raport activitate 1998.pdf

RAPORT Referitor la îndeplinirea atribuţiilor ce revin, potrivit legii, Serviciului Român de Informaţii, pentru realizarea siguranţei naţionale - mai 1997 – mai 1998 - Secţiunea I. CONTEXTUL OPERATIV AL ACTIVITĂŢII DESFĂŞURATE DE S.R.I. 1. Priorităţi generate de evoluţiile interne şi externe În procesul de racordare la normele şi mecanismele funcţionale specifice unui stat de drept, Serviciul Român de Informaţii şi-a asumat răspunderile legale, rezultate din comandamentele etapei pe care o traversează societatea românească. In consecinţă, instituţia noastră şi-a fixat programatic şi a transpus în practică, în perioada de referinţă, o serie de priorităţi ale activităţii specifice, subsumate unui obiectiv fundamental - şi anume consacrarea României ca stat democratic, independent şi suveran, consolidat în plan economic şi social, integrat organic în fluxul mondial al valorilor supreme ale civilizaţiei umane -, proiectat de ansamblul instituţiilor de decizie politică şi asumat de societate. • În concordanţă cu evoluţiile interne din România, atenţia şi eforturile s-au focalizat asupra articulării optime a Serviciului Român de Informaţii în cadrul mecanismelor ce conferă funcţionalitate statului de drept, îndeosebi prin asigurarea continuităţii şi consistenţei informaţiilor puse la dispoziţia factorilor de decizie abilitaţi să aplice corecţii în probleme care pot produce efecte în planul siguranţei naţionale. Dată fiind miza strategică a perioadei de tranziţie, am intervenit prin măsuri organizatorice pentru orientarea activităţii instituţiei către identificarea acţiunilor desfăşurate de organizaţii şi cercuri de interese ostile, de natură să lezeze interesele naţionale ale României, în domenii vitale pentru realizarea proiectelor de restructurare a cadrului economic şi social şi de integrare europeană şi euroatlantică, sau să afecteze stabilitatea ţării. • Contribuţia instituţiei la asigurarea unui climat de stabilitate şi siguranţă socială a vizat: - prevenirea acţiunilor de spionaj, precum şi protecţia secretelor de stat şi a intereselor economice şi de altă natură ale României; - identificarea şi semnalarea, pe dimensiunile specifice şi în limita 1/32 atribuţiilor legale, a cazurilor de corupţie; - cunoaşterea activităţilor derulate pe teritoriul naţional de nuclee ce aparţin unor organizaţii teroriste şi prevenirea manifestării unor fenomene asociate, inclusiv criminalitatea organizată transfrontalieră şi migraţia ilegală; - cunoaşterea şi prevenirea activităţilor ilegale, organizate, de natură informativă, care pot avea ca efect restrângerea unor drepturi cetăţeneşti constituţionale, derulate sub acoperirea unor structuri de protecţie şi pază; - monitorizarea mişcărilor extremiste, clandestine, de orice factură; - anticiparea situaţiilor de risc datorate acumulării de tensiuni sociale. • Aceste priorităţi au fost stabilite plecând de la asumarea rolului specific pe care legislaţia în vigoare îl conferă Serviciului Român de Informaţii în cadrul mecanismelor de apărare a intereselor naţionale, instituţia delimitându-şi activităţile în urma unui proces complex de identificare şi analiză a principalelor ameninţări la adresa siguranţei naţionale, prezentate în cele ce urmează. 2. Dinamica riscurilor şi ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale  Una dintre caracteristicile contextului operativ din perioada de referinţă a constituit-o focalizarea unor acţiuni instrumentate de diverse entităţi străine sau autohtone asupra unor obiective de interes naţional, cu impact negativ pentru realizarea echilibrului în evoluţia procesului de reformă. • Speculând deschiderea manifestată de societatea românească (în dorinţa de a adopta un model optim de restructurare) şi lipsa unor mecanisme eficiente de protecţie, structuri informative străine au făcut tentative, unele reuşite, de acces ilegal în locurile şi mediile de concentrare a datelor şi informaţiilor secrete de stat, de influenţare a unor factori de răspundere în deciziile adoptate la nivelul unor instituţii, care creează dezechilibre şi produc prejudicii, perturbând climatul reformei. Au fost vizate acele structuri şi paliere ierarhice în cadrul cărora se elaborează decizii pentru evoluţiile economice, social-politice şi de siguranţă naţională ale României. Exploatarea cupidităţii ori a unor afinităţi ale factorului uman s-a realizat în paralel cu o serie de activităţi ce au vizat obţinerea informaţiilor concentrate în departamente şi instituţii de sinteză, urmărindu-se cunoaşterea strategiilor şi valorificarea, în interes propriu, a vulnerabilităţilor cadrului juridic şi instituţional ce guvernează procesul de privatizare, restructurare ori eficientizare a unor domenii, ca şi inadecvările cadrului normativ şi ale mecanismelor de păstrare şi manipulare a secretelor. Aceasta a fost posibilă şi datorită faptului că stagnarea procesului de adoptare a legii privind apărarea secretului de stat a menţinut activi factorii de risc în planul siguranţei naţionale, concretizaţi, în 2/32 principal, prin fragilitatea sistemelor de protecţie a datelor şi a informaţiilor cu caracter secret de stat, mai ales din domeniile economic, tehnico-ştiinţific, financiar-bancar şi comercial. Inconsistenţa sau, după caz, inexistenţa mecanismelor asiguratorii, ca şi dezinteresul unor cadre de conducere din aceste domenii faţă de respectarea şi aplicarea cu fermitate a programelor de prevenire a scurgerii de date secrete a determinat, în frecvente situaţii, ignorarea de către deţinătorii unor astfel de date a celor mai elementare reguli privind apărarea secretului de stat, permiţând accesul neîngrădit al persoanelor neautorizate la informaţii cu un asemenea caracter (din cele peste 400 de instituţii, societăţi comerciale şi institute de cercetare deţinătoare de secrete de stat, în mai mult de 70% nu s-au elaborat şi aplicat programele proprii pentru contracararea scurgerilor de informaţii secrete de stat ori confidenţiale, obligaţie prevăzută în articolul 18 din Legea nr.51 privind siguranţa naţională a României). Un factor favorizant nu mai puţin important în generarea unor prejudicii majore în planul siguranţei naţionale este şi lipsa unei minime pregătiri contrainformative a unor factori de decizie (deficienţă care ne este imputabilă într-o oarecare măsură), ceea ce îi face vulnerabili în contactele cu cetăţeni străini interesaţi. În aceeaşi problematică, a fost evidenţiat un nou tip de riscuri şi ameninţări, grupate în categoria agresiunilor de natură informatică. Această realitate a impus adoptarea unor măsuri destinate cunoaşterii şi contracarării acţiunilor subsumate categoriei amintite, cu atât mai mult cu cât calculatorul tinde să devină şi în ţara noastră - aflată în plin proces de adaptare la imperativele specifice "erei informaticii" - un instrument de lucru indispensabil. Identificarea şi combaterea acţiunilor care afectează securitatea sistemelor informaţionale din diverse locuri de concentrare a datelor cu caracter secret de stat sau confidenţial de interes naţional constituie obiect de preocupare prioritară şi pentru Serviciul Român de Informaţii. S-a pornit de la constatarea că grupuri de interese străine depun eforturi pentru a-şi asigura accesul neautorizat la bazele de date din calculatoarele diverselor instituţii, decriptarea acestora şi analizarea traficului de mesaje. In acest sens, s-au înregistrat numeroase tentative de penetrare a băncilor de date informatizate, inclusiv prin racolarea şi punerea în dependenţă a operatorilor ce lucrează în astfel de sisteme. S-au mai impus atenţiei S.R.I. şi o serie de acţiuni care, deşi nu sunt, încă, definite şi sancţionate juridic drept infracţiuni, au implicaţii majore în planul siguranţei naţionale. In acest sens, sunt de amintit mai ales acţiunile de penetrare, prin diferite metode şi mijloace, a sistemelor informatice, care vizează derularea unor operaţiuni comerciale ori financiar-bancare fictive, accesarea datelor secrete ori inducerea unor disfuncţii serioase în reţelele de calculatoare ale instituţiilor publice, inclusiv prin realizarea şi difuzarea unor "viruşi informatici". Plecând de la faptul că acţiunile din categoria evocată se pot solda 3/32 cu consecinţe dintre cele mai grave pentru sectoare importante ale activităţii sociale, se impune atât investigarea în continuare, cu maximă atenţie, a domeniului respectiv, cât şi angajarea tuturor structurilor statului în sensul prevenirii şi combaterii acestor noi ameninţări, după modelele normative şi instituţionale existente în statele cu nivel înalt de informatizare. Necesitatea instituirii unui sistem eficient de protecţie a băncilor de date informatizate trebuie să constituie o prioritate la scara întregului mecanism instituţional al statului român, mai ales în contextul materializării "Strategiei naţionale de informatizare şi implementare în ritm accelerat a societăţii informaţionale" şi a "Planului de acţiuni" aferent, aprobate prin Hotărârea Guvernului României nr.58 din 2 februarie anul curent. In absenţa unei astfel de abordări, beneficiile obţinute de ţara noastră prin transpunerea în practică a acestei strategii pot fi puse în umbră în situaţia neidentificării oportune a riscurilor şi ameninţărilor generate de vulnerabilităţile de ordin normativ ori funcţional din domeniul informatic. • Principalele date aflate în atenţia grupurilor de interese străine şi autohtone şi care vizează siguranţa naţională privesc: - privatizarea, restructurarea economiei în ansamblu, liniile directoare ale reformării sistemului financiar-bancar; - volumul şi amplasarea rezervelor energetice şi de materii prime, caracteristicile şi performanţele producţiei speciale şi ale cercetării tehnologice, listele cu obiectivele ce urmează să fie lichidate administrativ ori privatizate (cu detalii vizând cifrele de afaceri, dotările, capacităţile de producţie, sursele de aprovizionare şi posibilităţile de desfacere, datoriile pe care le au şi situaţia personalului angajat). La acest punct, se impune precizarea că, urmare a mutaţiilor care s-au produs în ultimii ani în situaţia politică internaţională, competiţia dintre state pe tărâm economic a căpătat noi dimensiuni, în care puterea industrială constituie factorul primordial. Pe cale de consecinţă, majoritatea cercurilor interesate şi-au reorientat activitatea către domeniul economic, rezultantă a necesităţii de a dobândi valori şi a identifica acţiunile necunoscute, protejate, ale concurenţilor. Ca urmare, potenţialul economic al statelor este intens susţinut şi alimentat cu informaţii cu caracter de noutate, confidenţiale sau nedestinate publicităţii privind tehnologiile utilizate, pieţele financiare şi valutare, pericolele unor crize economice majore în ţările cuprinse în sfera preocupărilor lor informative. Datele obţinute de Serviciul Român de Informaţii, inclusiv cazurile ce au făcut obiectul sesizării către Parchet, ne-au permis să tragem concluzia că unul dintre obiectivele urmărite de anumite entităţi din afara ţării este transformarea pieţei româneşti într-un debuşeu pentru unele produse străine. Ca modalităţi de realizare, s-a încercat debilitarea unor domenii sau sectoare economice prin manipularea unor constrângeri derivate din dificultăţile de aprovizionare cu materii prime, ori cele privind valorificarea produselor autohtone pe terţe pieţe, pentru ca, ulterior, să-şi impună sistematic monopolul propriu. 4/32  De altfel, prin amplitudinea şi modul de materializare, agresiunile la adresa unor sectoare economice (unele de interes strategico-militar) conturează cele mai virulente ameninţări la adresa siguranţei naţionale, întrucât, atacând stabilitatea şi echilibrul economic, acestea tind să creeze disfuncţii sistemice, cu efecte negative în toate domeniile activităţii sociale interne, afectând atât atributele suveranităţii statului, cât şi şansele de materializare a demersurilor de integrare europeană şi euro-atlantică. Trecând în sfera concretului, un obiectiv de etapă al cercurilor oculte l-a constituit obţinerea de date şi exercitarea de presiuni şi influenţe pentru facilitarea preluării pachetului majoritar de acţiuni în vederea instituirii monopolului asupra unor obiective, reţele de infrastructură, consultanţă şi alte tipuri de servicii vitale în tranziţia spre economia de piaţă. Deşi Serviciul Român de Informaţii a identificat din timp aceste tendinţe (manifestate în domenii de interes naţional) şi, în mare parte, mecanismele care le-au generat, transmiţând beneficiarilor legali 40 de informări pe temă, în unele cazuri nu au fost adoptate măsuri eficiente de prevenire. Această orientare tactică s-a manifestat preponderent pe următoarele dimensiuni: - în domeniul rezervelor naţionale de substanţe minerale utile, unde firme străine au declanşat un complex de acţiuni prin care urmăresc, sub aparenţa unor cooperări economice - dar recurgând la trafic de influenţă şi corupţie - obţinerea, pe căi ilegale, de date secrete sau confidenţiale, în tentativa de adjudecare a exclusivităţii exploatării zăcămintelor cu potenţial deja dovedit, prin eludarea prevederilor constituţionale; - obţinerea preferenţială a drepturilor de exploatare a unor zăcăminte de importanţă vitală pentru societăţile comerciale şi regiile autonome, cu nesocotirea unor acorduri anterior încheiate (care presupuneau organizarea de licitaţii internaţionale), în condiţii evident dezavantajoase pentru partea română; - falimentarea flotei maritime şi fluviale, ce determină punerea României în dependenţă faţă de disponibilitatea unor parteneri externi de a da curs solicitărilor sale de asigurare a capacităţilor de transport necesare activităţilor economice în situaţii deosebite; - refacerea capacităţii de influenţă în România şi recucerirea, prin mijloace neloiale - furt de tehnologie, contracte dezavantajoase etc. - a uneia dintre pieţele tradiţionale de desfacere a produselor speciale. Nu ne-am propus să proiectăm o imagine apocaliptică asupra dimensiunilor ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, multe din acţiunile ilegale la care am făcut trimitere fiind iniţiate în urmă cu mai mulţi ani şi cu toate măsurile de prevenire întreprinse ele nu au fost eradicate, ci numai parţial contracarate. În acelaşi timp însă, este de subliniat că toate concluziile prezentate în Raport sunt susţinute de elemente de fapt. Pentru prevenirea prejudicierii intereselor României, marea lor majoritate au făcut 5/32  obiectul informării factorilor abilitaţi să întreprindă măsuri de protecţie. In alte cazuri, deoarece, din nefericire, infracţiunile au fost deja comise, am sesizat Parchetul. Având în vedere că organele judecătoreşti nu s-au pronunţat, din diverse motive, asupra acestor cauze, în respectul legii şi al drepturilor cetăţeneşti fundamentale, am hotărât să nu ne referim la situaţii concrete.  Pe coordonata economică a siguranţei naţionale a mai reţinut atenţia faptul că, în perioada de referinţă, s-au agravat unele riscuri şi ameninţări anterior conturate, care au ca efect subminarea capacităţii economice a ţării prin prejudiciile mari cauzate şi prin influenţele în sensul dezorganizării şi degradării potenţialului economic al sectoarelor şi unităţilor industriale reprezentative. Aceste dezechilibre au fost propagate la nivelul unor întregi ramuri şi, prin cumul de consecinţe, în ansamblul economiei, ceea ce, pe fond, a potenţat activităţile anterior menţionate. • Din integrarea şi evaluarea acestor date se extrage concluzia că forma predominantă sub care s-au materializat activităţile cu efecte în sensul subminării economice a fost perfectarea unor afaceri comerciale externe şi cooperări internaţionale dezavantajoase părţii române, categorie care a reţinut atenţia nu doar prin daunele directe pricinuite, ci, mai ales, prin faptul că generează unele perturbări cu consecinţe remanente pe perioade relativ îndelungate, ceea ce a determinat, ca măsură preventivă, punerea la dispoziţia factorilor de decizie abilitaţi a 238 de materiale de informare pe această temă. Principalele categorii de acte şi fapte care au prefigurat această stare au fost: - negocierea şi semnarea unor contracte de import sau export la preţuri diferite de cele cuvenite în raport de calitatea produselor tranzacţionate şi de cele practicate, în cazuri similare, pe piaţa internaţională; - acceptarea de clauze care nu ofereau o minimă protecţie pentru interesele părţii române, favorizând însă, în mod disproporţionat, partenerii străini; - perfectarea de afaceri cu firme (externe sau interne) de bonitate îndoielnică ori chiar falimentare, asociată cu creditarea mascată a unor parteneri prin amânarea excesivă şi nejustificată a încasării contravalorii în valută a mărfurilor livrate la export sau prin achitarea, fără just temei, a unor avansuri către virtualii furnizori externi, fără ca aceştia să efectueze, ulterior, prestaţiile asumate. De subliniat este faptul că, în general, asemenea acţiuni păgubitoare au avut ca mobil obţinerea unor avantaje materiale necuvenite de către promotorii lor - conducători de întreprinderi ce au acţionat în detrimentul unităţilor cărora ar fi trebuit să le asigure buna gestionare -, fiind izolate cazurile când prejudiciile au fost cauzate exclusiv de incompetenţa profesională sau de uşurinţa în exercit