Raport privind starea învăţământului superior din România - 2012

Raport privind starea învăţământului superior din România 2012 Bucureşti  Cuprins: Capitolul 1: Analiza sistemului de învățământ superior din perspectiva indicatorilor de bază ....................................pag.3 Capitolul 2: Rezultate și acțiuni relevante în anul universitar 2011 - 2012 ...................................................................pag. 18 Capitolul 3: Proiecte finanțate din fonduri europene, derulate de către MECTS ..........................................................pag. 31 Capitolul 4: Priorități și direcții de acțiune 2013............................................................................................................pag. 40 Lista de abrevieri ............................................................................................................................................................pag. 44 2  Cap. 1: Analiza sistemului de învățământ superior din perspectiva indicatorilor de bază Raportul privind Starea învățământului superior din România 2012 a fost elaborat la nivelul ministerului, sub coordonarea Unității de Strategii și Politici Publice, după încheierea anului universitar 2011-2012. Avizat de secretarul de stat în funcție la momentul finalizării acestuia, Raportul utilizează contribuțiile Institutului de Științe ale Educației, departamentelor MENCS și ale altor instituții aflate în subordonarea/coordonarea ministerului. Prezentul raport analizează situația înregistrată în sistemul de învățământ universitar în anul școlar 2011 - 2012 și tendințele înregistrate în perioada 2003/2004 – 2011/2012. Analiza de tip statistic utilizează indicatorii de bază incluși în SNIE - Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie. SNIE este compatibil cu sistemele internaţionale de indicatori (Sistemul Statistic European Eurostat, sistemul OECD, sistemul UNESCO, sistemul Banca Mondială) şi indicatori țintă specifici obiectivelor europene comune în domeniul educației și formării profesionale EU 2020. Raportul de față completează raportul dedicat analizei sistemului de învățământ preuniversitar și are în vedere următoarele dimensiuni: resurse umane; participarea la educaţie; rezultatele academice și rezultatele pe piaţa muncii ale studenților. La calcularea indicatorilor au fost utilizate datele primare oficiale referitoare la învățământul universitar oferite de Institutul Naţional de Statistică. În cazul indicatorilor care utilizează informaţii culese la începutul anului universitar (indicatori de intrare), analiza a fost realizată având ca reper anul universitar 2011/2012. Pentru indicatorii care utilizează informaţii culese la final de an universitar (indicatori de ieşire), analiza a fost realizată având ca reper anul universitar 2010/2011, datele pentru 2011/2012 nefiind disponibile până în prezent. Pentru analizele comparative și pentru indicatorii care reprezintă ținte Europa 2020, au fost utilizate cele mai noi date disponibile ale EUROSTAT. 3  I. Resurse umane Evoluţia efectivelor de personal din învăţământul universitar În perioada de referință numărul persoanelor angajate în învăţământul superior îşi continuă evoluţia descendentă, în directă relaţie cu numărul studenţilor înmatriculaţi. Numărul total al angajaților în universităţi a continuat să scadă pe parcursul anului universitar 2011 – 2012. Această evoluție se înregistrează la nivelul tuturor categoriilor de personal, însă este vizibilă în special în cazul personalului didactic (- 1381 persoane) și a celui de întreținere și operațional (- 1196 persoane). Cei mai afectaţi de reducerea numărului de cadre didactice au fost profesorii consultanţi şi profesorii universitari, categoriile unde observăm scăderi semnificative în această perioadă. Este al patrulea an universitar consecutiv în care efectivele de personal din învăţământul superior se reduc, simultan cu evoluția negativă a numărului de studenţi. Ponderea personalului didactic academic a rămas relativ constantă, reprezentând aproximativ 55% din totalul angajaţilor din învăţământul universitar. Pentru o imagine adecvată a situaţiei trebuie însă avut în vedere indicatorul care măsoară raportul dintre numărul de studenţi şi cel de cadre didactice. Potrivit datelor analizate în continuare, raportul dintre numărul de studenţi şi cel de cadre didactice din învăţământul universitar este în scădere, ceea ce indică faptul că diminuarea numărului cadrelor didactice universitare poate fi considerată și un efect direct al încercărilor de îmbunătăţire a calităţii şi sporire a eficienței universităţilor. Tabel1 - Structura personalului din învăţământul universitar Personal Personal Personal administrativ Personal Total % Didactic didactic auxiliar întreţinere şi operaţional personal personal didactic 2011/2012 28365 9643 5532 7879 51419 55,16 2010/ 2011 29746 9622 5560 9075 54003 55,08 2009/ 2010 31103 10004 6074 9706 56887 54,68 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învăţământul superior, INS, 2003-2012. Grafic1Evoluţianumărului de cadre didactice din învăţământul universitar, 2003-2011 33000 32000 31000 30000 29000 28000 27000 26000 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 Numar cadre didactice universitare 30137 30857 31543 30583 31964 31973 31103 29746 28365 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învăţământul superior, INS, 2003-2012. 4  I. Resurse umane Distribuţia pe funcţii didactice a personalului din învăţământul superior Structura pe funcţii didactice a personalului angajat în universităţi este una echilibrată. În anul universitar 2011 – 2012 se remarcă creşterea semnificativă a numărului de lectori universitari ca urmare a deblocării parţiale a angajărilor în universităţi. Structura corpului profesoral academic pe funcţii didactice este relevantă datorită faptului că indică modul de organizare a resurselor umane angajate în sistemul universitar și evoluţia în carieră. Datorită condiţiilor specifice impuse de legislaţie pentru ocuparea diferitelor funcţii didactice, aceste date pot fi interpretate drept o măsură a evoluţiei calităţii resurselor umane aflate în sistem precum şi a capacităţii sistemului universitar de a atrage tineri interesaţi de activitatea în mediul universitar. În anul universitar 2011 – 2012 remarcăm o creştere a numărului de persoane angajate pe funcţii de lector/şef de lucrări (+ 768 de persoane) şi de asistent universitar, însoţite de o scădere a numărului de conferenţiari şi de profesori universitari. Interesant de semnalat este şi scăderea accentuată a numărului de profesori consultanţi, în condiţiile în care, cu doi ani mai devreme, această funcţie didactică era într-o vizibilă creştere. Pornind de la aceste date, putem deduce faptul că universităţile au folosit funcţia de profesor consultant pentru a putea angaja personal în perioada în care angajările au fost blocate. De asemenea, putem considera că o proporţie semnificativă dintre profesorii consultanţi erau persoane tinere, la începutul carierei academice, care au îndeplinit criteriile legale pentru ocuparea funcţiei de lector în anul universitar 2011 – 2012. Grafic 2 - Structura pe grade didactice a corpului profesoral universitar Tabel 2 – Evoluţia numărului cadrelor didactice în funcţie de gradele (2011 - 2012) didactice (2008 - 2012) Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învăţământul superior, INS, 2003-2012. Preparator Asistent Lector/Sef Conferenţiar Profesor Profesor universitar de lucrări consultant 2011/2012 1315 7588 9223 5319 4571 232 2010/2011 1914 7496 8455 5461 5312 1084 2009/2010 2085 7760 8773 5609 5767 1109 2008/2009 2178 8218 8687 5789 6128 973 Preparator Asistent universitar Lector/Sef de lucrări Conferenţiar Profesor Profesor consultant 5 I. Resurse umane Ponderea personalului didactic universitar cu timp integral de lucru (normă întreagă) Personalul didactic universitar este aproape în totalitate angajat cu normă întreagă în universităţi. Evoluţia indicatorului este una de creştere constantă în ultimii patru ani universitari. Definirea indicatorului În perioada de referință, ponderea cadrelor didactice cu normă întreagă din învăţământul universitar s-a situat în jurul valorii Indicatorul pondere personal de 98%. În comparație cu perioada 2007 – 2009, în anul universitar 2011 – 2012 continuă tendinţa de creştere a valorii acestui cu normă întreagă reflectă indicator. Aceasta evoluție indică o profesionalizare crescută a corpului profesoral, precum şi o ocupare exclusivă a acestuia în numărul cadrelor didactice universitare cu timp integral domeniul învăţământului superior. de lucru, ca expresie Valoarea înregistrată de acest indicator demonstrează stabilitatea personalului angajat pe funcţii didactice în universităţi. Ea procentuală din numărul total indică însă și un nivel mai redus de permeabilitate în ceea ce privește accesul unor specialiști din alte categorii ocupaționale la al cadrelor didactice activități didactice. Cu alte cuvinte universităţile preferă să aibă angajaţi permanenţi şi atrag din ce în ce mai puţini colaboratori universitare. din afara mediului universitar. Pe termen mediu, această evoluţie ar putea determina o izolare relativă a mediului universitar de domeniul de activitate prin concentrarea activităţilor de educaţie şi cercetare din universităţi şi limitarea comunicării inter- Indicatorul se utilizează pentru a evidenţia nivelul de ocupare al organizaţionale şi instituţionale cu alţi actori interesaţi din mediul economic şi social. De asemenea trebuie subliniat faptul că cadrelor didactice din sistem şi valoarea extrem de ridicată a acestui indicator reprezintă o măsură a lipsei de flexibilitate şi mobilitate în cariera academică, este foarte important pentru datorită obligaţiei angajaţilor universităţilor de a presta activităţi didactice în cadrul unei universităţi. analiza oportunităţii introducerii Cerinţele minimale legale pentru autorizare şi acreditare a universităţilor şi programelor de studii, care impun o pondere relativ unor restructurări de personal la mare a personalului cu normă întreagă angajat reprezintă principala cauză a acestei stări de fapt. De asemenea, finanţarea nivel de sistem sau pentru redusă a universităţilor influențează evoluţia acestui indicator, universităţile neavând resurse financiare suficiente pentru anumite niveluri de învăţământ. atragerea unor specialiști din afara propriei instituţii în activităţi educaţionale sau de cercetare. Tabel 3 - Ponderea cadrelor didactice cu timp integral de lucru (normă întreagă) în învăţământul universitar, 2003-2012 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 99,9 98,4 97,0 98,8 95,8 96,7 98,3 98,7 99,37 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învăţământul superior, INS, 2003-2012. 6 I. Resurse umane Ponderea personalului didactic de sex feminin Personalul didactic universitar este relativ echilibrat în ceea ce priveşte dimensiunea de gen. În proporţii aproximativ egale femeile şi bărbaţii ocupă funcţii didactice în învăţământul universitar. Diferenţe relativ semnificative pot fi identificate în funcţie de domeniile de studii şi de funcţiile didactice. Definirea indicatorului Ponderea personalului didactic feminin în învăţământul universitar a continuat să crească şi în anul universitar 2011/2012. Acest Indicatorul ponderea cadrelor fapt indică tendinţa observată în întreaga perioadă observată de creştere a ponderii femeilor în domeniul învăţământului didactice femei reflectă numărul superior. cadrelor didactice femei exprimat ca raport procentual Trebuie însă avut în vedere faptul că, în continuare, această tendință pozitivă este, în general, influențată de titlurile academice din numărul total de cadre de nivel inferior (asistent universitar şi lector/sef de lucrări). Întrucât în ultimi ani poziţia de asistent a fost asociată de cele mai didactice într-un anumit an universitar. multe ori celei de doctorand, putem presupune că o parte a acestei creşteri se datorează şi faptului că un număr mai mare de femei au ales să urmeze programe de studii doctorale. Indicatorul se utilizează pentru a evidenţia echilibrul sau Trebuie remarcat faptul că, cel puţin în ultimii trei ani universitari creşterea ponderii femeilor în rândul personalului didactic dezechilibrul în distribuţia universitar este asociată scăderii numărului de profesori universitari şi creșterii numărului de lectori/şefi de lucrări. Acest fapt cadrelor didactice pe sexe, atât confirmă faptul că există în continuare o subreprezentare a femeilor la nivelul funcţiilor didactice superioare, prin comparaţie pentru întregul sistem cât şi la cu ponderea acestora la nivelul funcţiilor didactice inferioare. Există premisele identificării unui dezechilibru de gen în ceea ce diferite niveluri de învăţământ. priveşte evoluţia în cariera academică, defavorabil femeilor, care ar putea fi analizat sistematic în viitor, în relație și cu distribuția pe sexe a personalului din mediul universitar care deține funcții de conducere. Tabel 4 – Ponderea personalului didactic feminine în învăţământul universitar (2003 - 2012) 2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 41,4 42,5 42,9 42,8 43,9 43,3 45,9 46,8 48,7 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învăţământul superior, INS, 2003-2012. 7 I. Resurse umane Numărul de studenţi ce revine unui cadru didactic În anul universitar 2011 – 2012, în România existau 19 studenţi per cadru didactic universitar. Valoarea este cea mai scăzută din ultimii 9 ani universitari şi indică o evoluţie pozitivă în ceea ce priveşte alocarea resurselor umane raportat la numărul de beneficiari ai învăţământului universitar. În anul universitar 2011 – 2012 unui cadru didactic universitar în reveneau în medie 19 studenţi. Această valoare este cea mai Definirea indicatorului redusă din ultimii 9 ani universitari, iar evoluţia indicatorului relevă o încercare constantă a sistemului universitar de a