Raport privind starea învăţământului superior din România - 2012

reducerii numărului de studenţi, rata brută de cuprindere în învăţământul universitar Rata brută de cuprindere reprezintă numărul înregistrează în anul universitar 2011 – 2012 valoarea de 33%. Aceasta este cea mai redusă valoare total al studenţilor cuprinşi în învăţământul superior, indiferent de vârstă, ca raport înregistrată din 2003 până în prezent şi indică o gravă problemă de acces la educaţie universitară. Mai procentual din totalul populaţiei din grupa mult, din perspectiva atingerii ţintei europene privind participarea la învăţământ universitar, această oficială de vârstă corespunzătoare valoare poate constitui o serioasă problemă pe termen scurt pentru sistemul educaţional din România. învăţământului superior. Indicatorul se utilizează pentru a evidenţia nivelul general de participare Rata brută de cuprindere în învăţământul universitar indică o creştere a decalajelor dintre persoanele care la educaţia de nivel terţiar într-un anumit an domiciliază în mediul urban şi cele care domiciliază în mediul rural. Astfel, dacă aproape jumătate dintre universitar. Acesta reflectă capacitatea locuitorii din mediul urban (43,7%) cu vârste între 19 şi 23 de ani sunt cuprinşi în sistemul de învăţământ sistemului de educaţie de a permite accesul universitar, doar 18% dintre tinerii care domiciliază în mediul rural beneficiază de acces la acest nivel de populaţiei din grupa respectivă de vârstă. Începând din anul universitar 2007/2008 învăţământ. indicatorul a putut fi calculat şi pe medii de rezidenţă ale studenţilor, metodologia de Diferenţa dintre bărbaţi şi femei în ceea ce priveşte indicatorul, chiar dacă s-a redus pe parcursul ultimilor culegere a datelor luând în consideraţie şi acest ani universitari, rămâne semnificativă. Astfel, observăm faptul că 36 % dintre femei şi doar 30% dintre criteriu. bărbaţii sunt cuprinşi în învăţământul universitar. Repere europene Evoluţia indicatorului rata brută de cuprindere arată faptul că sistemul de învăţământ universitar din Ponderea studenţilor înscrişi la matematică, România se confruntă cu o serioasă problemă a accesului la educaţie. Persoanele din mediul rural, ştiinţe şi tehnologie reprezintă un indicator bărbaţii, precum şi persoanele din grupele de vârste netradiţionale pentru acest nivel de educaţie important din perspectiva obiectivelor Agendei reprezintă principalele grupuri sociale aflate în risc de a nu beneficia de obţinerea unei certificări de nivel Europa 2020. România înregistra la începutul universitar. Acest fapt poate avea pe termen mediu şi lung efecte foarte serioase atât în ceea ce priveşte anilor 2000 o pondere relativ ridicată a piaţa forţei de muncă, cât şi alte aspecte sociale şi economice. numărului de studenţi înmatriculaţi în aceste domenii. Indicatorul înregistrează însă o scădere rapidă pe parcursul ultimilor ani de la 27% la În ceea ce priveşte indicatorul referitor la ponderea studenţilor înscrişi în domeniile de studii matematică, 22% în prezent, valoare sub media europeană, ştiinţe şi tehnologii, remarcăm o uşoară creştere a valorii sale. Astfel, din totalul numărului de studenţi dar apropiată de cea a statelor din vecinătatea 22,7% erau înmatriculaţi la programe de studii din aceste domenii de studii. România se apropie de media României. europeană (25%) în ceea ce priveşte ponderea acestor studenţi, fiind apropiată de statele vecine precum Sursa: Eurostat 2012 Ungaria, Polonia sau Bulgaria. 13 II. Participarea la educaţie Rata brută de cuprindere Ponderea studenţilor înscrişi la matematică, ştiinţe şi tehnologie Tabel 9 - Rata brută de cuprindere în învăţământul universitar 2011 - 2012 Grafic7 – Ponderea studenţilor înscrişi la matematică, ştiinţe, tehnologie şi 2003/ 2004/ 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2011/2012 construcţii 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Total 37,9 40,2 44,8 47,2 53,6 51,7 45,0 40,8 33,0 40,0 35,0 Urban - - - - 68,0 62,8 56, 53,9 43,8 35,1 30,0 Rural - - - - 30,9 33,9 27,2 20,8 18,7 25,0 25,0 20,0 % Feminin 42,6 45,1 50,8 54,1 61,7 58,4 50,7 45,7 36,0 22,7 15,0 Masculin 33,5 35,4 39,0 40,6 45,9 45,3 39,5 36,2 30,1 10,0 Obs. Indicatorul a fost calculat prin raportarea numărului de studenţi din ţară (fără studenţii străini) la populaţia din grupa de vârste 19 – 23 de ani. 5,0 Sursa: Date calculate pe baza informaţiilor INS, 2003-2012. 0,0 Grafic 6 – Evoluţia ratei brute de cuprindere în învăţământul universitar 2003 - 2012 60,0% 53,6% 51,7% 47,2% 50,0% 44,8% 45,0% Sursa: Eurostat, 2012. 40,2% 40,8% 37,9% 40,0% 33,00% Tabel 10 - Ponderea studenţilor înscrişi la matematică, ştiinţe, tehnologie şi 30,0% construcţii în România (2010) 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 20,0% 27,7 26,9 25,7 23,6 23,5 22,0 21,9 22,7 Sursa: Eurostat, 2012. 10,0% 0,0% 2003/2004 2005/2006 2007/2008 2009/2010 2011/2012 14 III. Rezultate Rata de absolvire a învăţământului universitar Ponderea absolvenţilor (ISCED 5 şi 6) la matematică, ştiinţe şi tehnologii Rata de absolvire a învăţământului universitar se menţine relativ ridicată, în jurul valorii de 50%. Tendinţa înregistrată în perioada 2003 – 2012 este una ascendentă, ceea ce indică o creştere a eficienţei sistemului de educaţie universitară. Există un decalaj semnificativ între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte acest indicator, ceea ce poate genera un dezechilibru în ceea ce priveşte egalitatea de şanse pe piaţa forţei de muncă în viitor. Rata de absolvire a învăţământului universitar de nivel licenţă se situează în jurul valorii de 50%, fie că Definirea indicatorului vorbim de absolvenţii programelor de studii sau de absolvenţii care au promovat şi examenele de licenţă. Există o diferenţă între cele două categorii de persoane, însă această diferenţă nu poate fi considerată Procentul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie din totalul populaţiei în vârstă teoretică semnificativă. Chiar dacă într-un uşor declin faţă de valoarea maximă înregistrată în anul universitar 2007 de absolvire specifică nivelului respectiv de – 2008, rata de absolvire se menţine la un nivel relativ ridicat, ceea ce semnifică o relativă eficienţă a educaţie. Este un indicator care reflectă calitatea universităţilor în ceea ce priveşte finalizarea la timp a programelor de studii de către studenţi. şi eficienţa internă a sistemului de educaţie, dar şi rezultatele acestuia. În calculul ratei de absolvire a învăţământului Există un decalaj semnificativ între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte rata de absolvire. Astfel, rata de superior, vârsta teoretică de referinţă a fost de absolvire a femeilor (62,4%), prin comparaţie cu cea înregistrată în cazul bărbaţilor (39,2%), indică faptul 23 de ani. că există o tendinţă a acestora din urmă de a amâna sau chiar de a renunţa la absolvirea studiilor universitare de nivel licenţă. Aceste date indică consolidarea unui decalaj între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte nivelul de calificare iniţială. Repere europene Ponderea absolvenţilor la matematică, ştiinţe şi În ceea ce priveşte ponderea absolvenţilor din domeniile matematică, ştiinţe şi tehnologii, remarcăm o tehnologii se calculează din totalul absolvenţilor evoluţie fluctuantă a indicatorului, cu tendinţă accentuat negativă pe parcursul ultimilor 6 ani universitari. de învăţământ superior dintr-un anumit an Astfel, dacă în anul 2003, potrivit datelor înregistrate de Eurostat, România înregistra o valoare universitar. Această pondere face parte din sistemul de indicatorii europeni care au fost aproximativ egală cu media europeană, în prezent ponderea acestor absolvenţi era de 17%, cu peste patru urmăriţi în vederea îndeplinirii obiectivelor puncte procentuale mai puțin decât media europeană ( 21,4%). Agendei Europa 2020. Sursa: Eurostat 2012 15 III. Rezultate Rata de absolvire a învăţământului superior Ponderea absolvenţilor (ISCED 5 şi 6) la matematică, ştiinţe şi tehnologii Tabel 11 - Rata de absolvire a învăţământului superior cu şi fără examen de finalizare a studiilor de nivel licenţă cu diplomă de licenţă 2003/ 2004/ 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/2011 2003/ 2004/ 2005/ 2006/ 2007 2008/ 2009/ 2010/ 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2004 2005 2006 2007 2008/ 2009 2010 2011 Total 31,8 33,4 37,7 40,9 68,5 65,4 52,3 50,9 28,5 30,1 31,6 37,4 65,1 60,8 50,1 48,7 Feminin 37,6 39,4 45,2 49,9 81,1 79,8 66,2 62,4 34,5 35,6 38,4 46,4 86,9 74,8 63,6 60,3 Masculin 26,3 27,6 30,5 32,4 47,0 51,6 38,8 39,8 22,8 24,7 25,2 28,8 44,3 47,5 37,1 37,6 Sursa: Date calculate pe baza Caietelor statistice privind învăţământul superior, INS, 2003-2012. Tabel 12 – Ponderea absolvenţilor în matematică, ştiinţe şi tehnologie (ISCED 5-6) 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 UE 27 Total 24,2 23,5 22,7 22,4 22,3 22,0 22,0 21,4 Feminin 13,2 12,6 12,0 12,0 12,1 12,1 11,9 11,6 Masculin 39,3 39,1 37,9 37,4 37,0 36,5 36,7 36,1 România Total 24,4 23,6 23,1 20,8 19,7 16,5 21,7 17,1 Feminin 16,7 15,8 16,0 13,5 13,2 11,2 13,1 10,8 Masculin 34,9 34,3 32,6 31,6 29,5 25,9 34,4 28,0 Sursa: Eurostat, 2012. Grafic 8 – Evoluţia ponderii absolvenţilor din domeniile matematică, ştiinţe şi tehnologii (2003 – 2012) 100 30 90 80 25 70 60 20 50 40 15 30 20 10 10 0 5 0 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total Feminin Masculin UE 27 România 16  Grafic 9- Evoluţia ratei de absolvire a învăţământului universitar (2003 - 2012) Participarea la educația terțiară Ţinte europene 2020 în domeniul educaţiei şi formării profesionale 50 46,0 47,5 Agenda Europa 2020 include ca indicator care măsoară 43,4 45 40 40,6 41,2 42,6 36,9 performanţa sistemele naţionale de educaţie ale statelor 40 34,6 35 30,7 membre „Ponderea în cadrul grupei de vârste 30 – 34 de 30 27,3 28,1 28,9 ani a persoanelor care deţin o diplomă de studii de nivel 23,4 23,8 25 20,4 20,3 ISCED 5”. Valoarea asumată de statele membre UE, 20 aşadar şi de România, a acestui indicator este de 40% 15 10 până în anul 2020. În prezent România se situează pe 5 penultimul loc în ceea ce priveşte valoa