorat dintr-o altă ţară sau sub îndrumarea concomitentă a 2 conducători de doctorat din instituţii diferite din România, pe baza unui acord scris între instituţiile organizatoare implicate. Doctoratul în cotutelă poate fi organizat şi în cazul în care conducătorii de doctorat sunt din aceeaşi IOSUD, dar au specializări/domenii diferite de studii, conform prevederilor din Carta universitară.  Promovarea calităţii în învăţământul superior şi în cercetarea ştiinţifică Statul poate finanţa programele de excelenţă în cercetare şi educaţie din orice categorie de universităţi. Programele de excelenţă se stabilesc diferențiat în funcție de ciclul de studii universitare: programele de excelenţă de licenţă şi master se stabilesc pe baza evaluării în scopul ierarhizării, iar programele de excelență de doctorat pe bază de competiţie naţională de proiecte ştiinţifice între şcolile doctorale sau competiţie naţională de proiecte ştiinţifice între conducătorii de doctorat, membri ai unei şcoli doctorale. În temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2012, prin excepţie de la prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, în anul universitar 2012 - 2013, programele de excelenţă pentru toate ciclurile de studii universitare se stabilesc pe baza evaluării programelor în scopul ierarhizării acestora. 20  În anul universitar 2012 – 2013 sunt finanţate din fonduri publice programe de excelență de licenţă, master şi doctorat în universităţile de stat în care acestea funcționează.  Statutul personalului didactic şi de cercetare din învăţământul superior Potrivit Legii educației naționale nr. 1/2011, în învățământul superior poate funcţiona personalul didactic asociat numai pentru funcţiile didactice de lector universitar/şef de lucrări, conferenţiar universitar şi profesor universitar. Prin excepţie de la prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, în anul universitar 2012 - 2013, în învăţământul superior poate funcţiona personal didactic asociat pentru funcţiile didactice prevăzute de lege (asistent universitar, lector universitar/şef de lucrări, conferenţiar universitar, profesor universitar).  Aplicarea măsurilor de pensionare Aplicarea măsurilor de pensionare a cadrelor didactice și de cercetare la împlinirea vârstei de 65 de ani a condus la diminuarea drastică a numărului de conferenţiari şi profesori universitari, cu implicații asupra actului educaţional din instituţiile de învăţământ de stat. Modificarea Legii educației naționale nr. 1/2011 dă posibilitatea instituţiilor de învăţământ superior ca, în cazul în care acestea nu pot acoperi normele cu titulari, să poată hotărî menţinerea calităţii de titular în învăţământ şi/sau în cercetare pe baza evaluării anuale a performanţelor academice, după o metodologie stabilită de senatul universitar. 2. Continuarea procesului de elaborare a reglementărilor de organizare și funcționare a sistemului de învățământ superior Pe parcursul anului universitar 2011-2012, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a continuat procesul de elaborare a reglementărilor de organizare și funcționare a sistemului de învățământ superior, care decurg din aplicarea Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.  Aprobarea modelului certificatului de atestare a competenţelor profesionale şi al suplimentului descriptiv Au fost nominalizate, prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului, documentele universitare oficiale, întocmite numai în limba română, care se emit în sistemul naţional de învăţământ superior începând cu anul universitar 2011 – 2012. 21  Aprobarea Metodologiei de recunoaştere a perioadelor de studii efectuate în străinătate În vederea recunoaşterii şi echivalării studiilor sau a perioadelor de studii efectuate în ţară sau în străinătate, a fost aprobată, prin ordin al ministrului, Metodologia de recunoaştere a perioadelor de studii efectuate în străinătate, în cadrul celor 3 cicluri universitare, de cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, precum şi de cetăţeni din statele terţe.  Echivalarea pe baza ECTS/SECT a învăţământului universitar de scurtă durată Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a aprobat, prin ordin al ministrului, Metodologia privind echivalarea pe baza ECTS/SECT a învăţământului universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă, pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar.  Organizarea programelor de formare psihopedagogică în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică Programele de formare psihopedagogică în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică sunt organizate de instituţiile de învăţământ superior acreditate prin departamente de specialitate cu profil psihopedagogic. Instituţiile de învăţământ superior acreditate elaborează metodologia proprie de organizare a programelor de formare psihopedagogică în vederea certificării competenţelor pentru profesia didactică, cu respectarea prevederilor metodologiei-cadru, aprobată prin ordin al ministrului.  Aprobarea Metodologiei privind dobândirea automată a calităţii de conducător de doctorat obținută în străinătate Specialiştii care au dobândit dreptul legal de a conduce doctorate în instituţii de învăţământ superior sau de cercetare-dezvoltare din străinătate dobândesc calitatea de conducător de doctorat în cadrul IOSUD din România. Pentru persoanele care au obţinut dreptul legal de a conduce doctorate în instituţii de învăţământ superior sau de cercetare-dezvoltare din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi Confederaţia Elveţiană şi care solicită dobândirea acestui drept în România, a fost aprobată Metodologia privind dobândirea automată a calităţii de conducător de doctorat în România pentru persoanele care au obţinut această calitate în statele membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi Confederaţia Elveţiană.  Aprobarea modelului certificatului de atestare a competenţelor profesionale şi al suplimentului descriptiv Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională ale instituţiilor acreditate se desfăşoară pe baza unui regulament propriu de organizare şi desfăşurare, aprobat de senatul universitar şi cu respectarea reglementărilor în vigoare. La finalizarea programelor postuniversitare de 22 formare şi dezvoltare profesională, instituţia organizatoare eliberează un certificat de atestare a competenţelor profesionale specifice programului. modelul certificatului de atestare a competenţelor profesionale şi suplimentul descriptiv au fost aprobate prin ordin al ministrului.  Aprobarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanţarea de bază şi finanţarea suplimentară a instituţiilor de învăţământ superior de stat