raport activitate 1996.pdf

RAPORT Referitor la îndeplinirea atribuţiilor ce revin, potrivit legii, Serviciului Român de Informaţii, pentru realizarea siguranţei naţionale - octombrie 1995 – decembrie 1996 - Capitolul 1 Evoluţii intervenite în situaţia informativ-operativă Serviciul Român de Informaţii a fost confruntat, şi în decursul acestui an, cu situaţii deosebit de complexe, generatoare de riscuri şi ameninţări la adresa siguranţei naţionale, atât de sorginte internă, cât şi externă, în toate domeniile din sfera de competenţă, definită potrivit Legii privind siguranţa naţională a României şi Legii privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii. Activitatea de prevenire şi contracarare a acestor ameninţări a avut în vedere contextul geopolitic în care este situată România, precum şi dinamica unor fenomene interne, specifice perioadei de tranziţie, marcată de multiplicarea faptelor, acţiunilor şi evenimentelor purtătoare de risc în diferite planuri, de la intensificarea activităţii serviciilor speciale străine pe teritoriul României până la apariţia unor fenomene noi de subminare a economiei naţionale sau diversificarea formelor de instalare pe teritoriul naţional a unor structuri extremist-teroriste şi ale crimei organizate. Evaluarea datelor şi informaţiilor obţinute în intervalul de referinţă a reliefat evoluţiile apărute în situaţia operativă, determinate de dinamica unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale. În această perioadă, s-au intensificat acţiunile având ca efect lezarea intereselor economice naţionale ori subminarea capacităţii de decizie în sectoare de importanţă strategică. Sporul de risc în acest domeniu a fost determinat şi de reorientarea majorităţii serviciilor de informaţii către spionajul economic, ca urmare a deplasării accentuate a mizei raporturilor de forţe pe plan mondial către competiţia economică. Fapte, fenomene şi situaţii din categoria menţionată s-au manifestat în domeniul resurselor minerale utile, al căilor de comunicaţii, al producţiei şi distribuţiei energiei electrice, precum şi în sectorul producţiei de tehnică militară. În direcţia acestor sectoare s-a înregistrat o concentrare a eforturilor informative ale structurilor specializate străine, care au acţionat pentru obţinerea de date şi documente secrete de stat, precum şi pentru angrenarea unor cetăţeni români în acte de trădare. S-a remarcat, de asemenea, o creştere a numărului situaţiilor în care persoane cu putere de decizie din domeniul economic au implicat capacităţile unor ramuri industriale în acţiuni de parteneriat total 1/39 dezavantajoase părţii române, fapte care, prin consecinţe, se circumscriu subminării economice. Manifestarea cu persistenţă a unor fapte şi fenomene ce ţin de adâncirea dezechilibrului balanţei comerciale, de slaba competitivitate a serviciilor şi produselor româneşti oferite la export, de blocajul financiar şi volumul imens al arieratelor a indus, prin cumul şi intercondiţionări, noi riscuri şi ameninţări la adresa componentei economice a siguranţei naţionale, precum şi efecte negative asupra procesului de reformă, mai ales în zona restructurării şi modernizării sectoarelor industriale. O serie de mutaţii semnificative s-au produs şi în activitatea specifică de prevenire şi contracarare a actelor, situaţiilor şi condiţiilor care au favorizat dezvoltarea şi proliferarea periculoasă a infracţionalităţii economico-financiare, fenomene de natură să potenţeze riscuri şi ameninţări considerabile la starea de echilibru şi stabilitate economică. Una dintre caracteristicile perioadei analizate a fost acumularea de venituri substanţiale prin activităţi ilegale de comerţ cu produse dintre cele mai pretabile evaziunii fiscale ori contrabandei. De asemenea, au fost identificate în zona controlului vamal şi financiar-bancar numeroase încercări de penetrare şi punere în dependenţă materială, care tind să atingă niveluri tot mai înalte ale administraţiei publice, urmărind consolidarea poziţiilor şi potenţialului acumulat, dar şi extinderea acestora în perspectiva unor acţiuni viitoare. În această sferă se înscrie şi categoria fenomenelor destabilizatoare reprezentate de gravele disfuncţii şi ilegalităţi înregistrate în domeniul financiar-bancar, îndeosebi în ceea ce priveşte deturnarea resurselor de la destinaţia stabilită, prin acordarea ilicită de credite cu dobândă subvenţionată din fonduri destinate reabilitării unor domenii economice de interes naţional. Au fost semnalate, în continuare, numeroase cazuri de folosire ilegală ori abuzivă a autorităţii publice în exercitarea actului administrativ şi de justiţie, cu efecte negative asupra intereselor statului, stabilităţii social- politice şi a climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor. Asemenea acte se materializează în principal prin deturnarea în folos propriu ori neaplicarea legii, gestionarea frauduloasă a patrimoniului, politizarea actului administrativ, fenomene care constituie încălcări grave ale principiului constituţional al egalităţii tuturor cetăţenilor în faţa legii, fiind totodată de natură să provoace o adevărată criză în exercitarea autorităţii de stat. În context, corupţia constituie un mod deosebit de agresiv de folosire abuzivă a autorităţii publice, acest fenomen fiind în atenţia Serviciului Român de Informaţii ca factor destabilizator în domeniul administraţiei şi justiţiei, de natură să compromită prestigiul statului de drept în rândul cetăţenilor, deschizând astfel cale liberă doctrinelor politico-sociale de tip nihilist, anarhic sau totalitar. 2/39  Evoluţia politică internaţională ori zonală a determinat şi exacerbarea unor acţiuni antiromâneşti în străinătate, conferind noi accente de virulenţă campaniei diversioniste de natură revizionistă faţă de ţara noastră. Curentele de sorginte ideologică extremistă au evoluat în sensul unei maturizări lente, concretizată în continuarea procesului de reorganizare şi încercările repetate de omogenizare şi unificare. Principala formă de exteriorizare, la care s-a recurs fără nici o reţinere - mai ales în sfera extremismului de dreapta -, a fost discursul propagandistic, în ultima perioadă acesta căpătând accente de negare a valorilor democraţiei pluraliste, a ordinii constituţionale, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Cu evidente diferenţieri ţinând de amploare şi consistenţă, atât în planul extremismului de dreapta, cât şi în al celui de stânga, se remarcă faptul că, receptând adeziunea redusă atât în rândul populaţiei, cât şi pe scena politică, purtătorii unor asemenea idei adoptă tactica "paşilor mărunţi". Respectivii lideri mizează, în continuare, pe apariţia unor conjuncturi interne sau internaţionale care să le faciliteze afirmarea politică şi, în perspectivă, realizarea obiectivului fundamental al acestora: instaurarea unei dictaturi. Incipient, în special sub influenţă externă, extremismul se insinuează, sub diferite forme, în rândul tinerilor (prin comportament şi atitudine specifice curentelor neofasciste), al adepţilor unor idei fundamentalist-religioase, audienţa sa extinzându-se şi asupra altor categorii de persoane cărora se încearcă să li se inculce intoleranţa, dispreţul faţă de valorile democratice şi faţă de drepturile omului. În acest sens au proliferat, fără precedent, curentele pseudoreligioase, universaliste, transnaţionale, urmărind implantarea de ideologii nocive, antisociale. Dintr-o perspectivă oarecum asemănătoare, este de menţionat că, deşi România nu s-a confruntat şi nu se confruntă cu un terorism de sorginte şi motivaţie autohtonă, situaţia operativă pe profil s-a menţinut complexă, fiind puternic influenţată de exacerbarea fenomenului terorist internaţional. Analiza cazuisticii pe profil a relevat ca fiind semnificative fenomenului următoarele tendinţe majore: - amplificarea motivaţiilor de esenţă religioasă şi etnică cu finalitate politică; - persistenţa şi amplificarea extremismului ideologic cu finalitate politică şi separatismului, manifestate prin activităţi extremist-teroriste; - accentuarea interferenţei unor segmente ale crimei organizate cu structuri sau activităţi din domeniul terorismului internaţional. Pericolul organizării şi comiterii de acţiuni teroriste îndreptate împotriva unor interese, obiective sau cetăţeni străini ori români şi riscul transformării României în teatru de confruntări violente a rezultat din 3/39 existenţa pe teritoriul naţional a unor structuri clandestine ale organizaţiilor fundamentalist-islamice, constituite şi cu sprijinul unor servicii secrete străine, din prezenţa în ţara noastră a unor grupări de străini aflaţi în opoziţie cu regimurile la putere în statele lor de origine, precum şi din amplificarea potenţialului terorist reprezentat de structurile din România ale unor organizaţii extremiste, de esenţă etnic-separatistă din Orientul Mijlociu. În acest context, în perioada la care se referă raportul, s-a constatat creşterea semnificativă a numărului de emisari aparţinând unor astfel de organizaţii extremist-teroriste trimişi în România pentru dinamizarea activităţilor organizatorice şi de natură operativă, inclusiv de iniţiere a unor acte preparatorii vizând comiterea de atentate teroriste. Concomitent, s-a constatat tendinţa de mărire a bazei operative a nucleelor din ţara noastră ale acestor organizaţii, prin efectuarea de recrutări din rândul elementelor străine prezente pe teritoriul naţional sau racolate în alte ţări. Chiar dacă până în prezent interesele majore ale structurilor din ţara noastră ale unor organizaţii extremist-teroriste de esenţă etnic-separatistă din Orientul Mijlociu nu sunt de natură să conducă la iniţierea unor acţiuni teroriste imediate, există puternice semnale care prefigurează existenţa unor capabilităţi teroriste semnificative, care pot deveni operaţionale în condiţiile apariţiei unei conjuncturi internaţionale favorizante. A continuat să crească numeric prezenţa pe teritoriul naţional a criminalităţii organizate internaţionale, concomitent cu implicarea tot mai ofensivă în acţiuni specifice, în interferenţă cu structurile interlope autohtone, aflate într-o continuă dezvoltare. Toate acestea prefigurează o exacerbare a criminalităţii organizate în conexiune cu activităţile organizaţiilor extremist-teroriste, cu previzibile repercusiuni asupra siguranţei naţionale a României. 4/39  Capitolul 2 Optimizarea capacităţii de răspuns a S.R.I. la sarcinile conferite de lege Funcţionând în cadrul strict al Legii nr.51/1991 privind siguranţa naţională a României, S.R.I. a depus un important volum de muncă pentru identificarea şi documentarea riscurilor la adresa siguranţei naţionale, precum şi pentru valorificarea informaţiilor obţinute, acţionând, în acelaşi timp, în colaborare cu alte organe abilitate de lege, pentru prevenirea şi contracararea acestor ameninţări. Aceasta a presupus culegerea şi prelucrarea unui volum apreciabil de date şi informaţii, care au fost valorificate fie în informarea factorilor abilitaţi de lege ca beneficiari de informaţii privind siguranţa naţională, fie în acţiuni informativ-operative. Confruntat direct şi permanent cu dinamica şi complexitatea crescândă a fenomenelor purtătoare de riscuri la adresa siguranţei naţionale, S.R.I. a fost nevoit să îşi perfecţioneze din mers mijloacele şi metodele de lucru pentru atingerea nivelului de profesionalitate necesar asigurării eficienţei activităţii sale în raport cu modificările intervenite în situaţia informativ-operativă. Fără a pretinde realizarea integrală a obiectivelor sale, S.R.I. a înregistrat progrese importante pe toate direcţiile de activitate, ele fiind în bună măsură reflectate în prezentul raport. Pe linia activităţii de informare, s-a acţionat pentru o acoperire cât mai bună a cerinţelor beneficiarilor, prin diversificarea gamei de documente difuzate şi prin creşterea calităţii acestora. Totodată, s-a procedat la o abordare mai profundă a tuturor dimensiunilor esenţiale ale securităţii naţionale: politică (internă şi externă), economică, socială, militară şi de ordine constituţională. Un spor calitativ deosebit în informare s-a obţinut în ceea ce priveşte acurateţea şi continuitatea ei, ceea ce a fost de natură să stimuleze modificări în sens pozitiv ale atitudinii beneficiarilor. Efortul principal al Serviciului Român de Informaţii s-a concentrat pe latura preventivă a activităţii, astfel încât documentele informative furnizate de către instituţia noastră în conformitate cu art. 11 din Legea nr. 51/1991 au fost, potrivit beneficiarilor, utilizate în fundamentarea unor decizii care au vizat înlăturarea situaţiilor, cauzelor sau împrejurărilor ce puteau afecta siguranţa naţională. O atenţie specială a fost acordată, în continuare, ameliorării structurii de personal, întineririi şi înnoirii efectivelor din toate eşaloanele, inclusiv 5/39 prin atragerea de personal din viaţa civilă pentru satisfacerea unor cerinţe de competenţă în unele sectoare de muncă, precum şi consolidării dispozitivului informativ-operativ. În baza prevederilor legale care autorizează instituţia noastră să stabilească relaţii cu structuri de informaţii străine, S.R.I. este în contact cu diverse astfel de organisme din peste 30 de ţări, în concordanţă cu politica generală şi cu interesele statului român. Deşi conţinutul principal al acestor raporturi a continuat să fie schimbul de informaţii, pe mai multe relaţii s-a trecut la cooperarea pe cazuri, uneori cu importante finalizări (îndeosebi, privind terorismul, controlul proliferării ilegale şi traficului de materiale strategice, aspecte conexe criminalităţii economice de proporţii). Rezultatele bune obţinute în finalizarea unor cazuri a impus S.R.I. ca un partener competent şi credibil, fapt de natură să conducă la o extindere a cooperării şi cu alte structuri similare din străinătate. Este de subliniat faptul că integrarea avansată a acestei componente în activitatea curentă a S.R.I. a început să aibă un efect tot mai evident în realizarea unor sarcini privind siguranţa naţională, dezvoltând, pe de altă parte, cooperarea cu parteneri străini pentru rezolvarea anumitor obiective de interes comun. În perioada de referinţă, raporturile S.R.I. cu beneficiarii legali de informaţii privind siguranţa naţională au evoluat în mod favorabil, fapt reflectat, printre altele, în creşterea cu peste 50% a răspunsurilor primite de la cei în cauză, precum şi în numărul sporit de cereri de informare adresate S.R.I.. În majoritatea cazurilor, beneficiarii au confirmat utilitatea informaţiilor primite, menţionând totodată şi măsurile care s-au întreprins pentru prevenirea unor ameninţări, eliminarea vulnerabilităţilor sau diminuarea prejudiciilor aduse siguranţei naţionale. Sunt semnificative, din acest punct de vedere, controalele, analizele şi măsurile de corectare a unor stări de lucruri întreprinse de Ministerul Industriilor, în urma informaţiilor primite de la S.R.I., ca şi planurile de măsuri - inclusiv în ceea ce priveşte amendarea şi completarea unor acte normative - iniţiate de Ministerul Finanţelor, Ministerul Transporturilor şi Ministerul Cercetării şi Tehnologiei, fapte care certifică eficienţa informaţiilor difuzate de Serviciul Român de Informaţii. Efectele pozitive ale activităţii instituţiei noastre în acest domeniu ar fi fost şi mai însemnate dacă, în unele cazuri, s-ar fi manifestat o mai mare disponibilitate din partea beneficiarilor. Au existat însă şi atitudini ale unora dintre aceştia care creează dificultăţi sub mai multe aspecte: a) nu întotdeauna se asigură informaţiilor noastre protecţia la care obligă atât legile în vigoare, cât şi Hotărârea C.S.A.T. nr. 46 din 13 iunie 1995. 6/39  Sunt relativ frecvente cazurile în care, contrar prevederilor actelor normative, răspunsurile la informările noastre - adresate personal miniştrilor - sunt semnate de directori generali din ministere sau chiar de directori ai unor regii autonome subordonate acestora. Nu de puţine ori, ni s-au semnalat cazuri în care documentele de informare trimise de S.R.I. au fost date spre consultare chiar persoanelor la care se referă. Aceste situaţii induc efecte deosebit de negative în activitatea instituţiei noastre, întrucât diminuează capacitatea de a culege în continuare informaţii şi pot avea urmări dezastruoase asupra surselor utilizate; b) unii dintre beneficiari nu reacţionează la informările primite de la S.R.I., ceea ce constituie prilej de confuzii şi ne îngreunează racordarea la nevoile reale de informaţii ale factorilor de decizie; c) nu de puţine ori, cu toate că reacţiile beneficiarilor sunt favorabile - primim confirmări şi mulţumiri -, nu se întreprind măsuri de eliminare a pericolelor pe care le semnalăm. Este de menţionat că nu au existat evenimente majore cu incidenţă în planul siguranţei naţionale care să nu fi fost reflectate oportun şi operativ în informare, reacţiile pe care le-am primit, îndeosebi de la C.S.A.T., dar şi de la alţi beneficiari, confirmând acest lucru. Multe dintre măsurile de corectare a unor situaţii de risc, de înlăturare a unor ameninţări sau de comb