raport activitate 1998.pdf

nor decizii de natură operativă, tactică şi strategică. Informările realizate pe temele prezentate în capitolul precedent au fost destinate atât componentei executive a mecanismelor statului, pentru a lua măsuri de prevenire, cât şi celei legislative, factorii şi structurile abilitate din cadrul Parlamentului României primind, în mod constant şi ori de câte ori s-a impus să expunem o situaţie de fapt, informaţii pe care le-am considerat utile în procesul elaborării sau adaptării legilor ţării, precum şi alte date referitoare la probleme din aria de competenţă a instituţiei, faţă de care structurile amintite şi-au manifestat interesul. Serviciul Român de Informaţii s-a raportat la limitele fixate de lege atribuţiilor sale şi, în consecinţă, nu a intenţionat nici un moment ca respectivele informări să se constituie în ghiduri sau îndreptare pentru decizia politică, economică, administrativă sau de altă natură, propunându- şi doar realizarea unei imagini cât mai fidele şi obiective a realităţii, pe probleme de interes pentru siguranţa naţională. • În acest sens, capacitatea de cuprindere a problematicii din competenţă poate fi cel mai realist evidenţiată prin câteva concluzii desprinse din analiza asupra parametrilor atinşi în activitatea de realizare a siguranţei naţionale desfăşurată în perioada de referinţă: - elasticitatea structurii recent reconfigurate a mărit capacitatea de cunoaştere a ameninţărilor şi situaţiilor de risc rezultate din modificările survenite în contextul operativ, efortul informativ concentrându-se pe acoperirea întregului spectru al acestora; - o mare parte din totalul informaţiilor obţinute a fost destinată verificării calificate, clarificării şi documentării activităţilor contrare siguranţei naţionale, ceea ce constituie un indiciu asupra preocupărilor S.R.I. în sensul susţinerii, prin elemente de fapt, a sesizărilor la Parchet şi a materialelor de informare destinate factorilor în drept, referitoare la astfel de activităţi; - ca rezultat, activitatea instituţiei în planul informării a înregistrat un progres, îndeosebi sub aspect calitativ; - s-a asigurat o mai bună racordare la necesităţile de cunoaştere ale factorilor de decizie legal abilitaţi reuşindu-se prevenirea producerii unor prejudicii ori a unor evoluţii periculoase pentru siguranţa naţională; - în urma unui proces riguros de analiză, cele mai multe dintre 19/32 informaţiile obţinute au fost destinate factorilor de decizie în stat. In legătură cu acest aspect, se impun următoarele precizări: - s-a înregistrat o creştere a capacităţii unităţilor informativ- operative de a susţine cu argumente problemele semnalate; - structura pe categorii de beneficiari a volumului materialelor de informare atestă respectarea principiului nevoii de a şti şi, în acelaşi timp, concordă cu structura tematică, ceea ce confirmă şi grija pentru stabilirea, în cazul fiecărui material de informare, a unei destinaţii optime pentru şansele de remediere a problemelor (neajunsurilor) semnalate; - structura tematică a informării reflectă ponderea şi gravitatea diverselor categorii de riscuri şi ameninţări ce au constituit contextul operaţional, acesta fiind, de altfel, şi singurul temei pe baza căruia s-au emis judecăţile de natură evaluativă cuprinse în prezentul Raport. 3.2. Stadiul procesului de restructurare a instituţiei. Gestionarea resurselor umane, materiale şi financiare  În toate domeniile de activitate, funcţionalitatea unui angrenaj instituţional este direct dependentă de calitatea factorului uman. Ca urmare, preocuparea pentru asigurarea unui bun management al resurselor umane a constituit axa reformei instituţionale pe care o traversează Serviciul Român de Informaţii. • Obiectivele demersului reformator s-au subsumat unei concepţii unitare, coerente şi realiste. Acestea au vizat, în primul rând, asigurarea unei structuri echilibrate şi flexibile a posturilor şi personalului serviciului, ţinând seama de nevoile actuale şi de perspectivă, până în anul 2005. In acest sens, a fost perfecţionat sistemul de recrutare şi selecţionare a tinerilor specialişti cu cel mai bun potenţial pentru activitatea de informaţii, inclusiv dintre absolvenţii învăţământului superior care îşi satisfac serviciul militar în unităţi S.R.I. şi care probează calităţi reale. În paralel, s-a procedat la accentuarea profesionalizării personalului operativ, în temeiul unei noi concepţii, elaborată şi aplicată conform normelor şi criteriilor de exigenţă confirmate de practica serviciilor speciale ale principalelor state care fac parte din organismele euro- atlantice. S-a plecat de la faptul că noile şi complexele ameninţări la adresa siguranţei naţionale - cum ar fi cele din domeniul financiar-bancar sau din cel al manipulării vicioase a informaţiei - sunt iniţiate şi materializate de profesionişti şi, în consecinţă, nu pot fi eficient contracarate decât de către foarte buni specialişti în astfel de domenii. Acelaşi imperativ - şi anume eficientizarea activităţii - a obligat la operarea unor ajustări structurale în cadrul S.R.I.. In acest sens, s-a procedat la desfiinţarea Centrelor Operative Zonale, structuri intermediare care induceau unele întârzieri şi redundanţe în fluxul informaţional. Tot în aceeaşi perioadă, s-a impus redimensionarea principalelor componente 20/32 ale instituţiei, fapt ilustrat de noul Regulament de organizare şi funcţionare a Serviciului Român de Informaţii, aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Tării la 23 septembrie 1997. In baza acestuia, s-au modificat structurile interne ale unor unităţi şi au fost înfiinţate noi compartimente destinate abordării specifice a unor ameninţări noi cum ar fi crima organizată, criminalitatea economico-financiară, migraţia ilegală, traficul de materiale prohibite. • Pentru ilustrarea modului în care s-au materializat liniile directoare ale reformei în domeniul potenţialului uman, facem câteva precizări: - după fluctuaţiile înregistrate în perioada analizată, procentul general de încadrare a serviciului este, în acest moment, de 76%. S-a reuşit acoperirea deficitului (518 cadre) generat de pensionări sau din alte motive, în perioada de referinţă fiind încadrate 640 de funcţii (495 de cadre chemate în activitate din viaţa civilă, 72 - absolvenţi ai Institutului Naţional de Informaţii, 74 - transferaţi de la alte instituţii militare). S-a ajuns, astfel, la reducerea mediei de vârstă a personalului, care este în prezent de 36 ani. Nivelul de salarizare precum şi unele neajunsuri de ordin social (asigurarea spaţiilor de locuit) au generat dificultăţi suplimentare în selecţionarea şi încadrarea unor specialişti tineri, de înaltă calificare, îngreunând procesul de împrospătare a efectivelor; - în aceeaşi perioadă, a continuat procesul de îmbunătăţire a actului de comandă, care a vizat eliminarea deficienţelor manifestate în planificarea, organizarea şi coordonarea muncii, 486 de cadre fiind nou numite în funcţii de comandă, dintre care 48 de şefi de unităţi şi locţiitori ai acestora. In acest moment, putem afirma că ofiţerii aflaţi în funcţii de conducere au pregătirea necesară îndeplinirii atribuţiilor ce le revin, 56% dintre aceştia fiind absolvenţi ai cursurilor postuniversitare şi postacademice, 8% absolvenţi a câte două facultăţi, iar un număr de 16, doctori în ştiinţe sau doctoranzi; - conducerea instituţiei a analizat individual organigrama fiecărei unităţi centrale şi teritoriale, în scopul adaptării configuraţiei acestora la particularităţile contextului operaţional; - în conformitate cu noua concepţie asupra adaptării continue a pregătirii întregului personal la noile realităţi ale contextului operativ, s-au organizat în centrele de învăţământ cursuri adecvate de iniţiere în munca de informaţii pentru noii încadraţi, ca şi cursuri de perfecţionare, la care au participat circa 30% din efective. În acelaşi timp, pregătirea studenţilor în Institutul Naţional de Informaţii s-a realizat pe baza unor programe analitice îmbunătăţite - proces aflat într-o continuă perfecţionare -, care să le asigure acestora o temeinică pregătire şi o educaţie civică armonioasă, de natură să le permită adaptarea firească la exigenţele specifice unui stat de drept, realizându-se o bună conlucrare cu Ministerul Educaţiei Naţionale. Tot în planul activităţilor de perfecţionare şi specializare se situează şi cele 7 cursuri şi seminarii (îndeosebi pe probleme de antiterorism) la care au participat ofiţerii serviciului, beneficiind de deschiderea manifestată 21/32 pentru astfel de acţiuni de cadre ale unor structuri similare cu tradiţie în domeniile vizate. La aceasta se adaugă şi rezultatele obţinute pe parcursul derulării a două programe de consultanţă, în cooperare cu servicii străine de informaţii. • Desigur, nu ar fi realist dacă am afirma că, în acest moment, capacitatea operativă a Serviciului Român de Informaţii atinge cota maximă. Dincolo de ansamblul dificultăţilor de ordin logistic - cum ar fi precaritatea unor dotări tehnice sau a spaţiilor necesare desfăşurării în condiţii optime a activităţii unităţilor noastre -, o serie de aspecte grevează asupra performanţelor factorului uman. Sunt de amintit lipsa de experienţă în unele domenii şi, legat de aceasta, procentajul mare de cadre aflate în procesul formării profesionale, pe dimensiunile anterior expuse. Printre preocupările S.R.I. pe linia managementului resurselor umane se află reconsiderarea carierei lucrătorului de informaţii şi elaborarea unui statut specific - în deplin acord cu experienţa pe această linie a serviciilor speciale moderne - care să fie adoptat şi transpus în practică prin mecanismele normative ale statului de drept.  Asigurarea logistică a activităţilor desfăşurate de S.R.I. s-a realizat conform tuturor normelor legale ce reglementează funcţionarea, din acest punct de vedere, a unei instituţii bugetare. • De altfel, potrivit legii, activitatea logistică a Serviciului Român de Informaţii este supusă controlului permanent din partea factorilor abilitaţi. In acest sens, s-au executat controale de către Curtea de Conturi, Comisia parlamentară de control a activităţii S.R.I., precum şi de către structurile interne specializate ale instituţiei. Toate aceste forme de control executate în cursul anului trecut au consemnat legalitatea modului de conducere şi desfăşurare a activităţii logistice. • Dincolo de raportarea la normele legale, atitudinea firească a Serviciului Român de Informaţii s-a subsumat dorinţei de a nu greva suplimentar asupra resurselor financiare limitate de care dispune bugetul de stat. In acest sens, fondurile alocate au fost judicios gospodărite, fiind orientate prioritar spre acele capitole vitale pentru buna desfăşurare a activităţii curente. Totuşi, anumite stări de fapt afectează eficienţa unor activităţi, ca de exemplu: - finanţarea asigurată pentru toate capitolele bugetare s-a situat, în medie, la aproximativ 60% din prevederile de plan; - fondurile au fost alocate preponderent pentru bunuri materiale, lucrări şi servicii logistice (materiale tehnice, piese de schimb auto, carburanţi, lubrifianţi, muniţii, drepturi de hrană şi echipament, energie, apă, reparaţii), în proporţie de 88,3%, în timp ce altor capitole importante pentru asigurarea eficienţei activităţii noastre le-au putut fi destinate fonduri cu mult inferioare nevoilor, cum ar fi materialele şi piesele de schimb, 22/32 servicii şi lucrări destinate tehnicii de telecomunicaţii şi radiocomunicaţii, cărora li s-au alocat numai 6,7%. • Date fiind alegaţiile vehiculate în unele medii, se impune a fi reafirmat faptul că Regia Autonomă RASIROM este o unitate guvernată de aceleaşi principii şi norme ca toate celelalte regii autonome, distinctă din punct de vedere financiar de Serviciul Român de Informaţii, fiind prevăzută la alt capitol al bugetului de stat; raporturile dintre cele două instituţii sunt conforme reglementărilor în vigoare şi se desfăşoară identic cu cele normate pentru relaţiile dintre S.R.I. şi oricare altă regie autonomă. 3.3. Raporturile funcţionale ale S.R.I. cu instituţiile implicate în protecţia siguranţei naţionale • In ceea ce priveşte raporturile cu Consiliul Suprem de Apărare a Tării, menţionăm că, potrivit Planului de activitate al Consiliului, Serviciul Român de Informaţii a prezentat, în nume propriu ori în colaborare cu alte instituţii din sistemul siguranţei naţionale, 20 de analize referitoare la modul în care şi-a îndeplinit atribuţiile specifice cu privire la domeniile unde se manifestă acţiuni, stări de fapt şi fenomene de natură să afecteze siguranţa naţională. • Serviciul Român de Informaţii a contribuit şi la realizarea obiectivelor şi activităţilor concrete prevăzute în strategia Consiliului Naţional de Acţiune Impotriva Corupţiei şi Crimei Organizate. Instituţia noastră a prezentat, în cadrul acestui organism, materiale şi informări utile eficientizării măsurilor ce se impuneau a fi întreprinse. In acest sens, S.R.I. a participat la întocmirea programului de combatere a faptelor din sfera corupţiei şi crimei organizate care reprezintă ameninţări la adresa stării de siguranţă naţională şi a elaborat, la solicitarea Consiliului, informări ample cu privire la respectivele fenomene. • Serviciul Român de Informaţii a manifestat deschidere în cooperarea pe probleme specifice cu Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, structurile informative ale Armatei, Ministerului de Interne şi Ministerului Justiţiei. Potrivit documentelor de cooperare între instituţia noastră şi cele amintite anterior, pe baza cărora s-au emis ordine şi dispoziţii interne - prin care s-au detaliat scopul, principiile, atribuţiile, cadrul organizatoric şi funcţional necesar derulării conlucrării, potrivit competenţelor specifice -, S.R.I. a desfăşurat, pe aceste coordonate comune, o serie de activităţi, dintre care: - activităţi specifice de prevenire a actelor extremist-teroriste şi a evenimentelor de natură să pericliteze ordinea de drept, atât în perioada premergătoare, cât şi în timpul desfăşurării de acţiuni cu participare internaţională ori manifestări publice de amploare, la cererea organelor de ordine publică; - misiuni de protecţie antiteroristă şi control antiterorist-antideturnare la obiectivele diplomatice, agenţii şi reprezentanţe străine, obiective 23/32 aviatice etc. (în conlucrare cu Ministerul de Interne şi Ministerul Apărării Naţionale), ca şi intervenţii pirotehnice (la solicitarea celorlalte organisme); - transmiterea în timp util a informaţiilor obţinute în activitatea proprie (fluxul de informaţii de la S.R.I. către structurile respective a avut consistenţă şi ritmicitate, volumul lor fiind bine reprezentat în cadrul activităţii globale de informare desfăşurate de instituţia noastră); - participarea consecventă, în condiţii de respectare strictă a competenţelor materiale, a compartimentării şi secretizării muncii, la schimbul de informaţii referitoare la o gamă extinsă de riscuri şi ameninţări la adresa siguranţei naţionale - cum ar fi activităţi informative ilegale, activităţi din sfera economiei subterane, criminalităţii organizate autohtone sau transfrontaliere, activităţi extremiste, anarhist-destabilizatoare; - participarea cu observaţii şi propuneri la elaborarea sau definitivarea unor proiecte de legi şi alte acte normative, inclusiv a unor proiecte de acorduri internaţionale, cu implicaţii în domeniul siguranţei naţionale; - asigurarea, în cadrul instituţiilor proprii de învăţământ, a pregătirii de specialitate a unor cadre aparţinând organelor de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale. Pe fondul general al rezultatelor pozitive obţinute în cadrul acţiunilor de cooperare, analiza asupra coordonatelor desfăşurării şi finalităţii acestora a relevat şi o serie de resurse insuficient valorificate, în special sub aspectul calităţii şi chiar al volumului datelor (redus) primite de către Serviciul Român de Informaţii. 3.4. Cooperarea cu structuri informative străine Având în vedere că, în anii '90, spectrul ameninţărilor specifice se caracterizează prin diversificarea şi internaţionalizarea unor fenomene pentru controlul cărora este necesară conjugarea eforturilor şi experienţei mai multor servicii de informaţii, Serviciul Român de Informaţii a dezvoltat treptat relaţiile de colaborare, pe anumite linii de interes, cu structuri omologe străine. Acest proces a înregistrat un progres, ai cărui parametri sunt diversificarea şi, îndeosebi, intensificarea relaţiilor de cooperare, cu o contribuţie în creştere la realizarea siguranţei naţionale. Direcţiile prioritare pe care s-a structurat ansamblul relaţiilor externe ale S.R.I. vizează atât dimensiunea europeană şi euro-atlantică, transpusă în consolidarea relaţiilor de parteneriat cu servicii speciale aparţinând statelor cu vechi şi solide tradiţii democratice, cât şi pe cea regională - respectiv întărirea cooperării cu serviciile de informaţii ale statelor din zonele limitrofe României. Obiectivele urmărite de S.R.I. în contextul acestei inter-relaţionări se subordonează imperativului protejării siguranţei naţionale şi, în acelaşi timp, necesităţii unei contribuţii active la crearea unui climat de securitate regională şi europeană. In primul caz, s-a procedat la schimb 24/32 de informaţii şi colaborare în vederea contracarării unor ameninţări