raport activitate 1996.pdf

mbiguitatea unor articole din lege sau a altor acte normative cu aplicabilitate în domeniu, permite eludarea reglementărilor în vigoare. 3.6. Mişcări anticonstituţionale: separatism etnic, extremism politic, organizaţii ilegale care aduc atingere siguranţei naţionale a) Separatism etnic Actualul context social-politic şi economic a condus la sporirea incisivităţii unor cercuri din străinătate, care încearcă subminarea aspiraţiilor României de dezvoltare a statului de drept şi integrare euro- atlantică, destabilizarea procesului construcţiei europene zonale. Se încearcă inducerea, în rândul opiniei publice, a ideii aşa-zisei legitimităţi a unor schimbări teritoriale, prin subminare sau presiuni economice, afectând şi ţara noastră. Datele şi informaţiile deţinute de Serviciul Român de Informaţii relevă că purtătorii unor asemenea năzuinţe antiromâneşti şi antieuropene au dovedit, în perioada la care se referă raportul, o sârguinţă deosebită în a strânge, prelucra şi interpreta tendenţios anumite date, materiale de arhivă şi alte documente, în vederea "fabricării unor modele istorice" pentru justificarea deturnării procesului de construcţie europeană în favoarea unor interese revizioniste. Concomitent cu multitudinea metodelor şi modalităţilor propagandistice la care se recurge pe plan extern, se remarcă faptul că 24/39 agenţi străini desfăşoară acţiuni de influenţă în comunităţile de conaţionali, în vederea dirijării lor spre acţiuni autonomist-separatiste de factură etnică. În mod constant, premisele şi factorii de risc care definesc această problematică sensibilă au făcut obiectul informării organelor abilitate. În particular, s-au remarcat acţiunile antistatale desfăşurate de către exponenţii autonomismului separatist maghiar. Asemenea acţiuni au fost iniţiate de unele structuri organizatorice anticonstituţionale şi vizează asumarea şi exercitarea unor competenţe de natură legislativă şi executivă în zonele cu populaţie preponderent maghiară. Sunt semnificative, pe această linie, activităţile desfăşurate de către Consiliul Consultativ din Secuime (organism ce cuprinde reprezentanţi ai celor opt foste scaune secuieşti, respectiv: Mureş, Ciuc, Odorhei, Gheorgheni, Baraolt, Covasna, Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc), care în esenţă au avut ca obiectiv: - finalizarea documentelor menite să confere cadrul "legal" realizării autonomiei comunitare maghiare, în general, şi a autonomiei teritoriale în zona secuiască, în special; - demersurile insistente pentru impunerea acestor documente dezbaterii şi adoptării oficiale de către reprezentanţii maghiari, conferindu-le conotaţii politice; - incitarea conaţionalilor în susţinerea şi sprijinirea demersurilor menţionate, prin acţiuni desfăşurate în cadru restrâns sau mediatizări interne şi externe, folosind tactici şi practici specifice diversiunii. În categoria acţiunilor identificate şi documentate de către S.R.I., prin care se vizează dezvoltarea şi consolidarea bazei de sprijin preconizată a fi antrenată în concretizarea strategiei autonomiste iniţiată de extremiştii maghiari autohtoni şi străini, reţinem demersurile şi activităţile organizate în această perioadă de către membrii şi simpatizanţii Platformei "Iniţiativa Maghiară Ardeleană" sau ai altor grupări constituite ad-hoc, pentru realizarea unor paşi concreţi în crearea structurilor autonomiste, încercând să surprindă autorităţile de stat şi, în general, societatea românească, prin politica faptului împlinit. Un asemenea caz a fost reprezentat de întâlnirile aşa-zisului "Grup de Iniţiativă pentru Societatea Civilă a Pământului Secuiesc" ("Terra Siculorum"), în cadrul cărora a fost abordată problema adoptării Statutului Autonomiei Pământului Secuiesc şi a aplicării acestuia la nivelul zonei respective. Un domeniu important inclus strategiei de realizare a unui sistem separat de instituţii ale comunităţii maghiare l-a reprezentat continuarea demersurilor vizând crearea ilegală a unei reţele de învăţământ de toate gradele, exclusiv maghiar. 25/39  Au continuat, astfel, să funcţioneze în localităţi din Transilvania (Oradea, Miercurea Nirajului, Odorheiu Secuiesc, Miercurea-Ciuc, Sfântu Gheorghe) unităţi de învăţământ de grad universitar şi post-universitar arondate la instituţii de învăţământ superior ori la alte organisme din străinătate, subvenţionate şi asigurate din exterior cu personal şi material didactic. Reţine atenţia faptul că activităţile acestor secţii se desfăşoară, în majoritatea cazurilor, în imobile (unităţi şcolare) aparţinând patrimoniului inspectoratelor şcolare judeţene, folosesc material didactic şi programe de învăţământ elaborate în străinătate, lipsite de aprobările necesare din partea ministerului de resort, situaţie ce contravine actualei legi în domeniu şi Constituţiei ţării. b) Extremism politic Preocupările tangente extremismului de dreapta au avut, în continuare, ca protagonişti reprezentanţii ideologiei legionare, care au perseverat în direcţia reabilitării şi reorganizării "Legiunii Arhanghelului Mihail", creării de noi structuri şi răspândirii doctrinei prin diversificarea mijloacelor de propagandă, având ca obiectiv strategic realizarea unităţii de acţiune a "Mişcării". Paleta propagandistică a cuprins editarea de cărţi şi publicaţii, răspândirea de casete audio şi video, organizarea de simpozioane, conferinţe, dezbateri şi altele, destinate promovării ideologiei legionare la nivelul întregii ţări şi îndeosebi în centre universitare, punându-se accent pe atragerea tineretului. Cuiburile legionare, structuri specifice "Mişcării", au proliferat, continuând să desfăşoare activităţi fără autorizare legală. În prezent există asemenea structuri în Bucureşti, Sibiu, Constanţa, Craiova, Braşov şi Câmpulung Moldovenesc, iar în curs de coagulare la Mediaş şi Alexandria. Activităţile desfăşurate în cuiburi, într-o atmosferă cazonă şi cu ritualuri specifice (depunerea jurământului, marşul în formaţie, uniformele şi drapelul), au determinat treptat radicalizarea poziţiei unora dintre membri. S-a conturat astfel o tendinţă tot mai evidentă spre manifestări de factură extremistă, rasistă şi antisemită, în unele situaţii trecându-se chiar la ameninţări urmate de acte concrete de materializare, aşa cum s-a întâmplat într-un municipiu reşedinţă de judeţ din centrul ţării, unde tineri legionari au folosit explozivi improvizaţi pentru timorarea unor minoritari. Un element care dă dimensiuni sporite de risc pentru siguranţa naţională este încheierea unui anume ciclu organizatoric prin unificarea cuiburilor într-o "familie" şi desemnarea unui lider naţional. Paralel, în rândul altor adepţi ai acestei ideologii îşi face loc o nouă orientare, care, având şi girul unor legionari din exterior, se bazează pe ideea că funcţionarea cuiburilor şi portul uniformei legionare, precum şi recurgerea la atitudini sfidătoare sunt contraproductive, considerându-se mai utile activităţile restrânse şi discrete, care să scape controlului 26/39 autorităţilor. Exponenţii acestui curent au iniţiat contacte cu organizaţii internaţionale de extremă dreapta, de la care au început să primească ajutoare şi sprijin, inclusiv prin stagii de pregătire, luându-se în discuţie şi posibilitatea procurării şi introducerii ilegale în ţară de armament şi muniţie. Pe fondul acestor legături, unii tineri români, simpatizanţi ai extremismului de dreapta, ar putea fi determinaţi să recurgă la metode violente în anumite situaţii conjuncturale. În scop preventiv, în multe situaţii concrete din judeţele Suceava, Olt, Neamţ, Dolj, Bacău şi Iaşi, Serviciul Român de Informaţii a întreprins măsuri specifice adecvate, iar în altele, precum sunt cele din Dâmboviţa, Sibiu şi Vâlcea, care au căpătat nuanţe extremiste, a fost sesizat Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. Deşi la nivelul ţării noastre amploarea manifestărilor cu caracter legionar este mai redusă, comparativ cu recentele izbucniri ale extremismului de dreapta din alte state din zonă, deseori aceste activităţi au găsit un ecou nemeritat în mass media străine, care le-au folosit pentru a altera imaginea României şi a submina interesele ţării. Prin operaţiuni propagandistice, dublate de metode specifice dezinformării, cercuri externe interesate în blocarea efortului României de integrare euro-atlantică au insinuat ideea că România ar tolera renaşterea extremismului de dreapta, fiind interesată în constituirea unor grupuri armate naţionalist-fasciste, care să preia puterea în anumite zone limitrofe ţării noastre. Vizându-se instaurarea unei stări de neîncredere şi tensiune în regiune, se insinuează, astfel, că România ar fi interesată în expansiunea teritorială în detrimentul ţărilor vecine. Alte informaţii atestă interesul mai multor cetăţeni străini de origine română, care acţionează în cadrul unor organizaţii fasciste şi rasiste din exterior, de a reveni în ţară şi a constitui nuclee similare, în acest sens desfăşurând activităţi de propagandă şi atragere de aderenţi. Astfel, un cetăţean străin de origine română, membru al unei organizaţii naţionalist-rasiste din străinătate, intenţionează să înfiinţeze şi în România o structură asemănătoare. Potrivit afirmaţiilor străinului, recrutarea persoanelor ar urma să se facă după criterii naţionaliste, similare celor aplicate de nazişti, dar adaptate condiţiilor din ţara noastră. Respectivul acţionează pentru atragerea de aderenţi prin difuzarea de materiale propagandistice cu conţinut rasist, atenţia fiindu-i îndreptată, în principal, spre tinerii adepţi ai unor curente nonconformiste. Asemenea încercări, semnalate în judeţele Vâlcea şi Sibiu, fac obiectul documentării, iar în funcţie de rezultat, urmează să fie sesizate organele abilitate. Şi activităţile de sorginte comunistă, fără a avea amploarea şi exprimarea celor de dreapta, au continuat în afara cadrului legal, cei implicaţi speculând dificultăţile economico-sociale actuale pentru a inocula ideea unei aşa-zise "necesităţi" a restauraţiei. 27/39  Ca urmare a măsurilor specifice de prevenire întreprinse, precum şi a celor luate de Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, unii dintre lideri au renunţat la asemenea activităţi ori şi le-au limitat, însă unele grupuri disidente desprinse din P.C.R. - Târgu Jiu continuă să activeze, deşi repetatele încercări de înscriere în registrul partidelor politice s-au soldat cu tot atâtea eşecuri. Liderii acestor grupări susţin că au filiale în majoritatea judeţelor ţării. În realitate, audienţa lor este slabă şi se sprijină doar pe un număr redus de persoane din judeţele Timiş, Mehedinţi şi Gorj. Printre iniţiativele unor exponenţi ai acestei ideologii se regăseşte şi aceea de înfiinţare a unei asociaţii al cărei scop să-l constituie "lupta anticapitalistă", existând informaţii privind tentative de promovare a unei forme de troţkism autohton. Intenţii de constituire a noi nuclee de sorginte comunistă sunt semnalate, în continuare, în judeţele Neamţ, Bacău, Arad, Dâmboviţa, Argeş, Prahova, Brăila, Galaţi, Maramureş, Sălaj şi municipiul Bucureşti. c) Activităţi ilegale de diferite nuanţe care aduc atingere siguranţei naţionale Un alt factor de agresiune cu incidenţă asupra stării de siguranţă naţională şi a valorilor fundamentale apărate de Constituţie îl constituie grupările pseudoreligioase, prin deturnarea dreptului la libertatea conştiinţei în vederea implantării de ideologii anti-democratice şi acoperirea de activităţi frauduloase sau chiar criminale. Activitatea acestor grupări cunoaşte o intensificare, iar în ultima perioadă chiar o radicalizare, prin instigarea la nerespectarea ordinii şi normelor statului de drept, promovarea intoleranţei, fanatismului şi extremismului de nuanţă religioasă. Astfel, emisari ai unei grupări religioase au penetrat în România, acţionând sub acoperire cultică pentru studierea, verificarea şi racolarea unor adepţi din diverse medii socio-profesionale, preponderent ale intelectualităţii şi tineretului studios, în vederea culegerii de informaţii. Falşi emisari cultici au reuşit, într-un judeţ din sud-estul ţării, constituirea unui nucleu format din aproximativ 30 de tineri - elevi, studenţi şi profesori - asupra cărora exercită în mod constant presiuni vizând deturnarea spirituală şi comportamentală, depersonalizarea, renunţarea la continuarea studiilor şi la familie, negarea normelor morale şi de drept. Se urmăreşte, astfel, punerea în dependenţă a respectivelor persoane faţă de aşa-zişii lideri spirituali şi, totodată, subminarea conştiinţei civice a respectivelor persoane, care pot, astfel, să fie manipulate în vederea strângerii de informaţii. Parchetul General a fost sesizat în legătură cu activităţile ilegale ale respectivei grupări. Şi alte pseudoreligii inculcă adepţilor atitudini de nerecunoaştere a statului de drept şi a instituţiilor sale legal constituite. Aşa-numitele lor practici de iniţiere şi ritualuri pseudo-religioase, adesea de o mare 28/39 inventivitate, maschează tehnici subtile de manipulare a conştiinţei, încât, pe terenul nihilismului astfel instalat, adepţii să poată fi folosiţi la activităţi ce nu au nimic comun cu religia. În ultima perioadă, deosebit de virulente în acest sens se dovedesc grupările religioase "Lumină şi Iubire" şi "Familia" (fostă "Copiii Domnului" - interzisă în mai multe ţări din Europa, America şi Australia), care au racolat tineri din Bucureşti şi mai multe judeţe, împingându-i într-o desocializare şi alienare aproape totale. S-a extins îngrijorător, fără a avea totuşi dimensiune de fenomen, curentul satanist, un cult al morţii şi al violenţei, cu consecinţe grave în plan comportamental - consum de droguri, orgii, profanări de morminte, suicid şi omucideri. În pofida aparentului haos promovat de această formă de nihilism, satanismul este orientat în vederea unor activităţi ilegale, dintre care o parte - ţinând mai ales de traficul de droguri - sunt de o mare gravitate. De la prezenţa sa în câteva judeţe în anul trecut, înregistrăm în prezent adeziuni la satanism în cel puţin 15 - începând cu Argeş, Braşov, Dâmboviţa, Constanţa, Iaşi, Harghita, Hunedoara, Prahova, Neamţ, Timiş, Teleorman şi Tulcea, precum şi municipiul Bucureşti. Într-un judeţ din sud-vestul ţării, un asemenea nucleu este condus chiar de profesoara elevilor componenţi. Nici anul acesta nu a lipsit "supremul sacrificiu pe altarul lui Satan", un tânăr din Tulcea spânzurându-se. Dacă la influenţele nocive pe care le inculcă aceste grupări pseudoreligioase adăugăm şi tendinţa, tot mai frecvent semnalată, de folosire a unor asemenea acoperiri pseudo-cultice pentru a înlesni pătrunderea substanţelor psihotrope şi a drogurilor în unităţile de învăţământ, tabloul agresiunilor asupra mediului juvenil capătă configuraţii îngrijorătoare. Aspectele menţionate, cauzele şi consecinţele acestora au făcut obiectul a numeroase informări adresate ministerelor învăţământului, de interne, al tineretului şi sportului, prefecturilor şi inspectoratelor şcolare, numeroase cazuri fiind şi mediatizate. 3.7. Terorismul şi unele fenomene conexe (crima organizată, imigraţionismul) Activităţile desfăşurate în plan informativ, în ultimul an, de structurile specializate ale instituţiei au vizat preponderent prevenirea comiterii de acţiuni teroriste, contracararea activităţilor conexe de natură organizatoric- operaţională, precum şi asigurarea securităţii obiectivelor avute în competenţă. Prezenţa în România a unor structuri aparţinând principalelor organizaţii extremist-teroriste internaţionale, atât de esenţă fundamentalist- 29/39 islamică cât şi de natură etnico-separatistă, a generat în perioada de referinţă factori de risc la adresa siguranţei naţionale. Indiferent de obiectivele specifice urmărite de către aceste organizaţii extremist-teroriste în România, s-a constatat o convergenţă a direcţiilor lor de acţiune, respectiv: - crearea şi consolidarea structurilor de acoperire (de tipul unor fundaţii şi asociaţii culturale, religioase sau profesionale), prin care să se desfăşoare şi activităţi de influenţare a opiniei publice autohtone şi internaţionale; - derularea de activităţi informative proprii, în scopul culegerii de informaţii şi date operative despre ţinte potenţiale şi al elaborării planurilor de acţiune. În raport cu particularităţile şi conexiunile situaţiilor respective, în perioada de referinţă, ca urmare a măsurilor informativ-operative specifice: - au fost identificaţi (şi ulterior expulzaţi din ţară) 19 cetăţeni străini membri ai unor organizaţii teroriste, angrenaţi în săvârşirea unor acte preparatorii vizând comiterea de atentate împotriva unor reprezentanţe diplomatice străine; - s-a acţionat, în 5 cazuri, pentru an