raport activitate 1998.pdf

, privind: traficul ilegal de persoane în zonele de frontieră; traficul de armament, muniţii, materiale strategice; traficul de droguri; confecţionarea şi traficul de valută falsă; criminalitatea financiară; monitorizarea evoluţiilor periculoase pentru siguranţa naţională a României din proximitatea frontierelor naţionale, precum şi a celor din zone de instabilitate, potenţial generatoare de conflicte; folosirea ilegală a teritoriului nostru pentru depozitarea deşeurilor toxice şi radioactive. În sprijinul obiectivelor strategice subsumate integrării europene şi euro-atlantice a ţării noastre, Serviciul Român de Informaţii a dezvoltat relaţiile de colaborare bilaterale cu serviciile străine de informaţii, precum şi cu organisme internaţionale angajate în combaterea ameninţărilor globale la adresa securităţii europene şi euro-atlantice, cum ar fi: expansiunea agresivă a organizaţiilor teroriste, preponderent a celor de sorginte fundamentalist-islamică; dezvoltarea fără precedent a criminalităţii organizate transfrontaliere; proliferarea tehnologiilor şi materialelor nucleare, a armelor chimice, toxice, biologice şi a materialelor cu dublă utilizare (civilă şi militară) supuse controlului destinaţiei finale. Serviciul Român de Informaţii a fructificat aceste deschideri pentru optimizarea procesului continuu de adaptare a instituţiei la principiile şi normele de funcţionare ale unui serviciu de informaţii, raportată la noua situaţie strategică în care se plasează România, prin ajustarea obiectivelor, organizării şi modului de lucru. 3.5. Inserarea activităţii S.R.I. în mecanismele normative specifice statului de drept  Serviciul Român de Informaţii a acţionat pentru contracararea operaţiunilor destinate minării imaginii publice, credibilităţii şi eficienţei sale, în primul rând prin situarea stării de legalitate a activităţii instituţiei la nivelul exigenţelor specifice unui stat democratic. În acest sens, măsurile care presupuneau limitarea unor drepturi şi libertăţi constituţionale s-au realizat pe baza şi în limitele mandatelor acordate de procurorii anume desemnaţi din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, în temeiul art.13 din Legea siguranţei naţionale şi s-a recurs la aceste măsuri numai când au existat indicii clare că acţiunile celor în cauză puteau genera efecte în planul siguranţei naţionale. Au fost obţinute şi puse în aplicare 526 de mandate, acţionându-se pentru ca demersurile efectuate în acest scop să îndeplinească toate condiţiile de fond şi de formă prevăzute de lege. Datele, informaţiile şi materialele obţinute prin punerea în aplicare a măsurilor aprobate prin mandatele emise de Parchet au fost valorificate în documentarea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale, iar atunci când 25/32 au fost puse în evidenţă fapte cu caracter infracţional, au fost sesizate organele de urmărire penală competente. Serviciul Român de Informaţii a adresat Ministerului Public 41 de sesizări pentru fapte ce constituie infracţiuni la adresa siguranţei naţionale sau alte fapte cu implicaţii majore în acest domeniu, cum sunt actele de corupţie şi crima organizată. De asemenea, în peste 200 de cazuri, au fost sesizate structurile centrale sau locale ale Ministerului de Interne pentru unele infracţiuni de drept comun, identificate incidental.  În ceea ce priveşte controlul parlamentar, Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii S.R.I. i s-au pus la dispoziţie, cu solicitudine şi transparenţă (păstrându-se confidenţialitatea în chestiunile secrete) toate datele solicitate pentru a-şi exercita atribuţiile legale. • În tematica seriei de controale efectuate de către Comisie în interiorul Serviciului Român de Informaţii, pe primul loc s-a aflat examinarea ansamblului actelor normative cu caracter intern, sub aspectul concordanţei acestora cu Constituţia şi cu legislaţia în vigoare, acţiune în derulare. De altfel, la acest punct precizăm că normele prevăzute de noul Regulament de organizare şi funcţionare a S.R.I. pentru realizarea, de către unităţile abilitate, a controlului intern în cadrul instituţiei noastre, au fost formulate în concordanţă cu obiectivele şi exigenţele specifice controlului parlamentar. Importantă pentru conturarea unei percepţii corecte şi complete a Comisiei parlamentare faţă de legalitatea acţiunilor întreprinse de S.R.I. în exercitarea atribuţiilor sale este seria de controale desfăşurate la unităţi teritoriale şi centrale ale instituţiei. A fost riguros verificată, la faţa locului, concordanţa dintre mandatele emise de Parchet şi documentele interne de evidenţă a operaţiunilor specifice, fiind probată corectitudinea cu care unităţile respective au aplicat prevederile legale în ceea ce priveşte desfăşurarea de activităţi care presupun restrângerea temporară a exercitării unor drepturi şi libertăţi constituţionale. De asemenea, Comisia parlamentară a avut prilejul să constate modul de organizare, regulile de acces, consultare şi documentare, precum şi măsurile destinate depozitării, păstrării şi protecţiei fondurilor arhivistice existente în Arhiva Centrală a S.R.I. şi în arhivele unităţilor teritoriale. Menţionăm că printr-o dispoziţie internă, Directorul S.R.I. este singurul abilitat să aprobe consultarea fondului arhivistic, inclusiv de către cadrele instituţiei. Controlul Comisiei comune permanente s-a mai concretizat şi prin alte activităţi, cum ar fi participarea unor membri ai acesteia la şedinţele de analiză a activităţii desfăşurate în anul 1997 de o serie de unităţi centrale, ori documentarea asupra modului în care se desfăşoară procesul de învăţământ în cadrul Institutului Naţional de Informaţii. 26/32  Comisia a cercetat reclamaţiile şi sesizările venite din partea societăţii civile sau cele ale cadrelor active şi în rezervă ce i-au fost supuse atenţiei. • Ansamblul activităţilor de control desfăşurate de Comisia parlamentară în unităţile S.R.I., ca şi întâlnirile dintre membrii acesteia şi reprezentanţii conducerii instituţiei, nu s-au limitat doar la verificarea legalităţii activităţii desfăşurate de structurile noastre, ci au inclus şi informarea acestora cu privire la contextul operativ din zonele şi domeniile aflate în responsabilitate şi la măsurile destinate adaptării acţiunilor proprii. S-a pus, de asemenea, accentul şi pe eficienţa modului în care se realizează cooperarea Serviciului Român de Informaţii cu alte structuri abilitate în domeniul siguranţei naţionale. O constantă a acestor contacte a fost şi interesul Comisiei de a cunoaşte factorii de natură economico-financiară care afectează dotarea materială şi încadrarea cu personal a unităţilor ori situaţia socială a cadrelor aflate în activitate. Membrii Comisiei au solicitat şi au primit informaţii de natură să contribuie la documentarea specifică privind adaptarea cadrului legislativ actual la probleme ce privesc direct eficientizarea activităţii de apărare a siguranţei naţionale ori pentru fundamentarea măsurilor necesare în domenii complementare sau conexe acesteia. 3.6. Imaginea publică a Serviciului Român de Informaţii • S.R.I. a acordat o atenţie specială relaţiilor instituţiei cu publicul, desfăşurate prin intermediul Biroului Scrisori-Audienţe, considerând această activitate ca fiind un test real şi important asupra modului în care înţelege să abordeze raporturile cu societatea în slujba căreia se află şi, implicit, un factor legitim de influenţă asupra imaginii sale publice. S-a făcut tot posibilul ca problemele ridicate de opinia publică prin intermediul unor organizaţii, asociaţii şi mass media, precum şi prin petiţiile adresate de cetăţeni, să primească răspunsuri adecvate şi să satisfacă interesele efective de informare corectă sau de soluţionare legală. S-au înregistrat peste 2.800 de petiţii ce au vizat problematici foarte diverse, dintre care circa 1.800 au fost cereri. Numărul mare de solicitări, ca şi precizarea că acesta a crescut sensibil faţă de anul precedent, denotă faptul că, în realitate, instituţia noastră se bucură de o încredere sporită din partea cetăţenilor. Am dat atenţie şi acuzelor ce se aduc S.R.I. procedând la măsuri administrative, disciplinare şi chiar semnalând Parchetului acele abateri şi ilegalităţi din activitatea cadrelor, confirmate de verificări. Din 357 de reclamaţii, totuşi este semnificativ că aproape două treimi fac trimitere la aspecte ce nu sunt de competenţa noastră, iar cele 5 şi, respectiv, 6 reclamaţii ce au acuzat interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice şi violarea corespondenţei, nu s-au confirmat. • Pe aceleaşi coordonate ale relaţionării normale cu societatea, în 27/32 conformitate cu ordinele conducerii Serviciului Român de Informaţii, au fost restituite peste 12.000 de file manuscris, confiscate înainte de 1989 de către fostele organe de securitate, unele dintre acestea aparţinând unor personalităţi ca Ion Vulcănescu, Petre Pandrea, Herbert Silber, Constantin Pantazi, Vasile Gavrilescu şi alţii. Din arhiva noastră au mai fost predate Ministerului Justiţiei circa 15.000 de volume, iar Ministerului Public încă aproape 4.000 de volume din fondul penal, acestea servind pentru rejudecarea unor procese. De asemenea, 118 cercetători români şi străini - unii reprezentând instituţii ştiinţifice şi administrative ori medii de comunicare în masă, iar alţii venind în nume propriu - au primit aprobarea de a studia dosare din fondul documentar păstrate în arhiva preluată de la Securitate. Venind în întâmpinarea solicitărilor societăţii civile, S.R.I. a avut iniţiativa elaborării unei lucrări cu caracter documentar, structurată alfabetic şi intitulată "Memorialul Victimelor Represiunii Comuniste - 1945-1989", cuprinzând câteva mii de scurte fişe biografice ale celor care au decedat în închisori ori datorită regimului de detenţie. Aceasta a fost pusă la dispoziţia Muzeului "Memorialul Durerii" din Sighet şi Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici. • Serviciul Român de Informaţii a iniţiat şi alte măsuri care, în final, nu pot fi decât benefice în procesul restabilirii echilibrului dintre imaginea sa - uneori distorsionată cu rea intenţie - şi realitatea reprezentată de parametrii funcţionali şi civici ai activităţii desfăşurate. Acestea constau în noi deschideri ale S.R.I. către diverse categorii socio-profesionale şi, implicit, către conştiinţa publică, prin participarea cadrelor sale la diverse reuniuni cu caracter deschis, precum şi organizarea, sub egida instituţiei, a unor manifestări publice, unele cu participare internaţională. Referitor la această din urmă categorie de acţiuni, este de menţionat că manifestările organizate sub egida S.R.I. au avut ca obiectiv principal sprijinirea, şi pe această cale, a eforturilor statului român în direcţia integrării europene şi euro-atlantice, temele puse în discuţie - cum ar fi "Integrarea euro-atlantică a României, interes naţional fundamental" sau "Cooperarea europeană în lupta împotriva criminalităţii organizate, terorismului şi corupţiei în Balcani şi zona Mării Negre" - fiind ilustrative în acest sens. De asemenea, cadre ale serviciului au participat la reuniuni internaţionale, cum sunt: - Reuniunea de lucru în domeniul antiterorismului a Grupului "TROIKA" - format din reprezentanţi ai Irlandei, Olandei şi Luxemburgului - cu statele asociate, printre care şi România, organizată, la Bruxelles, sub egida Uniunii Europene; - Conferinţa Europeană privind Traficul de Arme - "ECTA 98", organizată de Marea Britanie, de asemenea, sub egida Uniunii Europene. 28/32 Secţiunea II. DIRECŢII DE OPTIMIZARE A CAPACITĂŢII OPERAŢIONALE A S.R.I. 1. Proiecţii asupra măsurilor interne destinate creşterii potenţialului operaţional Cea mai mare parte a ameninţărilor şi situaţiilor de risc prezentate în 29/32 Raport sunt în evoluţie şi, având în vedere că priorităţile Serviciului Român de Informaţii se menţin, ar fi redundantă reluarea problematicii pe care instituţia noastră o va avea în atenţie în perioada care urmează. La acest punct, este de menţionat doar faptul că realizările obţinute, până în prezent, pe diverse linii de muncă, vor fi consolidate şi dezvoltate. Pe acest fundament, S.R.I. îşi va intensifica preocupările în sensul sporirii eficienţei activităţii, considerând drept obiective ale noii etape următoarele: - consolidarea structurilor nou constituite, prin creşterea calităţii factorului uman. Aşa cum s-a menţionat în Raport, există o strategie bine definită în acest domeniu şi, în perioada imediat următoare, vor fi făcuţi alţi paşi importanţi în sensul materializării sale depline. Tot pentru realizarea acestui obiectiv, va fi dinamizat procesul de selecţionare a viitoarelor cadre dintre tinerii cu reale aptitudini pentru munca de informaţii, în vederea acoperirii necesităţilor de personal. In acest sens, se va urmări compensarea fragilităţii motivaţiei de ordin material prin creşterea calităţii actului de instruire, constituirea cadrului necesar unei pregătiri postuniversitare de înaltă ţinută (masterat, doctorat - în instituţii civile de învăţământ superior), pentru formarea unor adevăraţi specialişti în diferite domenii conexe cu problematica instituţiei, în care avem un mai pronunţat deficit de cadre; - continuarea procesului de conceptualizare a ameninţărilor nou apărute în plan operativ, pentru a potenţa capacitatea de răspuns a aparatului; - planificarea mai riguroasă şi mai realistă a activităţilor, în corelaţie cu evoluţiile operative şi forţele de care dispune instituţia; - operaţionalizarea mecanismelor de legătură cu factorii de decizie la nivel central şi, mai ales, cu celelalte structuri care au atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, factor deosebit de important pentru eficientizarea dimensiunii preventive a activităţii S.R.I.; - realizarea echilibrului între fondurile alocate pentru menţinerea în funcţiune a capacităţilor existente şi cele destinate creşterii eficienţei mijloacelor tehnice folosite în munca de informaţii. Acest obiectiv constituie una dintre cele mai dificile probleme cu care se confruntă Serviciul Român de Informaţii, ca, de altfel, şi alte instituţii bugetare. Chiar şi în acest context, se vor depune toate eforturile posibile pentru ca, în limitele impuse de mijloacele materiale disponibile, să se rezolve prioritar problemele ce ţin de dotarea tehnică, imperativ al derulării unei activităţi de calitate; - operaţionalizarea unor programe contrainformative destinate: - factorilor de decizie, în scopul relevării riscurilor derivate din manipularea incorectă a documentelor de informare; - managerilor şi specialiştilor în diferite domenii, în vederea instituirii unor măsuri de autoprotecţie personală, dar şi de protejare a entităţilor economice pe care le conduc; 30/32  - opiniei publice, pentru conştientizarea problematicii de siguranţă naţională şi a riscurilor derivate. 2. Posibilităţi de optimizare a capacităţii operaţionale a S.R.I. prin intervenţie legislativă In virtutea experienţei acumulate în activitatea specifică şi pe baza unei analize aprofundate asupra realităţilor ce constituie contextul operativ actual, Serviciul Român de Informaţii consideră că, dintre abordările de ordin normativ ce ar contribui decisiv la optimizarea procesului de cunoaştere, prevenire şi contracarare a riscurilor şi ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale, există câteva priorităţi: • Reglementarea precisă, unitară şi coerentă a identităţii, misiunii şi cadrului concret de desfăşurare a activităţii fiecărei instituţii abilitate siguranţei naţionale, precum şi a relaţiilor funcţionale dintre acestea, prin: - urgentarea procesului elaborării şi adoptării unei noi Legi a siguranţei naţionale, care să vizeze inclusiv redefinirea mai exactă a factorilor de risc şi ameninţărilor, în corelaţie cu noile mutaţii survenite; - modificarea (prin corelare cu aceasta) a Legii de organizare şi funcţionare a Serviciului Român de Informaţii; - conferirea unui statut mai precis serviciilor de informaţii ale statului român şi delimitarea riguroasă a competenţelor acestora; - reglementarea, printr-un act normativ distinct, a statutului ofiţerului de informaţii. • Fixarea unui cadru normativ care să permită contracararea eficientă a riscurilor şi ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale generate de manipularea vicioasă a informaţiei, prin iniţierea şi adoptarea unor reglementări legale adecvate, privind: - protecţia secretelor de stat, armonizată cu legislaţia occidentală în materie (de altfel, o condiţie explicit formulată pentru integrarea europeană şi euro-atlantică) şi, conex acesteia, obligativitatea avizării specifice a persoanelor care le gestionează; - noţiunea de "informaţii de siguranţă", în funcţie de a cărei definire vor putea fi prevăzute drepturile şi obligaţiile persoanelor fizice şi juridice îndrituite a le deţine ori folosi; - statutul şi regimul juridic al sistemelor informaţionale şi băncilor de date; - statutul firmelor de pază şi ordine, prin care să se prevină posibilitatea funcţionării acestora ca structuri informative paralele. • Consolidarea cadrului normativ destinat prevenirii constituirii ş