raport activitate 1996.pdf

ihilarea planurilor de comitere a unor acţiuni teroriste; - s-a prevenit, în 8 cazuri, desfăşurarea unor acţiuni de protest public, care, prin numărul mare de cetăţeni străini implicaţi, ar fi putut degenera în acţiuni violente împotriva unor reprezentanţe diplomatice din România. Pe teritoriul naţional, un alt factor de risc major pentru siguranţa naţională l-a constituit interferarea unor activităţi ale organizaţiilor teroriste cu segmente specifice criminalităţii organizate (activităţi comerciale ilegale, acţiuni de contrabandă cu armament, muniţie, explozivi, substanţe toxice sau radioactive, atacuri armate, răpiri, sechestrări de persoane, plasarea de dispozitive explozive etc.). Datele şi informaţiile obţinute au evidenţiat atât implicarea în acţiuni specifice crimei organizate a membrilor şi simpatizanţilor unor organizaţii extremist-teroriste - interesate să-şi finanţeze şi să-şi susţină logistic activitatea - cât şi consolidarea prezenţei în România a celor mai cunoscute clanuri mafiote internaţionale. În colaborare cu organele Ministerului de Interne, s-au întreprins măsuri de expulzare a doi reprezentanţi de marcă ai mafiei internaţionale, care vizau coordonarea pe teritoriul ţării a unor reţele complexe de reciclare a fondurilor provenite din activităţi ilicite. Cu acest prilej, s-a prevenit spălarea unei sume estimate la 4-500 milioane dolari S.U.A.. Ca urmare a informărilor constante şi exacte furnizate de S.R.I. organelor specializate ale Ministerului de Interne, a fost posibilă capturarea unor considerabile cantităţi de armament, muniţii, droguri şi valută falsă. Ca urmare a permeabilizării graniţelor şi a condiţiilor interne propice, s-a constatat apariţia şi în România a unui adevărat conglomerat de clanuri mafiote italiene, ruseşti şi chinezeşti, aflate în plin proces de structurare. 30/39  Mafia italiană - reprezentată de clanuri precum "Sacra Corona Unita", "Cosa Nostra", "Camorra", "N'Drangheta", "La Stida" - manifestă un interes constant pentru implantarea şi consolidarea de nuclee în România. În acest scop, se urmăreşte achiziţionarea de întreprinderi hoteliere, cazinouri, magazine şi realizarea de investiţii în activităţi comerciale en- gros, în paralel cu încercarea de a realiza o racordare cu structurile teroriste. Mafia rusă şi cea ucraineană şi-au extins operaţiunile ilegale în România, sporind pericolul amplificării manifestărilor de narco-terorism şi crimă organizată. Pe de altă parte, a continuat preocuparea lumii interlope autohtone de a importa modele de organizare şi proceduri specifice activităţii de tip mafiot, caracteristică fiind proliferarea structurilor specifice, care, în unele oraşe ale ţării, şi-au împărţit zonele de influenţă. În legătură cu amploarea fenomenului, semnalăm diseminarea şi instalarea acestui sistem în Bucureşti şi judeţele Timiş, Dolj, Gorj, Vâlcea, Mehedinţi, Prahova, Dâmboviţa, Buzău, Vrancea şi Constanţa. Grupările de tip mafiot au continuat să exercite o puternică presiune, inclusiv asupra unor factori ai administraţiei locale, concomitent cu încălcarea gravă a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Imigraţionismul, fenomen în constantă ascensiune, s-a concretizat în principal în tranzitarea ilegală a teritoriului naţional de către grupuri de persoane (care de regulă intenţionează să ajungă în Occident), dar şi în rămânerea clandestină în ţară a unora dintre acestea. Dezvoltarea continuă a fenomenului a generat pericolul pătrunderii în ţara noastră, pe filierele deja constituite, şi a unor elemente cu antecedente de natură teroristă. De asemenea, s-a stabilit că printre componenţii acestor grupări se află şi persoane angrenate anterior în diverse conflicte regionale sau urmărite de către autorităţile din statele lor de origine pentru actele teroriste comise. În context, au fost identificaţi etnici kurzi, sikh şi tamili, mercenari pakistanezi sau afgani care au participat la conflictul din Bosnia- Herţegovina, precum şi membri ai unor grupări extremiste arabe. Prezenţa în ţară a numeroase persoane din categoriile menţionate a fost favorizată şi de carenţe ale cadrului legal privind regimul străinilor, care nu conţine norme juridice precise în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce revin acestora pe timpul şederii în România. Ameninţarea potenţială sau efectivă la adresa siguranţei naţionale reprezentată de existenţa în ţara noastră a acestor cetăţeni străini este determinată şi de lipsa mijloacelor lor de subzistenţă, fapt ce favorizează racolarea lor cu uşurinţă de către structurile din România ale organizaţiilor extremist-teroriste. 31/39  3.8. Acţiuni vizând diminuarea capacităţii informativ-operative a S.R.I. În condiţiile complexităţii şi agresivităţii sporite a vectorilor purtători de ameninţări la adresa siguranţei naţionale, în perioada analizată au crescut frecvenţa şi nivelul de instrumentare ale acţiunilor destinate să cunoască, să testeze sau să provoace diminuări ale potenţialului de răspuns al structurilor de apărare a siguranţei naţionale. Protecţia contrainformativă a S.R.I. a fost confruntată cu intensificarea acţiunilor desfăşurate de unele servicii de spionaj şi anumite cercuri interne care au vizat derutarea, dezinformarea sau compromiterea S.R.I.. În context, au fost identificate încercări de racolare şi penetrare informativă, în scopul cunoaşterii strategiei instituţiei pe termen lung şi mediu, a obiectivelor operative urmărite, a capacităţii de investigare, a dispozitivelor informative şi a bazei de sprijin, precum şi acţiuni de compromitere şi discreditare pentru reducerea sau anihilarea capacităţii de ripostă. Concluziile desprinse din analiza efectuată asupra cazurilor aflate în atenţie relevă că serviciile de spionaj străine au acţionat prin mijloace clasice, respectiv studiul prealabil şi încercări de racolare a unor persoane ce au făcut parte din agentura de informaţii din rândul conaţionalilor, a rezerviştilor care şi-au desfăşurat activitatea pe profil de contraspionaj şi chiar a unor cadre active. Elementul comun al acestei activităţi îl constituie faptul că, în acţiunile derulate, s-au angajat de regulă foste cadre de informaţii, stabilite definitiv sau temporar în străinătate. Din 35 de persoane cu un asemenea statut, în legătură cu aproape jumătate s-au obţinut date certe că desfăşoară activitate informativă ce vizează S.R.I.. Acţiunile unora dintre serviciile de informaţii străine, în intervalul de referinţă, s-au caracterizat printr-o creştere a incisivităţii tentativelor de acest gen, altele urmărind implicarea S.R.I. în "scandaluri internaţionale", fiind preocupate de crearea unor situaţii artificiale prin care să poată susţine că S.R.I. foloseşte metode şi practici identice cu cele ale fostei Securităţi. În conformitate cu prevederile legale, unitatea de protecţie contrainformativă a acţionat pentru descoperirea şi punerea sub control a structurilor ilegale angajate în activităţi care se pot constitui în ameninţări la adresa S.R.I.. Până în prezent au fost decelate următoarele procedee şi metode de acţiune: - culegerea de date de către foşti ofiţeri de informaţii, prin agentura avută în legătură din perioada cât s-au aflat în activitate; 32/39  - exploatarea informativă a cadrelor active sau în rezervă ori a altor purtători de date de interes; - stimularea unor elemente nemulţumite din aparat de a denatura, prin intermediul mediilor de informare, unele aspecte din viaţa instituţiei sau de a divulga date, informaţii sau documente cu caracter secret de stat şi de serviciu; - încercarea de racolare, uneori brutală, a unor cadre active de informaţii. Activităţi specifice unei structuri informative desfăşoară şi unele societăţi de pază şi detectivi particulari, care au ca principali acţionari sau manageri ofiţeri de informaţii în rezervă sau foşti poliţişti, ale căror acţiuni se constituie, uneori, în riscuri reale pentru munca Serviciului Român de Informaţii. Astfel, unii dintre ei folosesc în continuare agentura avută în legătură, valorifică relaţiile oficiale create anterior trecerii în rezervă sau exploatează informativ cadrele active pe care le cunosc, iar în unele cazuri au fost depistaţi efectuând investigaţii informative şi filaj, folosind tehnică operativă performantă împotriva unor dispozitive ale instituţiei noastre. Practicile enumerate mai sus sunt posibile şi datorită faptului că specificul activităţii societăţilor de detectivi nu şi-a găsit încă o reglementare corespunzătoare în plan legislativ. Ca urmare, lipsa de cuprindere a legislaţiei în domeniu a fost abil speculată de unele agenţii particulare de detectivi, care întreprind asemenea acţiuni la limita încălcării Legii siguranţei naţionale. Pentru încălcarea Legii siguranţei naţionale, 5 persoane care au desfăşurat activităţi ilegale în cadrul unor astfel de structuri informative, fiindu-le documentate asemenea preocupări, au făcut obiectul unor sesizări adresate Parchetului General. În context, se cuvine făcută precizarea că, în privinţa aşa-ziselor "scurgeri de informaţii" care i s-au imputat Serviciului Român de Informaţii, în ultima vreme, concluziile analizelor efectuate în toate cazurile de acest fel relevă că, de fapt, cu câteva excepţii (din păcate reale, dar voit exagerate), aşa-zisele secrete care au apărut în mass media sunt perimate, unele fiind din categoria celor sustrase în decembrie 1989, perioadă când a dispărut un volum mare de documente, iar altele, mai actuale, privesc date referitoare la situaţia personală a unor ofiţeri de informaţii, măsuri organizatorice şi alte aspecte de acest gen. Răspunderile pentru aceste cazuri de deconspirare - puţin numeroase şi lipsite de semnificaţie din punctul de vedere al siguranţei naţionale - revin unor cadre faţă de care au fost luate măsuri disciplinare severe, inclusiv trecerea în rezervă ori deferirea lor organelor de cercetare penală. Ele au fost posibile şi pe fondul unei mari fluctuaţii de personal, proces determinat de exigenţele sporite în evaluarea activităţii cadrelor, potrivit noilor norme şi principii de muncă specifice unui serviciu de informaţii profesionist. 33/39  Relevant este faptul că, de la înfiinţarea S.R.I. şi până în prezent au fost disponibilizate aproape 3.000 de cadre. Unele dintre acestea, care nu s-au adaptat cerinţelor statului de drept şi exigenţelor actuale, deţinătoare de secrete, animate de nemulţumiri şi resentimente, înţelegând să se răzbune, s-au raliat atacurilor declanşate împotriva instituţiei. Sub acoperirea unui pretins "justiţiarism", în publicaţii, cum ar fi, "România Mare", "Politica", "Ziua" etc., şi-au găsit expresie virulente campanii de presiune psihologică, ameninţare şi şantaj, cu o intensitate aparte de la începutul acestui an, recurgându-se la calomnierea sistematică a instituţiilor statului de drept, inclusiv a Serviciului Român de Informaţii, cu efecte negative evidente asupra ordinii constituţionale şi a promovării în plan internaţional a intereselor României. Atitudinea societăţii civile şi a clasei politice româneşti împotriva acestor campanii de acuzaţii calomnioase şi invective suburbane la adresa unor persoane cu funcţii de conducere în principalele instituţii ale statului a dus, însă, la eşecul tentativei de dezinformare şi intoxicare a opiniei publice, de perturbare a activităţii instituţiilor esenţiale de apărare a ordinii constituţionale: Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Justiţiei, Parchetul General, Ministerul de Interne şi Serviciul Român de Informaţii. În acest sens, pe fondul atacurilor sistematice la adresa instituţiei şi al tentativelor de racolare a unor cadre active, forţe interesate au pus în operă scenarii de genul "cazului Bucur", vizând compromiterea S.R.I., ori au desfăşurat un larg arsenal de alte mijloace şi tehnici de dezinformare în vederea atragerii instituţiei în sfera confruntării politice şi a inducerii ideii că anumite activităţi ale acesteia depăşesc limitele prevăzute de statutul ei legal. Nu întâmplător, asemenea grupări se pretează la a racola şi a se folosi de oameni din categoria "căpitanului Bucur", care reprezintă un produs tipic al unor practici tolerate în unele structuri ale fostei Securităţi, unde profesionalismul era înlocuit, de către anumite cadre, cu abuzul de putere şi tendinţa de căpătuială pe căi ilicite. Cunoscut ca un ofiţer slab pregătit profesional, care s-a perindat prin mai multe locuri de muncă, cu o personalitate dominată de componente negative, frustrat de neîmplinirea profesională, acuzând permanent dificultăţi financiare, cel în cauză a devenit o pradă uşoară pentru cei interesaţi. În cazul menţionat, Parchetul Militar s-a autosesizat, desfăşurând în prezent procedura de urmărire penală. Din păcate, vâlva stârnită în jurul unor asemenea oameni reţine pe nedrept şi în mod disproporţionat atenţia opiniei publice interne şi internaţionale, iar efectele în plan extern afectează imaginea României. De asemenea, cercuri interesate au pus în circulaţie, cu insistenţă, opinii potrivit cărora în S.R.I. ar exista conflicte între diverse grupuri de interese ori diverse facţiuni. Asemenea alegaţii se bazează pe nemulţumiri exprimate izolat sau accidental de unele cadre şi preluate, generalizate şi 34/39 răspândite de cei interesaţi, cu scopul creării unei stări de confuzie şi neîncredere în rândul ofiţerilor S.R.I.. În realitate, în S.R.I. nu există asemenea grupuri ori facţiuni. Există, în schimb, un climat de normalitate, umbrit însă, într-o mică măsură, de insatisfacţia şi neliniştea manifestate de o parte din personalul instituţiei că, datorită hărţuielilor permanente, este deturnat de la activităţile profesionale fireşti. 35/39  Capitolul 4 Funcţionarea S.R.I. în sistemul statului de drept 4.1. Cadrul legal al activităţii informative Întreaga activitate a S.R.I. este guvernată de respectarea Constituţiei şi a celorlalte acte normative care definesc cadrul juridic al apărării siguranţei naţionale. În acest scop, la nivelul instituţiei au fost stabilite reglementări interne care alcătuiesc un cadru normativ exigent, vizând încadrarea riguroasă în litera şi în spiritul legii a întregii activităţi desfăşurate pentru îndeplinirea atribuţiilor funcţionale. În structura organizatorică a serviciului funcţionează o unitate cu profil juridic, care are rolul de a verifica legalitatea şi temeinicia acţiunilor şi măsurilor ce se întreprind în toate fazele activităţii informativ- operative. Asigurarea legalităţii măsurilor specifice de îndeplinire a atribuţiilor conferite de lege este realizată prin: - permanenta verificare şi asigurare a respectării competenţelor materiale stabilite de lege; - desfăşurarea şi finalizarea activităţilor informativ-operative specifice prin măsuri legale şi temeinice, potrivit reglementărilor Legii nr. 51/1991; - documentarea juridică a faptelor care vizează siguranţa naţională. Sesizările înaintate Parchetului General au fost însoţite, de regulă, de materiale pertinente şi concludente, iar acolo unde nu a fost posibil, s-au indicat izvoare de probe concrete, utile evaluării faptelor şi iniţierii cu operativitate a măsurilor prevăzute de legea procesuală penală; - respectarea strictă a prevederilor legale şi a cadrului normativ intern cu privire la iniţierea şi executarea (numai în baza mandatului emis de procuror) a măsurilor care au drept efect restrângerea (cu caracter temporar şi limitat) exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale şi valorificarea rezultatelor respectivelor investigaţii în documentarea informativă şi juridică a faptelor care constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale. În perioada de referinţă, ca urmare a măsurilor întreprinse: - organele judiciare competente au fost sesizate în 37 de cazuri considerate infracţiuni la adresa siguranţei naţionale, precum divulgarea secretului care periclitează siguranţa statului, culegerea şi transmiterea de informaţii cu caracter secret sau confidenţial, neglijenţa în păstrarea secretului de stat, subminarea economiei naţionale, precum şi alte încălcări grave ale legii în domeniul economico-financiar, cu consecinţe păgubitoare deosebite pentru avutul public; - au fost înaintate propuneri Parchetului General de pe lângă Curtea 36/39  Supremă de Justiţie pentru obţinerea a 457 de mandate în vederea desfăşurării unor activităţi în conformitate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 51/1991. La solicitarea Comisiei parlamentare de control, S.R.I. a făcut informări, a pus la dispoziţie materiale şi date cu privire la cazurile (care au făcut obiectul verificărilor Comisiei) în care era implicată instituţia. De asemenea, au fost făcute informări referitoare la situaţia sesizărilor către Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, precum şi a mandatelor solicitate şi eliberate de Parchet. Pe linia preocupării pentru perfecţionarea legislaţi