raport activitate 1996.pdf

formaţiilor necesare instituţiilor legale în vederea recuperării prejudiciilor înregistrate. Datele şi informaţiile obţinute în procesul investigării situaţiilor critice manifestate în diverse domenii de realizare a reformei evidenţiază caracterul de fenomen al economiei subterane, care, în forme extinse şi variate, sustrage circuitelor legale valori ce depăşesc de peste cinci ori deficitul bugetar, fapt de natură să inducă efecte negative deosebite în planul stabilităţii şi echilibrului macroeconomic. Documentele informative elaborate în această problemă au vizat relevarea dimensiunii reale a actelor ilegale subsumate fenomenului şi riscurilor generate de tendinţele de coagulare, structurare, specializare şi ierarhizare a unor grupuri care urmăresc penetrarea şi influenţarea procesului decizional la niveluri tot mai ridicate. Principalul flux de informaţii a fost destinat organelor Ministerului de Interne şi factorilor abilitaţi din structurile Ministerului de Finanţe, în scopul combaterii operaţiunilor ilicite de natura contrabandei şi evaziunii fiscale. De asemenea, în legătură cu aceste fenomene, activitatea de informaţii a evidenţiat: categoriile de mărfuri cele mai pretabile la fapte ilicite în cadrul operaţiunilor comerciale de import-export; concentrarea preponderentă a acţiunilor de acest gen îndeosebi în perimetrele portuare, punctele de tranzit rutier şi feroviar, precum şi în vămile de frontieră şi de interior; structura, organizarea şi modul de acţiune a reţelelor constituite. În acelaşi timp, au fost sesizaţi factorii abilitaţi să dispună corecţii şi să compatibilizeze diversele acte normative cu aplicabilitate în acest domeniu, a căror permisivitate şi lipsă de corelare au favorizat activitatea a mii de 13/39 speculanţi şi firme fantomă, care au avut ca principală preocupare obţinerea de câştiguri fabuloase prin eludarea legilor, ducând în fapt la proliferarea infracţionalităţii şi a unor masive scurgeri de venit naţional în exterior. În cadrul sistemului vamal a fost relevată implicarea în acte de corupţie a unor lucrători, dar şi a unor factori de conducere din regionalele vamale, vămi şi direcţii de control şi supraveghere vamală. Situaţii deosebite au fost semnalate la Arad, Timişoara, Oradea, Constanţa şi centrala Direcţiei Generale a Vămilor, unde au fost identificate cazuri în care unii angajaţi erau implicaţi în firme particulare cu activitate în domeniul vamal, prin care favorizau încălcări grave ale legislaţiei vamale sau erau sub influenţa unor grupuri de firme controlate de cetăţeni străini, majoritatea proveniţi din ţările arabe, ce tind să monopolizeze, în scopul obţinerii de profituri ilicite, anumite segmente ale activităţilor de import- export. S-a semnalat cu insistenţă că, în condiţiile în care eficienţa controlului în punctele de frontiere este îngrijorător diminuată, există riscul real al constituirii canalelor pentru tranzitarea şi traficarea pe teritoriul României a unor materii şi produse prohibite, de către reţele ale crimei organizate, cu efecte deosebite în planul siguranţei naţionale. Instituţia noastră a semnalat existenţa unor riscuri de escaladare a fenomenelor proprii economiei subterane, generate şi de menţinerea la un nivel necorespunzător a capacităţii operaţionale a organelor de control financiar, atât sub raportul resurselor umane, cât şi al dotărilor, dar şi de implicarea unor factori de decizie din aceste structuri ale administraţiei în acte de corupţie, care au înlesnit prejudicierea bugetului statului. Semnificativă pentru comiterea actelor de corupţie la nivelul conducerii unor organe judeţene de control financiar este situaţia unui director care, profitând de poziţia oficială deţinută, a devenit coordonatorul unor subordonaţi în multiplele acţiuni ilegale soldate cu afectarea unor instituţii bancare, agenţi economici, dar şi a veniturilor cuvenite bugetului statului, prin implicarea nemijlocită sau intermediată în diverse fapte ilegale, în legătură cu care a fost sesizat Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. De asemenea, organele de cercetare şi urmărire penală au fost sesizate şi în cazul directorului general adjunct al unei Direcţii Judeţene a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat care, prin exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu - cu bună ştiinţă şi în scopul obţinerii unor avantaje materiale personale -, a favorizat o serie de agenţi economici să se sustragă de la plata obligaţiilor ce le reveneau către bugetul statului. A fost semnalată preventiv creşterea frecvenţei ilegalităţilor şi fenomenelor cu impact negativ asupra procesului de restructurare economică, cu prioritate în domeniile privatizării şi atragerii investiţiilor directe de capital străin. Privatizarea sectoarelor industriei uşoare, industrializării lemnului, electronicii, construcţiilor de maşini, comerţului şi turismului a fost afectată de acţiuni ale unor grupuri de interese, prin 14/39 subevaluarea patrimoniului societăţilor, organizarea de licitaţii trucate, includerea în contractele de asociere cu parteneri străini sau autohtoni a unor clauze care contraveneau intereselor agenţilor economici şi strategiei guvernamentale în domeniu. În afara prejudiciilor de ordin economic pe care le produc, asemenea situaţii reprezintă inclusiv surse de tensiuni sociale, prin conflictele declanşate de asociaţiile salariale care s-au văzut excluse din procesul de privatizare. De asemenea, în ciuda numeroaselor semnalări, proliferează practicile de constituire a unor firme private în care sunt direct implicate cadre de conducere ale societăţilor comerciale cu capital de stat, favorizând concurenţa neloială şi chiar păgubirea directă a societăţilor în cauză şi transferul ilicit de patrimoniu spre cele private. Formele sub care se produc asemenea ilegalităţi şi abuzuri variază de la credite mascate prin livrarea fără plată a unor produse, încheierea de contracte pentru prestări de servicii neefectuate, licitaţii formale, până la omiterea din contractele comerciale a clauzelor asiguratorii pentru recuperarea datoriilor contractate de aceste firme. Sunt de relevat, în această privinţă, acţiunile foştilor directori generali ai S.C. PETROTEL şi S.C. VEGA S.A. Ploieşti prin care au fost aduse prejudicii de ordinul zecilor de miliarde lei, în legătură cu care au fost sesizate organele de cercetare şi urmărire penală. Acţiunile întreprinse de aceştia s-au extins pe raza a 16 judeţe prin încheierea şi derularea unor operaţiuni de vânzare a produselor petroliere în condiţii nelegale şi de risc sporit cu peste 100 firme private cu bonitate îndoielnică, fără capacitate de plată ori ai căror patroni apaţin lumii interlope. Prin abuzurile şi ilegalităţile comise s-a constituit o adevărată reţea organizată pe principii de tip mafiot, ale cărei acţiuni subterane în acest domeniu - al prelucrării ori distribuirii produselor petroliere - constituie o sursă de risc major pentru asigurarea resurselor energetice strict necesare activităţilor economico-sociale. Datele şi informaţiile obţinute relevă, de asemenea, ca o caracteristică a etapei actuale, tendinţa de atragere şi implicare în cadrul economiei subterane a unor segmente ale sistemului bancar, cu rolul de a furniza, în principal pe calea acordării de credite, suportul financiar necesar derulării unor operaţiuni ilicite de mari dimensiuni. În scopul prevenirii unor disfuncţii grave ale sistemului bancar, Serviciul Român de Informaţii - pornind, pe de o parte, de la conexiunile dintre faptele, acţiunile şi fenomenele contrare intereselor naţionale, iar, pe de altă parte, de la indicatorii economico-financiari ce definesc activitatea la nivel macroeconomic şi sesizând agravarea fenomenelor de declin, cu pronunţate tendinţe degenerative, de extindere şi generalizare a factorilor de criză până la stadii incontrolabile - a obţinut, analizat şi furnizat atât evaluări de risc, cât şi date anticipative despre evoluţia unor situaţii şi fenomene rezultate din: insuficienta adaptare a cadrului legal specific la mutaţiile intervenite în economie şi la nivelul subsistemului pe care îl reglementează; incapacitatea mecanismelor de control de a face faţă 15/39 amplorii şi complexităţii fenomenelor negative manifestate; aspectele individuale, cu legături multiple, privind disfuncţii şi ilegalităţi în acordarea de credite neperformante şi fără asigurarea condiţiilor de recuperare a acestora. Veridicitatea aspectelor semnalate anticipativ a fost confirmată de desfăşurarea ulterioară a evenimentelor, mai ales că unele măsuri de remediere necesare au fost aplicate incomplet sau distorsionat. Principalul flux de informaţii a fost constituit de semnalele referitoare la tendinţele şi, ulterior, evoluţiile spre situaţia de criză a băncilor CREDIT BANK şi DACIA FELIX, cu impact negativ direct asupra stabilităţii sistemului bancar românesc, dar şi asupra unor agenţi economici de importanţă naţională, grav afectaţi de imposibilitatea de a mai putea beneficia de serviciile bancare la care erau îndreptăţiţi. În urma declanşării de către organele abilitate a măsurilor de control şi cercetare penală, efortul informativ al S.R.I. a fost canalizat în direcţia susţinerii acestor acţiuni prin furnizarea unor elemente suplimentare privind încercările de mascare a ilegalităţilor comise încă din etapa de constituire a capitalului social, în paralel cu cele necesare recuperării prejudiciilor produse de către factorii de conducere şi celelalte persoane implicate. Alte cazuri grave identificate şi documentate informativ au fost puse în evidenţă şi la nivelul altor instituţii bancare şi s-au caracterizat prin relevarea posibilităţii de apariţie a unor factori de risc în planul siguranţei naţionale ca urmare a unor acte ilicite care au afectat anumite acţiuni de anvergură naţională, cum este cea de sprijinire a producătorilor agricoli prin credite cu dobândă subvenţionată. În categoria enunţată se includ sesizările adresate Parchetului General în legătură cu prejudiciile aduse de directorii a două sucursale judeţene ale Băncii Agricole prin acordarea de credite de aproape 40 miliarde de lei, cu dobândă subvenţionată, unor clienţi care nu aveau acest drept sau care, prin documentele prezentate, nu au putut demonstra că sumele împrumutate au fost utilizate într-unul din scopurile prevăzute de lege, pentru care statul acoperă o parte din dobânda percepută. Datele şi informaţiile privind vulnerabilităţile de natură să afecteze securitatea alimentară a ţării, pe termen scurt şi în perspectivă, au fost puse oportun la dispoziţia factorilor abilitaţi să dispună luarea măsurilor necesare înlăturării acestora. Astfel, s-a semnalat că sincopele în finanţarea lucrărilor agricole, lipsa unei veritabile pieţe a cerealelor şi achitarea cu întârziere a contravalorii produselor au determinat descurajarea producătorilor şi neîncrederea în rentabilitatea unor culturi de bază care, în consecinţă, au fost abandonate ori drastic diminuate, ceea ce a impus completarea necesarului de consum prin importuri. Totodată, intervenţii periodice şi oportune au fost întreprinse şi cu referire la riscurile şi ameninţările derivate din degradarea continuă, până în zone critice, a principalelor elemente de structură ale securităţii 16/39 alimentare, respectiv potenţialul agroproductiv, zootehnia, îmbunătăţirile funciare şi industrializarea produselor agricole. Au fost identificate cazuri de degradare gravă a patrimoniului unor unităţi agroindustriale care, prin modalităţi de acţiune şi consecinţe, sunt susceptibile de subminare economică. Semnificative în acest sens sunt cazurile a trei societăţi comerciale cu profil agrozootehnic şi de industrie alimentară cu o pondere însemnată în asigurarea cu produse specifice a populaţiei din mai multe judeţe ale ţării, care, datorită gestionării defectuoase şi chiar ilegale a fondurilor băneşti sau angajării în operaţiuni de comerţ exterior profund păgubitoare, au fost aduse în situaţii economico-financiare critice. Aceste cazuri au făcut obiectul sesizării Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie sau Curţii de Conturi a României. 3.4. Lezarea capacităţii de control şi decizie a statului şi afectarea intereselor naţionale în sectoarele strategice Factorii de risc la adresa siguranţei naţionale din sfera economicului s-au concentrat în sectoarele şi domeniile de importanţă strategică, ce au făcut obiectul unui complex de acţiuni coerent concepute şi desfăşurate, iniţiate de către unele cercuri de interese, firme şi concerne străine, care au vizat ori au avut ca efect lezarea intereselor economice ale statului român şi a capacităţii de control şi decizie a autorităţilor naţionale. De menţionat că asemenea acţiuni au fost favorizate, în mare parte, de vulnerabilităţile existente în aceste sectoare, determinate de manifestarea unor factori interni cu înalt potenţial destabilizator. Activităţile desfăşurate de cercurile străine, care au îmbrăcat adesea forme specifice spionajului, au avut ca efect subminarea intereselor naţionale în următoarele domenii de importanţă strategică: a) Resursele naţionale de substanţe minerale utile O serie de emisari străini, sub acoperire comercială, economică, ştiinţifică etc., au întreprins şi desfăşoară acţiuni organizate şi coordonate pentru cunoaşterea în detaliu a tuturor datelor (în vădit exces faţă de nevoile reale de marketing şi parteneriat, pentru obţinerea cărora sunt utilizate mijloace şi metode specifice spionajului) din domeniile activităţii de cercetare, prospecţiunilor geologice, explorării şi valorificării zăcămintelor de substanţe minerale strategice, metale rare, preţioase şi radioactive, cât şi pentru determinarea factorilor autohtoni abilitaţi să ia decizii în dezavantajul şi cu prejudicierea intereselor româneşti. După contracararea, în anul 1995, a activităţilor infracţionale ale mai multor cetăţeni români angrenaţi, împreună cu diferite persoane şi firme din străinătate, în acţiuni ce vizau subordonarea intereselor României în domeniul resurselor minerale din zona Transilvaniei, s-a constatat că activitatea ostilă a unor cercuri externe interesate continuă. Astfel, de la 17/39  începutul anului în curs, au fost depistaţi doi cetăţeni străini care au încercat să scoată din ţară, pe căi ilicite, documente şi probe geologice ce constituiau secrete economice a căror divulgare ar fi permis evaluări cu privire la rezervele de substanţe minerale de importanţă strategică din diferite zone ale judeţelor Maramureş, Satu-Mare şi Alba. Acţiunile respective s-au realizat prin implicarea a doi geologi români, racolaţi de către străini, cărora le-au pus la dispoziţie date şi documente, prin transmiterea acestora fiind periclitată siguranţa naţională. Ca urmare, s-a luat măsura sesizării organelor de cercetare şi urmărire penală în legătură cu faptele infracţionale ale tuturor persoanelor implicate. În acelaşi context, sub acoperirea interesului de parteneriat economic, un comerciant străin, suspectat de apartenenţă la un serviciu de informaţii extern, a angrenat un cadru de conducere al unei exploatări miniere din Transilvania în activităţi de culegere de date şi documente secrete de stat privind rezervele de aur şi argint din zonă. Faptele cetăţeanului român, implicat în acţiuni de divulgare a secretului de stat, au făcut obiectul sesizării Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. De menţionat că, în legătură cu un caz de trădare prin transmiterea de secrete semnalat Parchetului General, care a fost trimis în instanţă şi asupra căruia s-a pronunţat condamnarea, serviciul nostru a furnizat informaţii şi probe suplimentare care au permis disjungerea cauzei şi începerea urmăririi penale asupra altor doi cetăţeni români implicaţi în caz. Serviciul Român de Informaţii a sesizat, în mod repetat, factorii de răspundere la diferite niveluri - departamental şi guvernamental - în legătură cu consecinţele destabilizatoare în plan economic şi social cauzate de amploarea, repetarea şi cumulul unor fapte şi fenomene manifestate în domeniu: încercări de prejudiciere a părţii române în relaţiile de cooperare economică externă; tergiversarea adoptării şi întreprinderii unor măsuri ferme, viabile şi temeinic fundamentate de restructurare şi modernizare; deturnări de fonduri de la destinaţiile stabilite; diminuarea potenţialului intern de cercetare, explorare şi punere în valoare a zăcămintelor subsolului etc.. A fost semnalată, de asemenea, existenţa unor pagube, evaluate la peste 1.000 miliarde lei, rezultate din abandonarea unor lucrări specifice, unele aflate în stadii avansate de execuţie sau chiar finalizate, în care zăcămintele descoperite au fost compromise, iar o serie de instalaţii şi echipamente complexe au rămas imobilizate şi supuse degradării şi descompletării. b) Sistemul energetic naţional A fost obţinut şi valorificat un volum mare de informaţii privin